Cutia cu greșeli

 Turnatoriu_de_orza, on 04 decembrie 2017 - 21:33, said:

ha..ha.."cum spun cei repeziţi la vorbă".  Văd că la etimologie eşti boacă. Cuvîntul este FERĂSTRĂU, în confornmitate cu FEREASTRĂ şi A FERĂSTRUI. A fost mai tărziu asociat cu cuvintul FIER şi de aceea a ajuns FIERĂSTRĂU, dar nu vine de la FIER. Prin urmare ăia nu sint repeziţi ci ştiu ei ce vorbesc. Repezit eşti tu.

Criticilor.

DEX online:

péște-fierăstrắu (specie de pești) s. m., pl. pești-fierăstrắu
sursa: DOOM 2 (2005) adăugată de radubor
Aici, fierastrau tot de la fereastra vine?!


Am dat cautare ferestrau in DEX si primul raspuns a fost:

FIERĂSTRẮU, fierăstraie, s. n. 1. Unealtă sau mașină-unealtă prevăzută cu o lamă, o bandă sau un disc de oțel (cu dinți ascuțiți), pusă în mișcare manual sau pe cale mecanică și folosită pentru tăiatul unor materiale (lemne, metale etc.). 2. Instrument muzical alcătuit dintr-o lamă de metal care se freacă cu un arcuș pentru a emite sunete. [Var.: (1) ferăstrắu, ferestrắu, herăstrắu s. n.] – Firiz + suf. -ău (prin apropiere de fier).
Si DEX-ul e boaca?

Apoi,

- fierastrau, in germana: Band;
- "    , in engleza : band,
- "    , in franceza: bande,

- ferestrau,  in germana: Sägen
- " ,  in engleza:  saws
-      "   ,  in franceza: scies

- fereastra: in germana : Fenster

Este binecunoscut ca l.romana a preluat(ad literam sau adaptate) multe cuvinte, in domeniul tehnic, din limba germana, engleza sau franceza.
Si (mai)intreb: si dictionarele sunt boaca?!

Edited by Turnatoriu_de_orza, 05 December 2017 - 21:12.

 petit_christian, on 04 decembrie 2017 - 22:52, said:

M-am referit exact la ceea ce ai scris: "...pe mine ma zgirie pe ureche folosirea lui "decit" in loc de "doar"" Deci: in loc de!!!Ce poate fi mai limpede?!
Sigur,  ti-ai dat seama de eroarea facuta  si acum o intorci. Unui om onest nu-i scad galoanele daca isi recunoaste eroarea.

"Dar folosirea cuv xerox in loc de fotocopie nu ti se pare o barbarie?",  Nu imi pare a fi o chiar o barbarie, dar, adevarat, este gresit.

"Dar folosirea cuv tir (care vine de la T.I.R) in loc de camion sau ansamblu rutier nu te deranjeaza?"'
Nu am intalnit cuvantul tir in loc de camion. Apoi: https://ro.wikipedia...iki/Tir  Daca si Wikipedia...



  "Si de unde stii ca acum nu este momentul pt anumite schimbari?" Exista o institutie care se  ocupa cu asa ceva: Academia Romana. Adevarat, unii nu o recunosc...

Fierăstrăul n-are treabă cu fereastra.  

Din cîte ne spun lingviștii (cei cărora ionelmironescu le neagă competențele), fierăstrău vine din maghiară, unde fűrész înseamnă „fierăstrău” și a intrat în română și sub forme ca firez, firiz, feresău, firizău etc. Secvența finală -strău este contaminare de la fereastră, iar secvența inițială fier- este contaminare de la fier. În contextul de față, contaminare înseamnă că vorbitorii au observat o asemănare de sens (de exemplu că fierăstrăul e făcut din fier) și au modificat cuvîntul sub influența asemănării respective.

