Mouse-ul si limba romana

_-_, on 07 octombrie 2014 - 18:00, said:

Greșiți categoric. Cuvîntul maus / mouse trebuie neapărat inclus în dicționar pentru că e un cuvînt foarte frecvent. În plus, majoritatea covîrșitoare a uzului e la singular, iar lumea îl caută în dicționar în primul rînd pentru a decide dacă să-l scrie mouse sau maus. Asta e dilema de departe cea mai mare legată de cuvîntul ăsta, iar cea cu pluralul e cu totul secundară. Ca urmare, absența cuvîntului din dicționar e mult mai rea pentru utilizatori decît prezența lui cu un plural nepotrivit, presupunînd că chiar e nepotrivit.

De altfel un alt mare defect al dicționarelor noastre e că întîrzie prea mult cu menționarea cuvintelor noi; uneori trec cîteva decenii pînă se hotărăsc și lexicografii că a venit momentul să le includă. Propunerea dumneavoastră, dacă ar fi îmbrățișată, ar duce la agravarea fenomenului, cînd de fapt ce ne dorim e ameliorarea lui.

_-_, on 07 octombrie 2014 - 18:00, said:

Am zis că într-un astfel de scenariu --- un dicționar limitat la limba literară --- se poate justifica alegerea unei singure forme de plural pentru maus, în funcție și de materialul lingvistic pe care l-au avut lexicografii la îndemînă. N-am zis că justificarea a făcut-o deja cineva, deși e posibil să fi fost făcută (se face frecvent, la alte cuvinte am văzut-o).

_-_, on 07 octombrie 2014 - 18:00, said:

Eu n-am cum să trag o concluzie, pentru că nu știu ce materiale au fost analizate de lexicografi pentru a lua decizii. Dumneavoastră știți? Faceți foarte ușor acuzații în lipsa unor informații clare. Îmi amintesc că în lipsa informațiilor clare susțineți mai mult decît mine că trebuie să ne abținem. Probleme de consecvență?

Observ că dintre dicționarele de la dexonline cel mai vechi care conține cuvîntul (în grafia maus) este ediția din 1998 a DEX-ului. Aș fi vrut să aflu cum arăta atunci uzul, ca să-mi fac o idee despre ce-ar fi putut avea lexicografii ca material de lucru:

- Am încercat să văd cum arăta situația în internetul românesc de atunci și n-am reușit. Foarte puține din paginile de internet de atunci au rămas nemodificate pînă azi (am încercat cu Wayback Machine, fără succes).

- Dacă aș fi în România m-aș putea duce la o bibliotecă să văd cum arăta uzul în cărți, pentru că deja începuse valul de cărți de informatică (îmi amintesc că editura All scotea o mulțime). Oricum, bănuiesc că pluralul e extrem de rar și în cărți.

- Nu știu nici direct cum arăta uzul, pentru că eu pe atunci aveam un singur maus (începînd de prin 1993) și nu-mi puneam problema cum s-ar spune la plural. Și chiar dacă aș fi vrut să spun maus la plural nu mi-aș fi făcut mari scrupule, nici dacă ar fi trebuit să scriu un text mai îngrijit. Nu mai țin minte nici cum scria prin magazinele de calculatoare, unde probabil aveau nevoie să folosească pluralul. Dar chiar dacă ar fi spus mauși sau mausuri, pe mine m-ar fi lăsat tot rece, pentru că la un neologism atît de proaspăt (atunci) era firesc să existe ezitări și forme trecătoare.

Ca urmare nu știu pe ce s-au bazat lexicografii, deci nu pot trage concluzii despre cît de justificată a fost alegerea lor. Poate a fost justificată, poate a fost arbitrară. Cel mai probabil a fost undeva între, ca de obicei.

