NiFe bateria nemuritoare!... mit sau realitate !

azi dimineata am gasit pe net un brevet de inventie din anul 1965! ... am ramas masca !
acest brevet se refera la faptul ca bateriile NiFe, nu stiu sa sa opreasca la sfarsitul incarcarii ! ... de aceea ar trebui pus in string un
acumulator NiCd inseriat cu cele de NiFe ! ... se pare ca NiCd stie sa urce brusc tensiunea la sfarsitul perioadei de incarcare ! ... mie imi pare super logic !
nu chargerul prezentat in brevet ci ideea de a inseria un acumulator NiCd ! ...
http://www.google.co...tents/US3379953

Edited by 9victor, 03 August 2014 - 12:57.

chargerul baga intre 6 si 8 Ah ! ... am deja de la ultima descarcare completa 45 ore ! ... tensiunea
este de 12,85 V ! ... asta este bine ! ... se considera incarcat complet la 14,4 V ! ... deoaorece folosesc
un charger ptr baterii auto ! ...
pe forumuri sunt informatii detailate despre incarcarea acumulatorilor NiFe, unii spunand chiar ca poate
stoca mai mult decat datele fabricantului !   ...

Edited by 9victor, 03 August 2014 - 22:10.

9victor, on 03 august 2014 - 22:09, said:

Din câte știu acumulatorii NiFe pierd vreo 12-13% curent într-o lună cu degajare de hidrogen atât la încărcare cât și la descărcare iar stabilizarea tensiunii se face undeva la 1.2V pentru o celulă .Probabil dacă se continua îmbunătățirea tehnologiei chimice anod,catod al acestui tip de acumulator ar fi fost o soluție de stocare ieftină pentru toată lumea,și poate chiar este,dar din păcate mafia mondială a petroliștilor și-a băgat coada adânc atunci când s-a decis închiderea ultimei fabrici de acumulatori NiFe în 1975 aparținând companiei lui Thomas Edison din New Jersey care a produs timp de 72 de ani începând din anul 1903 !.Au impus prin diverse pârghii economice și constrângeri financiare fabricarea celor cu plumb-acid de care ne văităm toți,că trebuia „să mânânce și gura lor ceva” știindu-se faptul că un acumulator cu electrolit acid este net inferior unuia alcalin privind durata de viață.

Edited by Viorelsolar, 03 August 2014 - 23:17.

Viorelsolar, on 03 august 2014 - 23:17, said:

degajarea de gaze hidrogen si oxigen este direct proportionala cu A-mperii scosi sau bagati in acumulator !
are deasemenea legatura cu suprafata placilor ! ... 10 A, la cca 160 mp de placi, eliminarea gazelor este aproape zero ! ...  
tensiunea nominala intradevar este 1,2 V ! ... incarcata la capacitate are 1,4 sau 1,45 V !... tensiunea de
incarcare este intre 1,55 si 1,8 V ... cel mai bine se simte la 1,6 V ! ...
Edison nu a inventat aceasta baterie ! ... este Waldemar Jungner, un norvegian care are multe inventii !
Lumea o cunoaste prin autoturismele electrice ale lui Edison ! ... care, era un tip bogat ! ... spune lumea ca majoritatea inventiilor sale sunt cumparate !

Edited by 9victor, 03 August 2014 - 23:45.

am "gasit" cel mai mic pret ptr acumulatori NiFe !
http://www.ciyibatte...ge_id=26&cid=70
asa zice domnita de la serviciul comercial:
anna ciyibattery
Para Mí[email protected]
Hoy a las 2:50 AM
Hi, Mr Victor Alexa,
Thanks for your reply,
It is USD480/pcs, and 50pcs will cost USD24000.
Please kindly check the price to see if we can continue on it. thanks.
Looking forwarder to hear from your side soon,
Sincerely from Anna,
Aug, 05.2014
345 EUR ptr un element de 1000 Ah , fara transport si taxe ! ...
cam cu 500% mai ieftin decat LiFePO4 !
cam cu 70% mai scump decat OPzS de marca !
cam cu 250% mai scump decat bateriile ieftine !
Singura problema ar fi lipsa celor 2 milioane de EUR, ptr a face un import direct de la fabrica din China !