 Turnatoriu_de_orza, on 05 decembrie 2017 - 21:10, said:

Academia Română nu se ocupă cu a stabili schimbările limbii. În primul rînd nu poate, pentru că membrii ei care sînt lingviști se pot număra pe degete, deci toate activitățile de natură lingvistică se petrec în institutele de specialitate, unde sînt probabil sute de lingviști, nu la Academie. În al doilea rînd, lingvistica e o știință, nu o inginerie. Lingviștii analizează limba, o studiază, încearcă să explice fenomenele de limbă etc., dar nu se ocupă cu modificarea ei. Acum cîteva secole unii au încercat, dar n-a mers. Limba nu evoluează după cum crede cineva că ar fi bine să evolueze.

Concret, dacă vorbitorii spun tir ca să numească un autocamion mare, atunci lingviștii constată acest fapt și îl consemnează în dicționare. Ceea ce au și făcut. Dacă vorbitorii îi spun drujbă fierăstrăului cu lanț, atunci lingviștii scriu asta în dicționare. Ceea ce au și făcut.

Sigur, fiecare dintre noi poate să considere că nu e bine, că nu e frumos, că nu e potrivit să spui drujbă. Foarte bine, atunci dumneavoastră să nu spuneți drujbă. Nici mie nu-mi plac anumite cuvinte, pe care le consider barbarisme, și nu le folosesc. Dar nu-i vom putea împiedica pe alții să vorbească așa cum cred ei de cuviință. Asta-i viața.

Edited by althea, 06 December 2017 - 18:00.
flame

A folosi xerox in loc de fotocopie nu e gresit, asa a intrat in uz asta e.
Daca nu ai auzit tir in loc de camion inseamna ca esti rupt de realitate.
Il auzi la Tv, la radio, pe strada. Intra pe aria asta https://forum.softpe...toriiperipetii/ si o sa vezi cit e de folosit.
Te pomenesti ca Academia o fi propietara limbii romane....

Apropo de greseli arata-mi si mie un sg dictionar frantuzesc care zice ca bande inseamna ferastrau.
Ia auzi ce zice dictionarul larousse, daca ai auzit de el
http://www.larousse....08?q=Bande#7769

Long et étroit morceau d'une matière mince et souple (tissu, papier, plastique, etc.) que l'on met sur ou autour de quelque chose pour le consolider, le protéger, l'orner, etc. : Mettre un journal sous bande pour l'expédier.
Chose de forme étroite et allongée : Une bande de terre.
Pièce de tissu servant à bander une plaie, à envelopper une partie du corps.
Film cinématographique : Des bandes datant de l'époque du muet.
Architecture
Nom de certains bandeaux ou moulures plates.
Armement
Dispositif d'assemblage de cartouches utilisé pour l'alimentation des armes automatiques à grand débit.
Bâtiment
Nom donné à diverses pièces métalliques allongées, plates ou profilées, employées notamment en couverture (bande de recouvrement, bande d'égout, etc.).
Géométrie
Partie d'un plan limitée par deux droites parallèles.
Héraldique
Pièce héraldique qui traverse l'écu, de l'angle dextre du chef à l'angle senestre de la pointe.
Jeux
Rebord élastique qui entoure intérieurement le tapis d'un billard.
Colonne, rangées qui bordent un échiquier.
Industrie du papier
Longueur continue de papier ou de carton en cours de fabrication ou de transformation.

En savoir plus sur http://www.larousse....SKk4vViO8Dps.99
Apropo, vezi ca limba asta o cunosc f bine.
Scie-intradevar inseamna ferastrau, joagar, bomfaier, pinza de circular.
Eu zic sa te mai documentezi inainte de a mai posta.
In trei in postari ai doya greseli.
Prima ca ferastrau vine de la fier si a doua cu bande.
Si cu toate astea nu te am indrebat ce studii ai, ca nu ma intereseaza.

Si nici nu au relevanta.

 ionelmironescu, on 04 decembrie 2017 - 18:39, said:

Înclin să cred că mult mai multă lume cumpără becuri de xx de wați decât încalță adidași.