De altfel pe mine nici nu mă doare atît de mult chestiunea asta a pluralului cum văd că vă doare pe dumneavoastră. După cum ați văzut mie mi se par acceptabile ambele forme, deși eu personal prefer să spun mauși. În mod ideal după părerea mea dicționarele ar trebui să le dea pe amîndouă; oricum sînt mult mai justificate decît dubletul de pomină două cireși / două cireșe din DOOM2. Dar chiar și dacă dicționarele dau numai varianta mausuri pe mine nu mă doare. Eu nu mă simt constrîns să vorbesc cum îmi „dictează” dicționarele, pentru că eu știu că ele nu dictează nimic. Problema o au aceia care confundă dicționarul cu legea.

Eu nici nu mă tem că vai, dicționarul influențează uzul. Da, îl influențează într-o oarecare măsură, dar nu mă doare. Sînt și alte chestii care influențează uzul: scriitorii, ziariștii, redactorii de televiziune, traducătorii, academicienii, profesorii de școală, părinții, educatoarele, vecinii etc. Noi toți ne influențăm unul altuia uzul. Care e problema? Influențele astea fac parte din spectacolul fascinant al evoluției limbii. Ca iubitor de lingvistică mă uit la ele din exterior, ca la un obiect al cunoașterii, fără a le considera bune sau rele. Ca participant implicat în fenomenul limbii sînt și eu influențat de ceilalți și îi influențez și eu pe ei (aproape fără excepție involuntar). Ideea asta de a mă răzvrăti împotriva unui plural mi se pare ciudată. Nu vă place, nu-l folosiți și gata. Care e miza?

...Care e miza?

Nu este un joc cu miza, nici fara miza, dar in cazul in care ar fi fost un joc, atunci mi-ar fi placut o situatie de remiza.

_-_, on 09 octombrie 2014 - 12:16, said:

Mda, e greșeala mea. Mi-am închipuit că doriți o discuție serioasă.

Afirmatia mea este cat se poate de serioasa. Dar intrebarea ta nu este.
Iar in caz ca n-ai inteles raspunsul meu (partea cu "remiza"), atunci il voi detalia (pentru a cata oara?).

In primul rand nu stiu de unde ai scos ideea cu "razvratirea impotriva unei forme de plural".

In al doilea rand, repet: Nu am afirmat nicaieri sa se pastreze doar pluralul "mauși", ci am propus includerea a cel putin ambelor forme de plural mai uzuale: "mauși" si "mausuri".
Spun "cel putin", deoarece se afla in circulatie si formele neadaptate care pastreaza ortografia din limba engleza a cuvantului "mouse".

Acesta este si menirea topicului: sa fie recunoscute si acceptate cel putin de catre utilizatorii forumului de fata ambele forme (cel putin). Ne-ar scuti si de "corecturile" inutile efectuate de catre colegii de forum.

_-_, on 09 octombrie 2014 - 17:14, said:

Afirmația dumneavoastră e un joc de cuvinte care de fapt nu răspunde la ce v-am întrebat. (Nu vă faceți griji, am înțeles bine și partea cu remiza.)

În schimb întrebarea mea chiar e serioasă. Dacă n-ar exista o miză n-ați fi început discuția și n-ați fi continuat-o pe 5 pagini. Există o miză, vreți să se facă ceva sau vreți să nu se mai facă ceva. Le cereți ceva dicționarelor, lexicografilor, lingvisticii sau altcuiva. Vă nemulțumește ceva și vreți o schimbare. Că dacă n-ați vrea nimic n-ați mai vorbi.

Înțeleg că vreți să apară în dicționar ambele variante de plural ale lui maus. Dar nu înțeleg de ce vă supără așa de mult că în prezent apare numai una. Aia e miza de care întreb. Probabil mii de oameni au observat că în dicționar scrie doar de mausuri și s-au gîndit că ei de fapt ar spune mauși. Totuși, dumneavoastră păreți mai supărat decît mulți. De ce oare?

AdiJapan, on 09 octombrie 2014 - 17:49, said:

Nu as putea spune ca ma supara, dar mi se pare deranjant ca dintre cele doua forme de plural aflate in circulatie intr-un dictionar a fost strecurata o singura forma, iar aceea este fix forma mai rar intalnita. Cred ca am mai spus si aceasta.

