Autentificare
Creează cont
Sus |
Second Opinion
Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale. Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit. www.neurohope.ro |
Rusificarea Basarabiei in 100 de ani - 1812-1918
Ultima postare: dec 16 2014 12:20, Inițiat de
kyrre
, ian 07 2014 19:55
·
0
0
#1
Publicat: 07 ianuarie 2014 - 19:55
|
Titlul acestui topic a fost inspirat de utilizatorul marcu35 in urma discutiilor avute pe topicul dedicat ww2.
Marcu a spus:
Eu am spus ca in 100 de ani basarabia era rusificata . Eu am replicat:
Marcule nu are sens sa continuam discutia aici. Este despre ww2. Este topic separat despre partea aia de moldova, nu ai decat sa te faci de ras pe acolo. Doar o vorba sa-ti mai spun, daca era rusificata in 100 de ani de ce s-au unit cu Romania si nu cu rusia. Raspunsul il astept pe celalalt topic. Multumesc. Marcu:
Nu are rost sa iti spun contextul din '18. In fine lasa sa ma fac de ras eu crezi ca chiar nu intelg sau stiu dar lasa asa cum spui. Si eu:
Chiar te rog sa-mi spui contextul. Dar te rog, pe celalalt topic. Sau fa tu unul nou de genul "rusificarea basarabiei in 100 de ani" sau alta duda din asta. Te rog, te rog, te rog. Vreau sa ma luminezi. Sunt o persoana curioasa din fire. Si intrucat marcu nu a vrut sa ma lumineze cu stiinta lui, am deschis acest topic pentru a-i da cuvantului tovarasului (e cu intentie folosit) marcu35. Deci draga coleg de forum te rog, baga mare. Luci daca trebuie lipit undeva te rog sa faci asta, nu e nici o problema din partea mea. |
#2
Publicat: 07 ianuarie 2014 - 20:10
|
Mie mi-a dat impresia ca mai bine nu ne luptam pt. Basarabia, ca oricum e rusificata si rusii-s pretenasii nostri, ci pt. Ardealul de Nord cu dusmanii nostri din WW1 (adica atunci cand am fost aliati cu rusii si stapaneau Basarabia).
Miros un filorus de la distanta. 
|
#3
Publicat: 07 ianuarie 2014 - 20:15
|
Citat
Russian Census, 1897 (Total 1,935,412 inhabitants).[17] By language: 920,919 Moldavians and Romanians (47.6%) 379,698 Ukrainians (19.6%) 228,168 Jews (11.8%) 155,774 Russians (8%) 103,225 Bulgarians (5.3%) 60,026 Germans (3.1%) 55,790 Turks (Gagauzes) (2.9%) |
#5
Publicat: 07 ianuarie 2014 - 20:23
|
Citat Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vârstă, profesie, grup etnic, județ): [Abrevieri, en. - limba engleză, urmată de varianta anterioară celei situate în fața parantezei (celei actuale, modificate), profesie, localitate] Nicolae Alexandri, 60, jurnalist, Hotin/Chișinău Elena Alistar-Romanescu, 42, medic, Cetatea Albă/Chișinău Alexandru Baltaga, 55, preot, Orhei Constantin Bivol, 33, fermier, Chișinău Teodor Bârcă, 24, învățător, Chișinău Teodosie Bârcă, 23, fermier, Soroca Constantin Bivol, 33, moșier Vladimir Bodescu, 50, jurist (engleză, lawyer), Chișinău Vladimir Bogos, 24, student, Chișinău Nicolae Bosie-Codreanu, 32, inginer, Hotin Ștefan Botnarciuc, 43, fermier, ucrainean, Bălți Ignatie Budișteanu, 30, fermier, Bălți Ilarion Buiuc, 27, fermier, Orhei Gheorghe Buruiană, 33, cooperator (engleză, cooperative official),, Chișinău Ion Buzdugan, 30, învățător, Orhei/Bălți Anton Caraiman, 38, fermier, Orhei Grigore Cazacliu, 26, student, Soroca Ion Cazacliu, 48, funcționar public (engleză, civil service), Soroca Vladimir Cazacliu, 29, student, Soroca Dimitrie Cărăuș, 25, student, Soroca Vasile Cerescu (Ciorăscu), 31, fermier, Chișinău Nicolae Cernăuțeanu, 