Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Sebih's Villa
#55
Posted 17 February 2015 - 00:06
Am atasat studiul geo. Sunt un pic stresat din cauza solului care este argila contractila, cu toate ca arhitectul si proiectantul mi-au garantat ca nu voi avea probleme datorita masurilor care se vor lua. A mai construit cineva pe acest tip de sol ? ce masuri ati luat pentru a minimiza probleme legate de umflari si contractii ?
si cateva extrase, care mi s-au parut relevante, din proiectul de rezistenta. revin cu cantitati de materiale. Attached FilesEdited by sebih, 17 February 2015 - 00:06. |
#56
Posted 17 February 2015 - 09:38
sebih, on 16 februarie 2015 - 19:34, said:
Cand am discutat cu cei de la Xella, i-am intrebat si daca pot lasa casa netencuita peste iarna. Mi-au raspuns ca se poate si ca nu ar fi nici o problema 1 sau chiar 2 ani. De asemenea mi-au spus ca au facut ei niste teste, parca, si au lasat BCA-ul vreo 5 ani si nu i s-a modificat aspectul. E posibil sa ai dreptate, sa i se modifice BCA-ului doar proprietatile. Cred ca am fost eu prea fatalist Apropo, de Audit.. Despre Auditul Energetic s-a vorbit abea in 2002 intr-o ordonanta de guvern, dar Normativul C107, care face referire si la Calcului transferului de masa(umiditate) prin elementele de constructie a existat din 1982 (editie mai veche nu am gasit eu, nu ca nu ar fi existat).. Si in acest caz ma inteb eu : cum oare s-a proiectat si construit in Romania atatea cladiri daca nu existau acesti Auditori Energetici atestati pana in 2002? Eu nu pot sa raspund la intrebarea aceasta pentru ca eu nu sunt din Romania, iar acolo unde am invatat eu - ni s-a predat ca in elementele de inchidere nu trebuie sa se formeze condens, nu are voie.. In schimb, in metodologia romaneasca se specifica ca se admite sa se formeze condens, insa intr-o asa cantitate, mica, incat, odata cu incalzirea (adica iesirea/retragerea din conditiile de temperatura si umiditate defavorabile) elementele de inchidere in care a apucat sa se formeze acel condens sa apuce sa se usuce (adica uscarea sa fie produsa in timpi scurti, incat daca mai revine gerul, urmatorul ciclon , elementul de inchidere sa apuce sa se usuce). Nu este gresita nici aceasta abordare, atata timp cat se proiecteaza elementele de asa maniera incat de doua-trei ori pe iarna apuca sa se formeze un pic de condens, care in maxim 2-3 zile se si usuca.. Eu insa constat ca nu prea avem cultura in proiectare, cultura de a tine cont si de aceste aspecte reglementate in Norme de multe zeci de ani, noi ne apucam multi sa proiectam, insa ne rezumam la volumetrie si functionalitate si.. cam atat, caci pentru mai mult beneficiarul nu vrea sa plateasca.. Cred ca si pentru cladirile din Romania aparute in ultimile decenii se poate face analogia cu aceasta expresie: '' Valoarea intelectului in univers este o constanta, iar numarul nostru este in crestere.."" sebih, on 16 februarie 2015 - 20:33, said:
In toata ecuatia mai intervine o variabila si anume umiditatea din interior. andreilesan a propus ca aceasta sa fie de 60%. Din cate am citit aceasta se pare ca e destul de mica iarna (intre 30-40%). Cu aceste valori pentru umiditatea din interior se pare ca se intelege foarte bine Ytong-ul - din testele facute pe u-wert (fara alte tencuieli sau bariera impotriva vaporilor). Cu acest mesaj sper ca am pus punct cu privire la raspunderea privind verificare elementelor de inchidere la corespunderea din punct de vedere al transferului de masa. "'Nu raspunde nimeni"".. Decat beneficiarul caci a facut experimente pe propria cheltuiala. P.S. Daca totusi afli ceva de la cei de la Ytong - te rog nu ma uita. Edited by andreilesan, 17 February 2015 - 09:51. |
#57
Posted 17 February 2015 - 10:35
sebih, on 17 februarie 2015 - 00:06, said:
Am atasat studiul geo. Sunt un pic stresat din cauza solului care este argila contractila, cu toate ca arhitectul si proiectantul mi-au garantat ca nu voi avea probleme datorita masurilor care se vor lua. A mai construit cineva pe acest tip de sol ? ce masuri ati luat pentru a minimiza probleme legate de umflari si contractii ? Dar, astfel de masuri nu le vad la d-ta in proiect.. In unele zone cu terenuri umede se termoizoleaza solul in jurul casei, se sapa '"ca pentru trotuar"" se asterne polistiren si apoi se astupa..Astfel sub acel polistiren temperatura solului nu coboara in domeniu negativ.. sebih, on 17 februarie 2015 - 00:06, said:
si cateva extrase, care mi s-au parut relevante, din proiectul de rezistenta. revin cu cantitati de materiale. Edited by andreilesan, 17 February 2015 - 10:43. |
#58
Posted 17 February 2015 - 10:38
andreilesan, on 17 februarie 2015 - 09:38, said:
Dupa cum se stie materialele termoizolante isi pierd proprietatile de izolare la umezire de pana la 10 ori, iar daca acea umiditate ingheata - de pana la 25 ori.. Se mai cunoaste ca apa la transformarea ei in gheata isi mareste volumul, adica provoaca concentrari de tensiuni in material... |
#59
Posted 17 February 2015 - 10:53
andreilesan, on 17 februarie 2015 - 09:38, said:
Apropo, de Audit.. Despre Auditul Energetic s-a vorbit abea in 2002 intr-o ordonanta de guvern, dar Normativul C107, care face referire si la Calcului transferului de masa(umiditate) prin elementele de constructie a existat din 1982 (editie mai veche nu am gasit eu, nu ca nu ar fi existat).. Si in acest caz ma inteb eu : cum oare s-a proiectat si construit in Romania atatea cladiri daca nu existau acesti Auditori Energetici atestati pana in 2002? Plus ca vremurile (iernile) de dinainte de anii '90 erau un pic mai blande , cu temperaturi ce rar ajungeau la sub temperaturile pe care in normativele de astazi le consideram ca fiind valori critice de calcul. Cantitatea de zapada era destul de semnificativa in perioada de iarna (chiar si de 3-4 m) , cu temperaturi acceptabile , ce rar coborau sub -10 grade , nu ca in prezent cu 30 cm de zapada si ger de ingheata pietrele. Locuintele individuale , care in mare parte foloseau material lemnos pentru incalzire , si care era la discretie , pentru ca nu apucase sa vina vremurile in care guvernantii analfabeti de astazi sa vanda padurile pe nimic . Adica exista o resursa de incalzire la discretie . Iar schimbarea aceasta climatica a condus catre aceste masuri de eficientizare energetice pentru ca consumurile sa fie reduse si sa nu afectam ritmul de exploatare a resurselor. Mai intervin si masurile de poluare ce apare la acest plus de folosire a resurselor . Plus faptul ca am ajuns sa ne inmultim pe planeta (am ajuns in prezent la 7.28 miliarde de oameni si ne inmultim cu cate 2 miliarde la 10 ani ) iar acest lucru ar favoriza cresterea consumului , si implicit aceasta rationalizare a resurselor , prin reducerea consumurilor. Discutia e lunga.. Edited by doarUNom, 17 February 2015 - 11:01. |
#60
Posted 17 February 2015 - 11:03
doarUNom, on 17 februarie 2015 - 10:53, said:
.. ma rezum in a.ti spune ca problema calculelor legate de termotehnica era privita un pic mai la general , iar consumurile rezultate in functionare erau notiuni care contau mai putin in stabilirea performantelor de eficientizare a consumurilor de resurse. Se punea accent mai mult pe functionalitate si estetica , pentru ca incalzirile centralizate asigurau un consum mai mic de resurse(raportat la numarul de locuinte deservite). P.S. Poate am mai scris cand am venit in Constanta in 2003, era un singur, pe judet, verificator pe Exigenta E (l-am cunoscut personal un OM mare, avea peste 70 ani, Dumnezeu sa-l odiheasca..) si nici un autitor energetic.. Acum nu-i nici un verificator pe aceasta Exigenta, in schimb auditori sunt peste 50 ... '"Mergem inainte, ca inainte a fost mai bine!""... Edited by andreilesan, 17 February 2015 - 11:06. |
#61
Posted 17 February 2015 - 12:06
Nu aveau importanta dar vor avea. Pentru ca pe viitor (asta ar fi doar o presupunere de a mea) precum ca fiecare constructie nu va mai primi autorizatie de constructie daca nu va avea un certificat energetic din care sa rezulte un consum pentru incalzire sub o norma impusa de legislatie.