Edited by 9victor, 05 August 2014 - 05:18.

Vad ca s-a racit subiectul.. Cati volti are o baterie de 1000 Ah? La cate cicluri de viata rezista si cu ce grad de descarcare?

draculescu, on 09 august 2014 - 13:16, said:

celulele chinezesti sunt mai mici ca suprafata ! ... de aceea cred ca cei 1000 Ah sunt "virtuali" ! ... dar 6-700 sigur sunt !
cat rezista ? ... greu de spus ! ... dupa 100 de ani au murit doar cele lasate in paragina ! ... bateriile mele chinezesti sunt din 1999,
si de o saptamana "bag" 5 Ah ! ... si nu am ajuns la tensiunea "de plin" care este 1,65 V ! ...
grad de descarcare ? ... cat vrei ! ... o cheie de 17 din CrV ti-o face incandescenta ! ... fara sa sufere prea mult !
eu nu am avut "discernamantul" sa fac asta ! ... dar pe net sunt unii care au facut-o !

Edited by 9victor, 09 August 2014 - 13:44.

... faptul ca sunt greu de gasit si scumpe, aceste baterii greu pot fi unite intr-un string de 48 V ! ...
la aceasta tensiune curentii sunt destul de mici, deci viata lunga a bateriei !
ce am "gandit" eu ? ... sa tai bateria originala, de 1,2V de 375 Ah si sa fac 5 "baterii" de 75 Ah !
Cutia este din lemn, vopsita in interior rasina epoxi ! ... am gasit si o metoda relativ simpla
de conectare a placilor ! ... deseara cred ca am sa o pun la incarcat ! ...
am sa va tin la curent !

Edited by 9victor, 11 August 2014 - 08:41.

cam asa a iesit ! ... este la "formatare" ! ... la fiecare ciclu urca capacitatea !
se pot vedea celulele care compun bateria ! ... imposibil de gasit pe net o poza cu celule bune de 50 de ani vechime !
cea din dreapta este de nichel !

Edited by 9victor, 13 August 2014 - 19:31.

Tabla de nichel este destul de scumpă,nu știu dacă se merită construite în regim home made acumulatori Ni-Fe,poate doar dacă aș găsi astfel de acumulatori cumpărați la vreo pleașcă,deși nu cred că cineva din România mai deține acest tip de acumulatori !,Mă tot gândeam la cutiile de aluminiu de la dozele de bere,cred că mi-am adunat peste 1000 buc intacte,depozitate într-un coteț la țară,deși nu cred că am băut 10% din numărul lor și vroiam să încerc construirea bateriilor de pământ adică foiță de aluminiu negativ pânză de bumbac mocirlită,foiță de cupru pozitiv șamd și aceste celule puse serie și paralel pentru o tensiune de 12 sau 24V,din câte am citit ar funcționa vreo 10-15 ani până se oxidează aluminiul,singurul amănunt ar fi acela că din când trebuie să uzi terenul pentru a păstra umiditatea,pământul fiind de fapt electrolitul ca la orice baterie.

Viorelsolar, on 13 august 2014 - 20:19, said:

nu exista tabla de nichel in baterie ! ... este doar o tesatura din fir de nichel din care sunt facute "buzunarele"
cu substanta activa ! ... polul celalalt, de fier, exact la fel ! ... bateriile sunt scumpe ptr ca insemna tehnologie !
Viorel, apropos de "parcela" cu baterii ! ... o baterie auto de 50 Ah are intre 3 si 3,5 mp de suprafata activa !
te-ai gandit din cate cutii de bere scoti vreo 100 mp ptr a putea inmagazina ceva energie electrica !
Presupunand ca dintr-o baterie aruncata la gunoi scoti 50% din capacitate si o viata nelimitata ,
de ce nu bagi bateriile "moarte" in pamant ? ... din 10 de baterii d'astea scoti scoti 3 kWh ! ... disponibili 100% !
spun ptr ultima oara asta ! ... lumea ma ia la misto ! ... ca si cum ar avea bani "in dusmanie" !