 Turnatoriu_de_orza, on 04 decembrie 2017 - 20:49, said:

Granița care înconjoară lexicul de bază se află într-o zonă mlăștinoasă. Cine decide dacă un pulover sau un papuc sau un salam intră (sau nu) la categoria „lexic de bază” ?
Plus că nu prea înțeleg – sau poate mi-a scăpat argumentația datorită aglomerării de mesaje – care ar fi problema reală a proliferării unor neologisme, mai ales atunci când nici nu pun probleme de scriere alambicată și aduc și avantajul exprimării concise. Înțeleg să fie redundantă folosirea lui broker în loc de curtier, da' în loc de „oală mică cu toartă lungă” prefer să-i zic ibric

 Turnatoriu_de_orza, on 04 decembrie 2017 - 21:33, said:

Amintesc că există un ferăstrău cu pânză fir diamantat la care elementul tăietor propriu-zis este diamantul

Cristi

Edited by secarica, 06 December 2017 - 14:14.

 Turnatoriu_de_orza, on 05 decembrie 2017 - 20:42, said:

Nu dragă! Ţi-am explicat pe scrurt cum s-a ajuns la FIERĂSTRĂU. Repet şi citeşte cu atenţie:
iniţial a fost FERĂSTRĂU, cuvint din familie cu fereastră şi cu a ferăstrui, adică a tăia deschizături numite şi ferestre, că fereastră nu e numai aia de la casă!
mai tîrziu cuvintul a fost asociat urechist, ca şi multe altele, cu cuvintul FIER şi din ferăstrău a devenit fierăstrău.
Pe asta o ţin minte de la Alexandru Graur,celebrul lingvist, la emisiunea de radio Răspundem Ascultătorilor în cadrul emisiunii Limba Noastră. Era pe vremea lui Gherghiu Dej. Eu sint nascut in 1949.
Am citit istorie şi lingvistică.
Fii atent cind discuţi cu mine.

 secarica, on 06 decembrie 2017 - 14:11, said:

Tu te încalţi cu adidaşii mai rar decît cumperi becuri? Eu ştiu că e invers.
În răspunsul către Turătorul de orza  încerci să relativezi ca să nu îi dai dreptate.  Are dreptate: neologisme sint şi cuvintele introduse în sec 19 ca administraţie, depeşă sau in sec 20 ca tramvai, fotbal.
"oală mică cu toartă lungă"?  Aia nu e toartă ci mîner! Oricum nu a spus cineva să ii zici altfel decit ibric.
Şi cu fierăstrăul cu diamant ai băgat-o doar ca să contrazici. Îţi place cearta şi contrazicerea?

de acord cu petit_christian.

Edited by althea, 06 December 2017 - 18:03.
editare flame

 AdiJapan, on 06 decembrie 2017 - 08:51, said:

Eu zic că tu vorbeşti prostii pe teme de etimologie şi vorbeşti în acord cu Dexul care e o prostie de la cap la coadă în etimologie.  

FERĂSTRĂU E CUVINTUL MAI VECHI ŞI ARE CLAR TREABĂ CU CUVINTUL FEREASTRĂ!
Am răspuns fără să fiu întrebat cum s-a ahuns de la ferăstrău la fierăstrău. A răspuns li lingvistul Alexandru Graur, Înainte să te naşti tu, dar tu nu poţi înţelege acest lucru simplu: oamenii au asociat pe ferăstrău cu cuvintul fier şi aşa a ieşit fierăstrău.
"Secvența finală -strău este contaminare de la fereastră"
Deci observi că e contaminare de la fereastră dar mai sus scrii că...nu are treabă cu cuvintul fereastră!! Tu nu vezi că te contrazici singur?
"iar secvența inițială fier- este contaminare de la fier"
Şi io ce am spus? că e contaminare de la fier!
Ar fi bine ca userii care te cred pe tine foarte priceput să te citească cu atenţie, ca să le mai treacă admiraţia.
"Din cîte ne spun lingviștii (cei cărora ionelmironescu le neagă competențele), fierăstrău vine din maghiară, unde fűrész înseamnă „fierăstrău” și a intrat în română și sub forme ca firez, firiz, feresău, firizău etc."
Şi ce dacă spun lingviştii? Ei au spus  o căruţă de prostii. Nici nu spun toţi acelaşi lucru. Lingvistul maghiar Ferenz Bakoszi a găsit in maghiară 2.600 de cuvinte intrate din română. Ai noştri nu au găsit nimic întrat din română in maghiară!
Am postat aici de multe ori timpenii spuse de lingviştii noştri. prost e omul care îi crede apriori pt că ei ar fi...oameni de ştiinţă. Prost şi incult e omul care crede că oamenii de ştiinţă nu se înşeală şi că ei au mereu dreptate. istoria ştiinţei e plină de exemple contrare.
Ţi-am făcut iar raport.
Pa.