26, soldat, Hotin Nicolae Cernov, rus, Tighina Afanasie Chiriac, 27, fermier, Dubăsari/Tighina Vladimir Chiorescu, 30, cooperator, Chișinău Vasile Cijevschi, 37, ofițer de armată, Tighina Nicolae Ciornei, 25, fermier, Cahul Pavel Cocârlă, 24, artizan, Orhei Ion Codreanu, 39, fermier, Soroca Teodor Cojuhari, 39 Emanuil Cotelli, 36, fost ofițer, apoi moșier Ion Costin, 35, jurist (en. lawyer), Chișinău Ion Creangă, 24, învățător, Dubăsari/Tighina Anton Crihan, 25, student, Bălți Dumitru Dragomir, 28, fermier, Cetatea Albă Dumitru Dron, 25, student, Orhei/Bălți Felix Dutkiewicz, polonez, Lublin / Chișinău Boris Epure, 36, funcționar public (en. civil service), Chișinău/Bălți Pantelimon Erhan, 34, profesor, Tighina Vasile Gafencu, 30, fermier, Bălți Simion Galețchi, Soroca Andrei Găină, 33, fermier, Orhei Vasile Ghenzul, 35, funcționar public (en. civil service), Chișinău Alexandru Groapă, 38, oficial, Bălți Nicolae Grosu, 27, student, Chișinău Pantelimon Halippa, 34, jurnalist, Soroca Teodor Herța, Orhei Ion Ignatiuc, 25, fermier, Bălți/Chișinău Ion Inculeț, 35, profesor, Chișinău Teofil Ioncu, 32, funcționar public (en. civil service), Orhei Vasile Lascu, 60, jurnalist, Chișinău Mihail Maculețchi, 56, fermier, Orhei Dimitru Marchitan, 32, fermier, Bălți Gheorghe Mare, 36, profesor, Cahul/Cetatea Albă Nicolae Mămăligă, 38, grădinar, Chișinău Vasile Mândrescu, 29, fermier, Orhei Dumitru Mârza, 23, profesor, Hotin Mihail Minciună, 32, fermier, Orhei Alexandru Moraru, 37, fermier, Hotin Anatolie Moraru, 23, fermier, Hotin Zamfir Munteanu, Ismail Gheorghe Năstase, 22, învățător, Soroca Teodor Neaga, 37, profesor, Chișinău Constantin Osoianu, 32, fermier, Bălți Efimie Palii, 37, grădinar, Soroca Ion Pascăluță, 25, soldat, Bălți Gherman Pântea, 24, învățător, Bălți Ion Pelivan, 40, jurist (en.lawyer), Chișinău/Bălți Petru Picior-Mare, 30, funcționar public (en. civil service), Bălți Chiril Sberea, 27, inspector, Cahul Andrei Scobioală, 32, profesor, Bălți Nicolae Secară, 24, profesor, Soroca/Chișinău Timofei Silistaru, 23, ofițer de armată, Ismail/Tighina Elefterie Sinicliu, 22, fermier, Orhei Nicolae Soltuz, 60, fermier, Soroca Chiril Spinei, 34, fermier, Soroca Gheorghe Stavrii, 35, fermier, Cahul Constantin Stere, 54, profesor, Soroca Iacov Sucevan, Chișinău Nicolae Suruceanu, 28, ofițer de armată, Chișinău Teodor Suruceanu, 52, fermier, Chișinău Luca Știrbeț, 29 Gheorghe Tudor, 33, profesor, Bălți Ion Tudose, 33, fermier, Orhei/Bălți Grigore Turcuman, 26, fermier, Soroca Vasile Țanțu, 35, profesor școlar, Chișinău Leonida Țurcan, 23, funcționar public (en. civil service), Soroca/Chișinău Teodor Uncu, 34, funcționar public (en. civil service), Orhei Ion Valuță, 24, student, Bălți Vitalie Zubac, 23, ofițer, Ismail Voturi împotriva Unirii: Ștefan Balmez, 35, funcționar public, bulgar, Chișinău Arcadie Osmolovschi, ucrainean Mihail Starenki, ucrainean Cei care s-au abținut: Philipp Almendingher, 50, fermier, german, Cetatea Albă Zaharia Bocșan, 49, fermier, Bălți Gheorghe Brinici, 30, fermier, ucrainean, Bălți Gavril Buciușcan, 29, profesor, Orhei Nichita Budnicenco (sau Vilnicenco), 36, fermier, ucrainean, Bălți Vasile Covali, ucrainean Alexei Culeva, 43, fermier, probabil bulgar, Ismail Petre Culcev, 47, fermier, bulgar Vasile Curdinovschi, 46, profesor, Poltava Dragomir Diaconovici Serghei Donico-Iordăchescu, Chișinău Ion Dumitrașcu, 