Edited by 9victor, 13 August 2014 - 21:56.

Probabil tu ai varianta nemțească a bateriei care este diferită față de cea Edison prin faptul că electrodul pozitiv este din plasă cu fir de nichel legat indirect prin contact cu substanța activă oxidul de nichel iar cel negativ din fir de fier sau tablă de fier perforată.Se poate construi varianta unei baterii cu tablă de nichel găurită sau negăurită am văzut ceva filmulețe pe youtube,astfel electrodul pozitiv va avea viață lungă și poate fi curățat și recondiționat mai ușor singura problemă ar fi electrodul negativ de fier care se distruge cu timpul,tocmai de aceea s-a mers pe înlocuirea acestuia cu Cadmiu care rezistă mai mult dar este extrem de toxic pentru mediul înconjurător.

Viorelsolar, on 13 august 2014 - 22:35, said:

intodeauna ramane varianta home-made ! ... dar are randament redus !
crezi ca 2 placi masive din Ni+Fe de aceasi dimensiune cu placile dintr-un acumulator de fabrica
au aceasi capacitate ? ... nu! ... sigur nu ! ... este vorba de suprafata ! ... plicurile cu substanta activa
multiplica suprafata celulei ! ... si ar fi pe urma pretul materialelor ! ... care este fatal !

Edited by 9victor, 13 August 2014 - 22:56.

Păi asta vroiam să spun că nu merită financiar să construiești în regim home made astfel de acumulatori Ni-Fe,chiar dacă ai folosi materiale adecvate,eu cred că trebuie experimentate alte tipuri de acumulatori spre exemplu cele Potasiu-Ion http://en.wikipedia....ium-ion_battery care pot avea capacități comparabile cu cele de LiFePo4 dar cu avantajul prețului foarte mic al potasiului față de litiu și nu în ultimul rând al numărului de cicluri de încărcare superior.Probabil lumea nu trebuie să cunoască amănunte despre posibilitatea fabricării de acumulatori ieftini și performanți Potasiu-Ion.

Viorelsolar, on 13 august 2014 - 23:18, said:

ce sa zic? ... in viata de zi cu zi noi avem ce vor "ei" ! ... sunt unii care spun ca acesti "ei" nu exista !
cat privesc bateriile de nichel , am gasit pe un site din Australia date despre "involutia" acestora pe o perioada de 100 de ani !
capacitatea de fabrica-descarcarea zilnica-pierderea anuala-anul-capacitatea castigata-capacitatea pierduta a bateriei ! ... avem:
337.5 67.5 1% 0 2013 67.50 337.5
337.5 67.5 1% 1 2012 66.83 334.1
337.5 67.5 1% 2 2011 66.16 330.8
337.5 67.5 1% 3 2010 65.50 327.5
337.5 67.5 1% 4 2009 64.84 324.2
337.5 67.5 1% 5 2008 64.19 321.0
337.5 67.5 1% 6 2007 63.55 317.7
337.5 67.5 1% 7 2006 62.91 314.6
337.5 67.5 1% 8 2005 62.29 311.4
337.5 67.5 1% 9 2004 61.66 308.3
337.5 67.5 1% 10 2003 61.05 305.2
337.5 67.5 1% 11 2002 60.44 302.2
337.5 67.5 1% 12 2001 59.83 299.2
337.5 67.5 1% 13 2000 59.23 296.2
337.5 67.5 1% 14 1999 58.64 293.2
337.5 67.5 1% 15 1998 58.05 290.3
337.5 67.5 1% 16 1997 57.47 287.4
337.5 67.5 1% 17 1996 56.90 284.5
337.5 67.5 1% 18 1995 56.33 281.6
337.5 67.5 1% 19 1994 55.77 278.8
337.5 67.5 1% 20 1993 55.21 276.0
337.5 67.5 1% 21 1992 54.66 273.3
337.5 67.5 1% 22 1991 54.11 270.6
337.5 67.5 1% 23 1990 53.57 267.8
337.5 67.5 1% 24 1989 53.03 265.2
337.5 67.5 1% 25 1988 52.50 262.5
337.5 67.5 1% 26 1987 51.98 259.9
337.5 67.5 1% 27 1986 51.46 257.3
337.5 67.5 1% 28 1985 50.94 254.7
337.5 67.5 1% 29 1984 50.43 252.2
337.5 67.5 1% 30 1983 49.93 249.6
337.5 67.5 1% 31 1982 49.43 247.2
337.5 67.5 1% 32 1981 48.94 244.7
337.5 67.5 1% 33 1980 48.45 242.2
337.5 67.5 1% 34 1979 47.96 239.8
337.5 67.5 1% 35 1978 47.48 237.4
337.5 67.5 1% 36 1977 47.01 235.0
337.5 67.5 1% 37 1976 46.54 232.7
337.5 67.5 1% 38 1975 46.07 230.4
337.5 67.5 1% 39 1974 45.61 228.1
337.5 67.5 1% 40 1973 45.16 225.8
337.5 67.5 1% 41 1972 44.70 223.5
337.5 67.5 1% 42 1971 44.26 221.3
337.5 67.5 1% 43 1970 43.81 219.1
337.5 67.5 1% 44 1969 43.38 216.9
337.5 67.5 1% 45 1968 42.94 214.7
337.5 67.5 1% 46 1967 42.51 212.6
337.5 67.5 1% 47 1966 42.09 210.4
337.5 67.5 1% 48 1965 41.67 208.3
337.5 67.5 1% 49 1964 41.25 206.3
337.5 67.5 1% 50 1963 40.84 204.2
337.5 67.5 1% 51 1962 40.43 202.1
337.5 67.5 1% 52 1961 40.03 200.1
337.5 67.5 1% 53 1960 39.62 198.1
337.5 67.5 1% 54 1959 39.23 196.1
337.5 67.5 1% 55 1958 38.84 194.2
337.5 67.5 1% 56 1957 38.45 192.2
337.5 67.5 1% 57 1956 38.06 190.3
337.5 67.5 1% 58 1955 37.68 188.4
337.5 67.5 1% 59 1954 37.31 186.5
337.5 67.5 1% 60 1953 36.93 184.7
337.5 67.5 1% 61 1952 36.56 182.8
337.5 67.5 1% 62 1951 36.20 181.0
337.5 67.5 1% 63 1950 35.84 179.2
337.5 67.5 1% 64 1949 35.48 177.4
337.5 67.5 1% 65 1948 35.12 175.6
337.5 67.5 1% 66 1947 34.77 173.9
337.5 67.5 1% 67 1946 34.42 172.1
337.5 67.5 1% 68 1945 34.08 170.4
337.5 67.5 1% 69 1944 33.74 168.7
337.5 67.5 1% 70 1943 33.40 167.0
337.5 67.5 1% 71 1942 33.07 165.3
337.5 67.5 1% 72 1941 32.74 163.7
337.5 67.5 1% 73 1940 32.41 162.0
337.5 67.5 1% 74 1939 32.09 160.4
337.5 67.5 1% 75 1938 31.76 158.8
337.5 67.5 1% 76 1937 31.45 157.2
337.5 67.5 1% 77 1936 31.13 155.7
337.5 67.5 1% 78 1935 30.82 154.1
337.5 67.5 1% 79 1934 30.51 152.6
337.5 67.5 1% 80 1933 30.21 151.0
337.5 67.5 1% 81 1932 29.91 149.5
337.5 67.5 1% 82 1931 29.61 148.0
337.5 67.5 1% 83 1930 29.31 146.6
337.5 67.5 1% 84 1929 29.02 145.1
337.5 67.5 1% 85 1928 28.73 143.6
337.5 67.5 1% 86 1927 28.44 142.2
337.5 67.5 1% 87 1926 28.16 140.8
337.5 67.5 1% 88 1925 27.87 139.4
337.5 67.5 1% 89 1924 27.60 138.0
337.5 67.5 1% 90 1923 27.32 136.6
337.5 67.5 1% 91 1922 27.05 135.2
337.5 67.5 1% 92 1921 26.78 133.9
337.5 67.5 1% 93 1920 26.51 132.5
337.5 67.5 1% 94 1919 26.24 131.2
337.5 67.5 1% 95 1918 25.98 129.9
337.5 67.5 1% 96 1917 25.72 128.6
337.5 67.5 1% 97 1916 25.46 127.3
337.5 67.5 1% 98 1915 25.21 126.0
337.5 67.5 1% 99 1914 24.96 124.8
337.5 67.5 1% 100 1913 24.71 123.5
337.5 67.5 1% 101 1912 24.46 122.3
337.5 67.5 1% 102 1911 24.22 121.1
337.5 67.5 1% 103 1910 23.97 119.9
337.5 67.5 1% 104 1909 23.73 118.7
337.5 67.5 1% 105 1908 23.50 117.5