Daca as fi cunoscut adresa de e-mail a autorului/ coordonatorului dictionarului, atunci cu siguranta i-as fi adresat aceasta intrebare, iar raspunsul l-as fi postat pe forum, desi ar fi fost mai indicat ca autorul respectiv sa descopere singur dezbateri de acest gen pe forumuri si sa ofere explicatii, avand in vedere ca forumurile sunt frecventate de multe persoane.

_-_, on 09 octombrie 2014 - 17:56, said:

Supărat, deranjat, e totuna.

Și nu e adevărat că varianta mausuri ar fi mai rar întîlnită. Uitați-vă pe internetul românesc și veți constata că pluralul în -uri (fie că e scris mausuri, fie că mouse-uri) e de departe cea mai frecventă. Probabil nu vă vine să credeți că faceți parte dintr-o minoritate și de-asta aveți o imagine deformată a realității. Iar sondajul pe care l-ați făcut confirmă.

Veți spune probabil că asta e din cauza dicționarului, că la început majoritatea spuneau mauși, dar că între timp cei mai mulți au fost influențați de dicționar. Așa ceva nu are cum să fie adevărat. Dicționarele nu au atîta putere de influență.

_-_, on 09 octombrie 2014 - 17:56, said:

Lingviștii nu se simt absolut deloc datori să vină pe forumuri ca să le explice neștiutorilor ce și cum. Neștiutorii să facă bine să citească lucrări de lingvistică sau să se înscrie la facultăți de profil, dacă vor să nu mai fie neștiutori. E ca și cum v-ați aștepta să vină Stefan Hall la noi pe forum să ne explice treaba cu microscopia pentru care a luat Nobelul sau să vină Victor Ponta să ne dea socoteală pentru ce face. Hai să fim realiști.

Dacă doriți informații direct de la lingviști puteți folosi serviciul de consultanță de la Institutul de Lingvistică Iordan-Rosetti. Aveți adresa de e-mail aici. Le-am scris și eu o dată acum cîțiva ani și am fost mulțumit de răspunsul competent, chiar dacă la întrebarea mea răspunsul a fost în esență „nu se știe”.

Dar vă dau un sfat, dacă îmi permiteți. Pentru a fi mai sigur că vi se va răspunde ar fi bine să nu le spuneți lingviștilor să schimbe ceva în dicționare, ci mai degrabă să-i întrebați de ce nu e menționat și pluralul mauși. Cred că li s-a făcut deja acru de la cîți ignoranți cu tupeu încearcă să-i învețe meserie și le spun ce trebuie să facă. Cu cît transmiteți mai clar ideea că vreți să aflați ceva și nu să dați o comandă, cu atît cred că veți primi un răspuns mai detaliat.

Succes.

AdiJapan, on 10 octombrie 2014 - 03:52, said:

Comparatia este deplasata, deoarece in timp ce doar o minoritate este interesata de microscopie, limba intereseaza pe toti vorbitorii. O comparatie mai justificata s-ar fi putut face cu medicina care intereseaza pe marea majoritate a oamenilor, dar fara ca aceasta sa presupuna ca majoritatea oamenilor sa studieze medicina in institutii de profil. Mai mult decat atat, in materie de probleme medicale exista multi medici care raspund pe forumuri la intrebari adresate de oameni. Oare de ce lingvistii nu o fac? Pentru ca sunt mai cu mot si nu trebuie sa se simta datori sa-si piarda vremea cu "ignorantii"?

AdiJapan, on 10 octombrie 2014 - 03:52, said:

In acest caz ar trebui sa isi schimbe meseria ca sa nu mai aiba de-a face cu "ignorantii tupeisti" care "ii invata meserie". Exista meserii in care domeniile specifice nu mai privesc pe toata lumea. De exemplu, ar putea sa devina strungari facand ceva cu real folos.

Edited by _-_, 10 October 2014 - 08:43.