28, fermier, Orhei Ion Harbuz, 31, funcționar public (en. civil service), Chișinău Alexandru Greculoff, rus Isac Gherman, 60, jurist, evreu, Chișinău Andrei Krupenski, ucrainean, Chișinău Constantin Iurcu, 34, fermier, Hotin Eugen Kenigschatz, 58, jurist, evreu, Chișinău Teodor Kiriloff, 37, jurist, bulgar, Ismail Ivan Krivorukoff, 42, muncitor, rus, Tighina Samuel Lichtmann, 60, funcționar public, evreu Alexander von Loesch, german Vladimir Lineff, 39, profesor, rus Petre Manițchi, 35, profesor, rus Dimitru Maldor, bulgar Cristo Misircoff, 43, profesor, bulgar, Ismail Teodor Moldovan, român Iacob Nagorneac, 39, fermier, ucrainean, Hotin Teodor Nichitiuc, 35, topograf (en. surveyor), ucrainian, Cahul Petre Poliatenciuk, 36, funcționar public, ucrainean, Podolia Gheorghe Ponomareff, probabil rus Ion Popa, 28, fermier, român, Bălți Mihail Savenco, ucrainean Moise Slutski, 62, doctor, evreu, Chișinău Vladimir Țîganco, 31, inginer, rus Eftimie Vizitiu, 37, fermier, român, Soroca Absenți de la sesiune: Bajbeuk-Melicoff, 45, topograf, (engleză, surveyor), armean, Orhei Ion Ceornega, 40, fermier, Ismail Teodor Corobcean, 37, cooperator, Soroca Ioan Herța, 34, fermier, Chișinău Gutman Landau, 40, funcționar public, evreu Anton Novacoff, bulgar Anton Rugină Kalistrat Savciuc, ucrainean Gheorghe Sârbu Teodor Stanevici, 51, judecător, rus, Chișinău Mendel Steinberg, evreu Gheorghe Tcepciu Alexandru Țurcan, 32, fermier, Soroca http://ro.wikipedia.... Nu imi place sa pun ceva de pe wiki dar azi fac o exceptie. Cei ce au votat pentru, impotriva sau sau abinut cand s-a hotarat unirea. Plin de rusi dupa nume, dupa cum se poate observa [/sarcasm] Editat de kyrre, 07 ianuarie 2014 - 20:27. |
#6
Publicat: 07 ianuarie 2014 - 20:31
|
Depinde dupa statisticile actuale cati se mai declara moldeveni si cati rusofoni.
Treaba asta nici nu m-ar suprinde, avand in vedere ca un fenomen asemanator, chiar mai apasator, s-a infaptuit si in tarile baltice rusii creand zone rusofone, mai ales in centrele urbane, unde oamenii, bastinasii vasazica, aveau nevoie de pasaport intern sa aiba acces in oras sa-si desfasoare activitatile. In invatamant orele de rusa era obligatorii si era indispensabil sa cunosti idiomul sa avansezi in posturi importante in domeniul muncii. Tot in lituania, pornind de la aceeasi treapta, specialistii rusi erau cu mult mai bine platiti decat lituanienii, aveau agevolatii fiscale si ingrijire medicala de prima clasa. Daca nu ma insel, conform recensamintelor de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, lituanienii declarati erau peste 1 milion. In anii 73-74 cand se facuse ultimul recensament sovietic numarul lor scoborase la 760 de mii de unitati cu riscul, daca mai continua oranduirea socialista, sa fie inghititi de catre rusofoni. Habar nu am daca a existat ceva similar in Moldova. |
#10
Publicat: 07 ianuarie 2014 - 22:19
|
Nu imi place sa pun ceva de pe wiki dar azi fac o exceptie. Cei ce au votat pentru, impotriva sau sau abinut cand s-a hotarat unirea. Plin de rusi dupa nume, dupa cum se poate observa [/sarcasm] Tu nu ai ştiut că în special bucovineneii au avut şi mai au încă nume străine; poloneze şi nemţeşti. Au fost primite automat pe cînd Bucovina a fost sub austrieci. |
|
#12
Publicat: 07 ianuarie 2014 - 22:42
|
@luci: mane las-o asa ca iar isi pun astia poalele in cap ca tiganii si ajungem iar la holocaust.