Edited by 9victor, 14 August 2014 - 23:22.

lupta (consumatorilor) cu monopolurile si patentele ... exista !
http://opensourceeco...ttery/Prototype

Edited by 9victor, 15 August 2014 - 07:34.

Sunt n și n moduri de a produce un acumulator de Ni-Fe,dar este important să găsești combinația adecvată pentru materialul activ de pe electrodul pozitiv de nichel pentru ca acesta să aibă o suprafață de contact cât mai mare,dar în același timp să fie poros pentru circulația electrolitului,să fie bine legat să nu disloce material activ de pe placă.Dacă ar fi după mine aș încerca să construiesc electrodul pozitiv cu substanță activă dintr-o combinație de grafit și siliciu pentru o conductibilitate superioară,pilitură de nichel pur,celuloză măcinată pentru efectul de porozitate și un liant care să lege totul într-un material dur și permeabil,eventual trecut prin presă și piroliză dar am uitat să adaug o plasă de nichel centrală cu rolul de a prelua sarcina electrică și legătură la borna pozitivă dar și ca rol de armătură de rezistență ca la orice turnare a unei plăci de beton la o casă.Trebuie găsit acel liant de lipire al acestor ingrediente care să nu fie un bun izolator să creeze porozitate și să reziste la electrolitul alcalin,dar nu mă îndoiesc că în zilele de azi să nu existe un astfel de adeziv,apoi săculeții poroși izolanți între anod și catod cred că sunt buni cei folosiți la bateriile cu plumb-acid.Pentru electrodul negativ de fier aș folosi pulbere de oxid de fier și anume magnetită Fe3O4 amestecată de asemenea cu un liant,celuloză apoi presat și băgat în săculeț iar ca legătură electrochimică aș folosi sită de inox s-au tablă perforată 316L.Sunt doar câteva idei personale,pentru că în decursul anilor am experimentat tot felul de celule electrochimice cu metale și diverși oxizi ale acestora și cunosc multe lucruri despre chimia unei baterii iar cu studiile despre acumulatorii Ni-Fe cochetez de vreo 10 ani,dar deocamdată mă încântă ideea de a experimenta un alt tip de acumulator și anume Potasiu-Ion care poate depăși de câteva ori ciclurile de încărcare față de LiFePo4 și capacitatea energetică pe kg din ceea ce am citit.

Edited by Viorelsolar, 15 August 2014 - 09:28.

Viorelsolar, on 15 august 2014 - 09:25, said:

dintre cele "home-made" cu placa in aer, mie imi place cea de magneziu-carbon! ... desi are 1,2V, scoate 35-40 Ah pe m2 ! ... "panza" de magneziu costa 200 USD m2 ! ... carbonul relativ ieftin ! ... lucreaza ca o pila, "ia energia electrica din aer" !... electrolit "saramura" ! ...

Edited by 9victor, 15 August 2014 - 11:15.