_-_, on 10 octombrie 2014 - 08:41, said:

Mă acuzați pe mine că fac comparații deplasate, pentru ca în secunda 2 să comparați problemele de limbă cu problemele de sănătate. Vorba românului, wtf?! Am observat și cu alte ocazii că găsiți foarte ușor defecte la alții, dar cînd aceleași defecte vă aparțin nu le mai observați. Toți sîntem subiectivi, dar dumneavoastră sînteți campion.

Problemele de limbă (ca asta cu pluralul mausului) nici măcar nu sînt probleme dacă le judecăm în raport cu cele medicale. Sînt curiozități, dileme banale, fleacuri care nici măcar cu o gripă trecătoare nu se compară. Văzînd comparația asta abracadabrantă dintre limbă și medicină ajung iar la concluzia că vedeți în maușii ăștia o miză imensă, și nu mi-o explic.

Apropo, scrisul dicționarelor nici nu este una din sarcinile centrale ale lingvisticii, ci mai mult un produs secundar. Dicționarul este o oglindă sintetizată a limbii (în primul rînd a lexicului), nu e limba însăși. Scrierea unui nou dicționar nu servește decît cel mult marginal la avansarea științei numite lingvistică. E mai mult un serviciu pe care lingviștii îl aduc societății, fără ca el să fie foarte necesar din perspectivă științifică (e drept totuși că în unele cercetări lingvistice dicționarele sînt un instrument util).

Cu ocazia asta vă reamintesc pentru a nu știu cîta oară că lingvistica e o știință. Deja mă îndoiesc că veți înțelege asta, dar încerc și eu. Iar ca știință lingvistica nu are nevoie să fie utilă. E foarte bine dacă este utilă; de exemplu e foarte bine că, prin efortul lingviștilor, acum îi putem da comenzi verbale telefonului mobil sau îi putem pune întrebări la care el să ne răspundă tot verbal. Dar știința în sine nu are nevoie de asemenea demonstrații de utilitate. Cînd Wilhelm Röntgen se juca cu tuburile lui vidate n-avea nici o idee că medicina avea să beneficieze atît de mult de pe urma descoperirii razelor X. Era o cercetare de știință pură, pentru simpla cunoaștere, fără intenția unor aplicații.

Lingviștii nu au nici o datorie să le explice ignoranților mecanismele limbii, așa cum nici chimiștii nu sînt datori să ne explice reacțiile chimice, nici biologii să ne spună ce face ADN-ul etc. E foarte bine cînd fac și popularizare, dar e un cadou pentru noi și nu ține de datoria lor. Datoria științei e să avanseze cunoașterea.

_-_, on 10 octombrie 2014 - 08:41, said:

Ați înțeles prost. Serviciul acela de consultanță e un hatîr pe care lingviștii îl fac publicului (inclusiv ignoranților), nu o datorie a lor. Ziceți mersi că puteți comunica direct cu ei și profitați de ocazie, că nu se știe cît mai durează.

Iar chestia cu strungarii e o lovitură mojică sub centură. Și nu zic asta pentru că ar fi vreo rușine să fii strungar (dimpotrivă, a fi un strungar bun e mare lucru), ci pentru că le cereți lingviștilor să facă altceva decît e treaba lor. Prin asta ați devenit exact ceea ce v-am sfătuit să nu fiți: un ignorant cu tupeu. Rețineți chestia asta: dumneavoastră încă nu știți ce e lingvistica (și probabil nici știința în general). Pînă nu aflați ce e, ar fi bine să nu le spuneți lingviștilor în ce constă meseria lor.

Edited by AdiJapan, 10 October 2014 - 10:12.

De cel putin doua pagini nu faci altceva decat sa te referi la sferele inalte in care traiesc lingvistii si care fac un "cadou" muritorilor de rand ('ignoranti tupeisti' cum ii denumesti tu) atunci cand coboara din sferele lor superioare ca sa se adreseze amaratilor ce au urmat alte cariere decat cele din domeniul lingvisticii.
Dupa tonul intepator, off-topic repetat, provocari insistente la comentarii off-topic si atacuri disimulate la persoana, mai nou ai trecut si la jigniri directe, iar toate aceastea reprezinta o problema, deoarece astfel de atitudini nu sunt tolerabile pe un forum de discutii. In caz ca nu stiai se pot lua si masuri, in ciuda faptului ca unele opinii pe care le-ai exprimat in aria de fata sunt demne de luat in seama. Ca persoana (cel putin in ochii mei, dar sunt convins ca nu doar in ochii mei din moment ce tot mai multi utilizatori au ajuns sa te ignore) ti-ai pierdut orice urma de demnitate.