Edited by althea, 06 December 2017 - 18:04.
eliminare fragment editat - nu mai raspundeti mesajelor pe care le raportati

 Turnatoriu_de_orza, on 05 decembrie 2017 - 20:42, said:

dacă te concentrezi poţi să vezi singur că dexul e boacă măcar in acest caz. Cum să iasă fierăstrău din firizău? Fierăstrău a ieşit din ferăstrău!
Ce dovadă e că vine din maghiară ferăstrău, din fűrész (FIUREŞ)? De ce nu poate fi exact invers? Valahii nu ştiau cum să ii spună obiectului înainte să le explice ungurii ?

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:29, said:

Da...

Oricum, eu mă refeream la folosirea cuvântului în general, iar exemplul cu watt sau joule este prost folosit (și l-am folosit și eu tot prost) pentru că numele unei unități de măsură SI nu are ce căuta la preferințele lingvistice.

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:29, said:

Posibil să nu fi înțeles eu unde a ajuns discuția. Legat de unele din discuțiile de mai devreme, eu am afirmat (și îmi mențin părerea) că proprietatea numită neologism are o viață limitată, adică undeva în timp neologismul nu are cum să mai rămână tot neologism, *dacă* termenul „prinde” la vorbitorii respectivei limbi în care a fost împrumutat. Așa la modul extrem, dacă iau dicționarul cred că toate cuvintele ajung să fie neologisme, pentru că la fiecare din ele apare că e din latină, din franceză, din bulgară, din marțiană etc.

Iar un cuvânt (oricare) care a fost neologism în secolul 19 zici că mai este neologism și în secolul 21 ? Eu zic că ar fi absurd.

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:29, said:

Corect, cu toarta am greșit.

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:29, said:

Dacă este așa, atunci de ce este normal să fie folosit termenul ibric în loc oală mică cu mâner lung, da nu este normal să fie folosit termenul drujbă în loc de ferăstrău cu lanț acționat pe bază de motor ? Că eu nu mai înțeleg.

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:29, said:

Cearta nu îmi place, dar contrazicerea o consider a fi (în principiu) o formă constructivă care poate (sau nu) să optimizeze un lucru – desigur, folosind argumente raționale și rezonabile. De exemplu, contrazicerile între membrii unui colectiv pus să proiectează o instalație oarecare pot avea ca finalitate un proiect optimizat, pentru că, prin contrazicere, membrii colectivului pot auzi – uneori – unii de la alții păreri diferite de convingerile sau ideile proprii. Sigur că este o posibilitate pe lângă altele, nu o certitudine.

În cazul de față nu am cunoștință despre existența vreunei certe, dar, pe de altă parte, fără contrazicere discuțiile de aici ar fi cam anoste (în general pe forum vreau să zic).

Cristi

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:47, said:

Cum s-a ajuns de la ferăstrău la fierăstrău, și anume prin contaminare, e destul clar. Sîntem toți de acord: și dumneavoastră, și eu, și Graur, și autorii de dicționare. Nu înțeleg atunci de ce îmi reproșați că nu înțeleg contaminarea asta. Doar pentru spectacol, probabil.

Întrebarea e de unde vine ferăstrău. Că „are treabă” cu fereastră, da, așa se pare, dar „are treabă” e o formulare îngrozitor de ambiguă. Ferăstrău vine de la fereastră? Fereastră vine de la ferăstrău? Sau au o origine comună, și anume care? Sau unul l-a contaminat pe celălalt? Și anume care pe care? Sînt cel puțin 5 situații distincte care toate se pot numi „are treabă”.