eu zic sa citesti cu atentie lista Cojuhari seamana evreu.
nea florica, matale stii ce inseamna sarcasm?
eu zic sa citesti cu atentie lista Cojuhari seamana evreu.
Luci daca trebuie lipit undeva te rog sa faci asta, nu e nici o problema din partea mea.
Mie mi-a dat impresia ca mai bine nu ne luptam pt. Basarabia, ca oricum e rusificata si rusii-s pretenasii nostri, ci pt. Ardealul de Nord cu dusmanii nostri din WW1 (adica atunci cand am fost aliati cu rusii si stapaneau Basarabia). Ardealul de Nord deocamdată e la noi, deci nu trebuie să luptăm ca să îl luăm. Pt Basarabia iar nu trebuie să luptăm.Dacă vrem unire noi şi ei asta se face fără luptă. Deocamdată Romania a făcut vreo 100 de miliarde datorii. Dacă R Moldova se uneşte cu Romania intră copărtaşă la plată.Aşa că e normal să se gîndească.
Nici macar un singur evreu nu a votat pentru... Editat de florincroitoru, 07 ianuarie 2014 - 22:44. |
#17
Publicat: 08 ianuarie 2014 - 08:44
|
Luci modifica titlul te rog, pune la sfarsit 1812-1918, sa priceapa toata lumea. Greseala mea, scuze. Nea florica ce ai patit azi? Nu erai asa pe aratura de obicei. Eu sînt pe arătură? Tu ești un obraznic care mă jignește gratuit.Ai arătat în ce constă greșeala sau greșelile mele din postarea precedentă? Nu, dar faci afirmații goale.
Cojuhari e o stâlcire a numelui Cojocariu/Cojocaru și era moldovean.dacă nu e specificat altfel. Eu am avut odată o experiență neplăcută cu un evreu bătrîn din București, om cu facultate, care îmi explica mie că numele moldovenești Amariei, Ailenei...sînt așa pt că la origine e vorba de copii din flori. Degeaba i-am spus că sînt copil de moldovean, că am citit cartea lui Alexandru Graur despre formarea numelor românești, i-am dat exemplu cu Nică a lui Ștefan a Petrei, numele din sat a lui Ion Creangă...El,nu și nu! Adică era prost bîtă acel evreu.
Alea nu le recuperam decat daca Ucraina se dezintegreaza. Ar fi ceva sanse de asa ceva, dar asta ii va aduce si pe rusi mai aproape de Romania. |
#18
Publicat: 08 ianuarie 2014 - 08:48
|
Deci, in Sfatul tarii erau romani, dar Basarabia era ... rusificata.
Nea florica ce ai patit azi? Nu erai asa pe aratura de obicei.
Şi ce titlu să fie? Rusificarea Basarabiei în perioada 1812-1918? Ce mare rusificare a fost atunci? Dacă ai tu date despre vreo mare rusificare în acea perioadă scrie aici.Eu nu am auzit de aşa ceva. Eu sînt pe arătură? Tu eşti un obraznic care mă jigneşte gratuit.Ai arătat în ce constă greşeala sau greşelile mele din postarea precedentă? Nu, dar faci afirmaţii goale.  . Nu el a afirmat asta, citeste primul post. Te iei de el degeaba... Marcu era cu rusificarea.
|
Anunturi
▶ Utilizatori activi: 1
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi
-
- Schimbă tema
- Limba Română
- Marchează forum ca citit
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Ajutor
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.