Si aici vor fi obiectii din partea populatiei pentru ca statul va fi obligat prin anumite masuri ,sa ajute la aceasta eficientizare . Plus reduceri de impozite etc. La fel cum se aplica pe afara. Insa statul nu doreste sa implementeze astfel de actiuni pentru ca stie ca are de pierdut. Crezi ca nu s.au facut studii si analize pentru a ne pune pe o line cu vestul legat de eficientizare ? Ba da. Dar cand au tras linie au ajuns la concluzia ca au de pierdut Ia sa.ti spuna cei de afara cate reclame sunt prezentate la tv cu ajutoare primite(programe) de la oficialitati pentru a implementa astfel de masuri de eficientizare. Pe cand la noi suntem sufocati de dimineata pana seara cu reclame la tigai si guma de mestecat . Si intoxicati cu stiri tip telenovela - oare pe cine mai prinde astazi dna.ul , oare cate catuse ii mai pune lu ala , cate perechi de chiloti roz si.a cumparat udrea din Paris. Astea sunt lucruri mai importante, nu ca nu avem ce pune pe masa sau ca nu avem un acoperis deasupra capului , sau ca inghetam intre patru pereti sau ca ni se invarte contuarul cu viteza luminii Edited by doarUNom, 17 February 2015 - 12:12. |
#62
Posted 17 February 2015 - 12:12
doarUNom, on 17 februarie 2015 - 11:53, said:
Nu aveau importanta dar vor avea. Pentru ca pe viitor (asta ar fi doar o presupunere de a mea) precum ca fiecare constructie nu va mai primi autorizatie de constructie daca nu va avea un certificat energetic din care sa rezulte un consum pentru incalzire sub o norma impusa de legislatie. Si eu cand am venit in Romania am sperat ca odata cu intrarea in UE se vor schimba multe lucruri in sensul Eficientei Energetice.. Adevarul ca s-au schimbat, doar ca nu in directia pe care o asteptam eu.. doarUNom, on 17 februarie 2015 - 11:53, said:
Si aici vor fi obiectii din partea populatiei .. Acum sa fim onesti, trebuie sa recunoastem ca nu toti auditorii sunt asa, dar sa stiti ca sunt o gramada si din astealalti.."'negustori cinstiti"".. doarUNom, on 17 februarie 2015 - 11:53, said:
..pentru ca statul va fi obligat prin anumite masuri ,sa ajute la aceasta eficientizare . Plus reduceri de impozite etc. La fel cum se aplica pe afara. Insa statul nu doreste sa implementeze astfel de actiuni pentru ca stie ca are de pierdut. Crezi ca nu s.au facut studii si analize pentru a ne pune pe o line cu vestul legat de eficientizare ? Ba da. Dar cand au tras linie au ajuns la concluzia ca au de pierdut P.S. Nu ca nu as fi deacord cu cele scrise de @doarUNom, insa deseori constat ca devenim tot mai irationali, ca sa nu zic absurzi.. ""Statul a constatat ca ar avea de pierdut din faptul ca ar avea o populatie mai rationala, care ar consuma, poluand mai putin, mai putin pentru incalzire si i-ar mai ajunge: si de o alimentatie mai sanatoasa, si de niste haine care le-ar inlocui pe cele uzate, si de un tratament in statiuni balneare, si de o iesire cu copiii in parcul de distractie, si de una, si de alta..'".. Edited by andreilesan, 17 February 2015 - 12:22. |
#63
Posted 17 February 2015 - 12:16
Cu ghilimelele de rigoare. Adica populatia ar putea emite pretentii daca i se vor impune respectarea anumitor masuri.