_-_, on 10 octombrie 2014 - 14:41, said:

Pe ăia „tot mai mulți” cred că poți să-i numeri pe degete și oricum vin aici doar să-și dea aere și să caute scandal. Eu îi citesc toate posturile lui AdiJapan pentru că de cele mai multe ori învăț câte ceva și sunt convinsă că nu-s singura care face asta.

Ca să răspund și la subiect, și eu, și cunoscuții mei folosim formele mouse/mouse-uri pentru că așa ne-am obișnuit de când am început să folosim calculatorul, nu din snobism, la fel cum tot din obișnuință spun că dau telefonul pe silent, iar atunci când vorbesc cu părinții mei fac un efort să spun că îl dau pe silențios.

Dacă ar trebui totuși să folosesc o altă formă, cea mai potrivită mi s-ar părea maus/mauși, cu diftong.

M-a amuzat cand am descoperit ca "ofertele de mousi" de la Altex (vedeti screenshot-ul din primul comentariu) au devenit (probabil recent) "oferte de mouse":

 Altex_1.PNG   191.45K   7 downloads

In schimb, in sursa paginii (mai exact la tagul "Title" si la "meta name") au uitat sa modifice forma "mousi".

Au transformat pana si pluralul "tastaturi" in singularul "tastatura", probabil in vederea 'sincronizarii' cu forma de singular adoptata in cazul mouse-ului. Restul produselor apar in general cu forma de plural.

Aceasta evitare a formei de plural se intalneste pe site-urile tot mai multor magazine online, conducand la constructii precum cea de mai sus ("oferte de mouse" sau "oferte de maus").

Cei de la Flanco au ramas (inca) fideli formei adaptate "mausi" spre diferenta de Altex care optasera pana de curand pentru forma partial adaptata "mousi":  Flanco_1.PNG   946.89K   7 downloads

Alte magazine opteaza in continuare tot pentru forma "mausi". Exemplu:  OneIT_1.PNG   269.69K   6 downloads

In acelasi timp apar tot mai multe magazine care opteaza pentru singura forma de plural oferita in DEX '98 ("mausuri"), probabil considerand ca autoritatea DEX-ului este suprema. Cu toate acestea, exista inca magazine care refuza formele adaptate "mausi" si "mausuri" (din DEX '98) si opteaza pentru cele neadaptate "mouse" si "mouse-uri" introduse ulterior in DEX 2009 si in DOOM 2 (2005).

 Dic_1.PNG   47.06K   4 downloads

Se pare ca tendinta generala este aceea de a lichida una dintre formele de plural in favoarea formelor "mouse-uri" sau "mausuri" (ca si la jocul de carti "maus"). Iar aceasta victorie cred ca o putem atribui in cea mai mare masura dictionarelor enumerate mai sus care s-au 'prefacut' ca nu exista si pluralele "mousi" sau "mausi".
Oare sa fie vorba de o incercare disperata de a spune "nu!" dubletelor?

O discutie similara celei de la acest topic exista si aici: http://scri.ro/maus-...mouse-2138.html

Edited by _-_, 23 February 2015 - 22:41.