|
#64
Posted 17 February 2015 - 12:24
|
#65
Posted 17 February 2015 - 13:49
andreilesan, on 17 februarie 2015 - 10:35, said:
Nu sunt inginer de rezistenta, dar incerc sa leg lucrurile logic. Cand apar umflari si contractii? Dupa mine, la umezirea argilei si la inghetarea ei.. In acest sens eu (deci nu zic ca am dreptate suta la suta) as lua masuri privind drenarea umiditatii solului de sub si din jurul casei si privind ridicarea valorii rezistentei termice din jurul fundatiei.. Dar, astfel de masuri nu le vad la d-ta in proiect.. In unele zone cu terenuri umede se termoizoleaza solul in jurul casei, se sapa '"ca pentru trotuar"" se asterne polistiren si apoi se astupa..Astfel sub acel polistiren temperatura solului nu coboara in domeniu negativ.. Nu mai zic de termoizolatia infrastructurii, caci am mai atras atentia la asta mai sus (cu cei 5+4cm, care nu se regasesc in Normele in vigoare), dar nu am inteles in acel "'Detaliu izolatie trotuar'" de ce este umplutura facuta din paman stabilizat si nu din pietris si care sa aiba in partea cea mai de jos a santului o conducta cu gauri pentru drenare...
Proiectantul mi-a zis ca sunt suficienti cei 5 cm de polistiren sub placa (nu pune la foarte multe case izolatie sub placa) Umplutura sub trotuar cu pamant stabilizat cu nisip sau var - pentru ca asa zice la normativ Edited by sebih, 17 February 2015 - 13:50. |
#66
Posted 17 February 2015 - 14:44
sebih, on 17 februarie 2015 - 13:49, said:
Proiectantul mi-a zis ca sunt suficienti cei 5 cm de polistiren sub placa (nu pune la foarte multe case izolatie sub placa) Conform normativelor parca coeficientul de transfer termic pentru placa ar trebui sa fie mai mic de 0.22 W/m²K. Iar U = λ/g => 0.22 = λ/0.05 De unde am deduce ca λ = 0.22*0.05 = 0.011 W/mK. Daca se foloseste un termoizolant cu λ = 0.011 W/mK cred ca nu ar fi probleme. Sau gresesc undeva la calcule? |
#67
Posted 17 February 2015 - 15:36
andreilesan, on 17 februarie 2015 - 09:38, said:
P.S. Daca totusi afli ceva de la cei de la Ytong - te rog nu ma uita. Am inteles ca aplicatia u-wert realizeaza un calcul virtual, care nu se aplica neaparat in realitate. Mi-a explicat ca peretii din Ytong sunt permeabili si vaporii de apa circula de la interior la exterior in urma presiunilor din interior si din exterior, astfel incat nu ajung sa condenseze si sa inghete - pentru ca se tot ventileaza. Ca si concluzie nu a auzit sau a intalnit ca pereti ziditi cu Ytong sa fi inghetat. Evident ca explicatiile dansului au fost mult mai ample, dar eu m-am pierdut pe traseu. Ca si bune practici pentru tencuirea BCA-ului Ytong: - ptr exterior: tencuiala in pat de maxim 2 cm, ar fi de preferat si cu λ cat mai aproape de al BCA-ului, pe baza de ciment-var. O alta varianta recomandata ar fi un grund + tencuiala decorativa minerala de la knauf. Tencuiala de la exterior e indicat sa se realizeze manual, probabil ca sa nu depaseasca dimensiunea de 1,5-2cm -ptr interior: se poate folosi tencuiala uscata + adeziv in pat continuu sau o tencuiala pe baza de var-ciment (cat mai permeabila). Imi pare rau ca nu am putut sa aflu informatii mai concrete. Dansul e din Ploiesti, eu din Bucuresti si e mai greu sa ne vedem face to face. Kendo, on 17 februarie 2015 - 14:44, said: Conform normativelor parca coeficientul de transfer termic pentru placa ar trebui sa fie mai mic de 0.22 W/m²K. Iar U = λ/g => 0.22 = λ/0.05 De unde am deduce ca λ = 0.22*0.05 = 0.011 W/mK. Daca se foloseste un termoizolant cu λ = 0.011 W/mK cred ca nu ar fi probleme. Sau gresesc undeva la calcule? acest coeficient termic se calculeaza doar pentru straturile de sub placa sau si pentru straturile de deasupra ? |
#68
Posted 17 February 2015 - 15:47
sebih, on 17 februarie 2015 - 15:36, said:
acest coeficient termic se calculeaza doar pentru straturile de sub placa sau si pentru straturile de deasupra ? Mai jos gasesti valorile minime ale rezistenţelor termice corectate pentru toate elementele de anvelopă (U = 1/R): Pereti exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenti rosturilor deschise) = 1.4 (U = 1/1.4 = 0.72 W/m²K) Tâmplărie exterioară = 0.5 (U = 1/0.5 = 2 W/m²K) Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri = 3 (U = 1/3 = 0.33 W/m²K) Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe = 1.65 Pereţi adiacenţi rosturilor închise = 1.1 Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere ş.a) = 4.5 Plăci pe sol (peste CTS) = 4.5 (U = 1/4.5 = 0.22 W/m²K) Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) = 4.8 Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incălzite = 2.4 |
#69
Posted 17 February 2015 - 16:07
Kendo, on 17 februarie 2015 - 15:47, said:
Acest coeficient este doar pentru placa. Mai jos gasesti valorile minime ale rezistențelor termice corectate pentru toate elementele de anvelopă (U = 1/R): Pereti exteriori (exclusiv suprafețele vitrate, inclusiv pereții adiacenti rosturilor deschise) = 1.4 (U = 1/1.4 = 0.72 W/m²K) Tâmplărie exterioară = 0.5 (U = 1/0.5 = 2 W/m²K) Planșee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri = 3 (U = 1/3 = 0.33 W/m²K) Planșee peste subsoluri neîncălzite și pivnițe = 1.65 Pereți adiacenți rosturilor închise = 1.1 Planșee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere ș.a) = 4.5 Plăci pe sol (peste CTS) = 4.5 (U = 1/4.5 = 0.22 W/m²K) Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) = 4.8 Pereți exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incălzite = 2.4 am gasit chestia asta pe net, dar promit ca voi insista spre sfarsitul zilei ca sa ma asigur ca nu am inteles prostii http://www.scritub.c...ERMICE72933.php Attached FilesEdited by sebih, 17 February 2015 - 16:09. |
|
#70
Posted 17 February 2015 - 16:21
Aceste valori sunt corecte pentru normativele valabile pana la 01.01.1998:
screenshot.png 48.3K 15 downloads Vechea valoare pentru placa pe sol era R = 3 m²K/W Edited by Kendo, 17 February 2015 - 16:23. |
#71
Posted 17 February 2015 - 16:33
Kendo, on 17 februarie 2015 - 16:21, said:
Aceste valori sunt corecte pentru normativele valabile pana la 01.01.1998: screenshot.png Vechea valoare pentru placa pe sol era R = 3 m²K/W Valoarea la care se face raportarea e 4,5 m²K/W. Eu inteleg ca rezistenta termica a placii fara izolare este de 6,85 m²K/W, dupa calculele lor - din cauza asta fiind clasata cu "Nu necesita izolatie termica" Edited by sebih, 17 February 2015 - 16:34. |
#72
Posted 17 February 2015 - 16:43
Kendo, nu gresesti calculul, dar ce material are lambda 0,011? Extrudatul XPS are 0,036.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users