_-_, on 04 octombrie 2014 - 02:09, said:

Vina pentru situaţia actuală, care nu-ţi convine ţie, aparţine în întregime anglomanilor, în special celor care au lucrat în domeniul informaticii în anii 1990. Aceştia au refuzat cu îndîrjire adaptarea fonetică a lui "mouse", adică scrierea lui ca "maus". Asta a făcut ca pluralul folosit de ei în vorbire ("mauşi") să nu poată fi scris, pentru că aceiaşi anglomani refuzau să folosească o formă de plural care să nu conţină cuvîntul englezesc în forma lui originală. S-a încercat scrierea pluralului în forma "mouse-i" (pronunţat "mauşi"), variantă care a fost prezentă în revistele de calculatoare. Eu am văzut-o prima dată în revista Chip şi la început nu mi-am dat seama că e vorba de forma de plural, am crezut că e vorba de o greşeală de tipar. După aia mi-am dat seama că era transcrierea anglomană a lui "mauşi". Cuvîntul era un mutant lexical Anglo-Rumîn atît de grotesc, încît nu a avut nici o şansă să se impună în uzul general.

Din această cauză s-a născut forma "mouse-uri", care satisfăcea dorinţa anglomanilor de a vedea cuvîntul englezesc atît la singular, cît şi la plural. E o formă care a fost prezentă de multă vreme în materialele tipărite, lucru care se poate verifica în orice anticariat. Cărţile de popularizare a folosirii calculatorului sînt cele care au impus-o, nu dicţionarele. Ea apare de exemplu în cartea "Norton Commander - Manualul Începătorului" (apărută la Editura Teora în 1993), atunci cînd se face prezentarea generală a componentelor calculatorului: "mouse-urile se diferenţiază prin [...]; există mouse-uri cu două sau chiar trei butoane [...]; mouse-uri seriale, etc.". Am mai văzut în anticariat două cărţi de popularizare de la aceeaşi editură scoase în 1999-2000 unde apare tot forma "mouse-uri", deci în mod sigur toate cărţile de la Teora o foloseau. Dar ea apare şi într-o carte destinată studenţilor de la Facultatea de Informatică Managerială de la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, anume în "Arhitectura Calculatoarelor şi Sisteme de Operare" scrisă de Lect. univ. dr. Cezar Botezatu şi publicată în 2001 ("unele mouse-uri sunt dotate cu butoane de scroll [...]). Deci forma "mouse-uri" este veche şi a fost mereu prezentă în cărţi, ceea ce nu se poate spune despre formele "mauşi", "mouşi", "mousei" sau "mouse-i".

Sigur că este de preferat forma mai scurtă, "mauşi" (pe care o folosesc şi eu), dar asta ar conduce în mod logic la adoptarea formei "maus" pentru singular, ceea ce nu vor accepta anglomanii nici în ruptul capului. Şi mai bine ar fi fost adoptarea lui şoarece/şoareci, dar într-o ţară cu o populaţie despre care se spune că e "Latină" este greu să impui folosirea unui cuvînt de origine Latină ("şoarece") în faţa unui cuvînt de origine Germanică ("mouse"). De aici se vede că treaba cu latinitatea Rumînilor este doar o propagandă ridicolă de secol 19, care nu mai prinde la populaţia din secolul 21.

În concluzie, nu trebuie dată vina pe lingvişti pentru impunerea formei "mouse-uri". Ei nu au făcut decît să îngenuncheze în faţa anglomanilor şi să le satisfacă dorinţa de a vedea cuvîntul "mouse" atît la singular, cît şi la plural.

_-_, on 23 februarie 2015 - 14:55, said:

Forma "mouşi" s-ar fi putut impune, dar anglomanii nu a sprijinit-o. Este în mod evident o formă greşită, un centaur lexical Anglo-Rumîn, în care primele trei litere ar trebui citite ca în Engleză, iar ultimele două ca în Rumînă. Însă o formă la fel de greşită, "jeanşi", scrisă ca atare dar pronunţată în mod mixt Anglo-Rumîn ca "ginşi", s-a putut impune, ba chiar ea coexistă în DOOM 2 alături de forma originală ("jeans"). Părerea mea este că forma "mouşi" nu a fost acceptată de anglomani pentru că exista riscul să se pronunţe cum se scrie şi în aceeaşi situaţie să ajungă şi forma de singular.

Folosirea formei de singular "mouse" în locul celei de plural apare la magazinele cele mai cunoscute, ca de exemplu eMag, PC Garage/PC Fun, Marketonline, Mediadot. Este în mod sigur vorba de o anglomanie dusă la extrem, încercîndu-se transformarea substantivului "mouse" într-unul invariabil, la care forma de singular să fie şi cea de plural (un mouse, doi mouse). Terminaţia "-uri" nu e pe placul anglomanilor extremişti, care nu vor ca "prestigioasele" cuvinte Englezeşti să fie altoite cu "înjositoarele" cozi Rumîneşti. Sigur că în această situaţie articularea substantivului la plural ("mouse-ele", "mouse-ii"?) apare ca extrem de ciudată şi oricum nu ar fi acceptată de anglomani, care sînt recunoscuţi pentru dezinteresul total faţă de adaptarea englezismelor la gramatica Rumînă.

_-_, on 23 februarie 2015 - 14:55, said:

Este forma cea mai practică în cazul folosirii singularului "maus". Lipsa ei din dicţionare este într-adevăr inexplicabilă, dar probabil că la următoarea ediţie va fi inclusă, asta dacă anglomanii nu vor reuşi să impună ca plural forma de singular.

_-_, on 23 februarie 2015 - 14:55, said:

Dacă magazinele de pe internet ar considera autoritatea DEX-ului ca fiind supremă, atunci ar avea paginile scrise cu diacritice, ceea ce nu e cazul. Nu e deci vorba de asta, ci de ceva mult mai simplu. Siturile mici copiază terminologia de pe cele mari, în aşa fel încît vizitatorul să nu strîmbe din nas la trecerea de pe situl eMag pe unul mai puţin cunoscut.

_-_, on 23 februarie 2015 - 14:55, said:

Nu cred că mai joacă cineva în ziua de azi jocul de cărţi numit "maus". Eu personal n-am ştiut niciodată de el şi nici acum nu îl găsesc pe internet. Deci nu se mai poate face confuzie între dispozitivul periferic şi jocul de cărţi. Autorii dicţionarelor nu s-au prefăcut că formele "mouşi" sau "mauşi" nu există, numai că nu le-au întîlnit în cărţi tipărite, de aceea au tras concluzia -- greşită -- că "mouse-uri" este forma folosită în mod exclusiv, cel puţin în vorbirea "îngrijită", deşi este evident că în cazul străinismelor preluate în mod neadaptat nu poate fi vorba de vorbire îngrijită, ci doar de vorbire slugarnică.

Edited by Crugasic, 15 March 2015 - 14:16.

_-_, on 10 octombrie 2014 - 14:41, said:

Din cauza asta n-am mai scris nimic aici. Dacă totuși mai am un dram de demnitate de om în ochii dumneavoastră și dacă credeți că v-am rămas dator cu vreun răspuns, vă rog să-mi spuneți concret, că singur nu reușesc să-mi dau seama.

Cerșiți continuarea discuției cu o persoană care v-a călcat public în picioare? Ceva nu e în regulă.

De fapt este in neregula (trolling) sa te amesteci intr-o discutie fara sa cunosti despre ce este vorba.
A raspuns aici la comentariul acesta de la un alt topic. Iar la acel topic discutia a ajuns in acelasi impas ca si in cazul topicului de fata - motiv pentru care nu va continua nici aici.
Asta pentru cine este curios ce sens are mesajul de mai sus...

In continuare, va rog, sa ramaneti on-topic si sa va abtineti de la orice tentatie de inflamare a discutiilor! Ar fi pacat sa devina necesara inchiderea topicului.

Eu nu discut impasul sau neimpasul în care a ajuns AdiJapan, ci faptul că ai spus unui om (pe care nu-l cunoști decât virtual, bănuiesc) că și-a pierdut orice urmă de demnitate în fața ta în urma faptului că are opinii diferite față de cele ale tale într-o discuție științifică. Asta mi se pare foarte în neregulă.

De asemenea mi se pare în neregulă ca acel om să mai insiste să comunice cu tine.

Trolling-ul înseamnă altceva decât amestecarea într-o discuție fără să știi despre ce e vorba.

Chiar nu poți să privești imaginea de ansamblu a situației și continui să te încurci în detalii?