Scuze pentru exprimarea mea ambiguă de ieri, cînd am spus că fierăstrăul n-are treabă cu fereastra. Am vrut să spun că la originea cuvîntului fierăstrău nu stă cuvîntul fereastră (ci un cuvînt maghiar).

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:47, said:

Evident că nu spun toți același lucru. Cu cît originea unui cuvînt se pierde mai adînc în istorie, cu atît e mai greu să se reconstituie evoluția lui, mai ales în lipsa izvoarelor scrise. Dar aveți dumneavoastră o teorie mai bună? S-o auzim!

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:47, said:

Nimic? Ați verificat?

Uite, eu m-am uitat în dicționarul etimologic al lui Ciorănescu și am găsit de multe ori afirmația că cuvîntul maghiar cutare vine din cuvîntul românesc cutare.

Puteți verifica ușor la dexonline. Dați-i să caute cuvinte numai în DER și căutați eticheta mag în corpul definițiilor. Iată cîteva exemple de cuvinte românești care potrivit lui Ciorănescu au intrat în maghiară, după cum mi s-au afișat în ordinea alfabetică:

- afin
- alac
- ardei (la intrarea arde)
- armurar (la intrarea arm)
- armaș (la intrarea armă)
- arnici
- tîrnaț (la intrarea atîrna)

Mă opresc la litera A. Și atenție, DER e un dicționar al cuvintelor românești și evident nu are ca temă principală originea cuvintelor maghiare, ci doar face astfel de observații uneori, pentru a comenta etimologii mai vechi (ale lui Cihac).

Așadar cu greu puteți spune că ai noștri n-au găsit nimic intrat din română în maghiară.

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:47, said:

Evident că se înșeală și lingviștii. Impresia mea totuși e că dumneavoastră vă înșelați mult mai frecvent, pentru că vă lipsesc cunoștințele fundamentale despre evoluția limbii.

 ionelmironescu, on 06 decembrie 2017 - 17:47, said:

Nu știu ce rapoarte mi-ați făcut. Eu n-am primit nici o înștiințare, nici un avertisment, nimic. N-oi fi eu ușă de biserică, dar să-mi faceți dumneavoastră rapoarte mi se pare cel puțin caraghios. La al cîtelea nume de utilizator sînteți? Că le-am pierdut șirul.

 secarica, on 06 decembrie 2017 - 18:46, said:

Eu am spus că drujbă e normal. Unii spun că nu e normal. Eu ştiu de ce spun ei aşa; pt că drujbă e de la ruşi, iar lor le pute tot ce e de la ruşi.

 AdiJapan, on 07 decembrie 2017 - 03:35, said:

Nu, nu am verificat. peste tot unde am citit despre cuvintele intrate din maghiară in română nu era scris nimic despre fenomenul invers.
Din Cihac am citit foarte puţin. E criticat tare de majoritatea lingviştilor, cu exemple.

 AdiJapan, on 07 decembrie 2017 - 03:35, said:

Eiiii, nu toţi au rude la Ierusalim, ca tine. Eu am primit suspendări pt lucruri mai puţin grave. Ce să-i faci? Te-oi fi căcat in scăldătoare, adică eşti plin de noroc.
Ori nu eşti botezat?

 AdiJapan, on 07 decembrie 2017 - 03:35, said:

Teoria evoluţiei limbi sint de fapt mai multe. Eu ştiu unele dintre ele. Mi-ar lua pagini intregi să le descriu. le ştiu mai bine ca tine in orice caz. Prima de care am luat cunoştinţă e aceea a lui Alexandru Graur, care nu era originală, adică şi el o preluase. Din păcate el nu o putea dovedi, deşi avea această impresie.
O să dau acum un exemplu concret de cum se înşeală lingviştii cincd folosesc o teorie a evoluţiei limbii:
cuvintul a mînca ; mincare. E dat ca venind din manducare, adică a mesteca in latină. E dat pe baza teoriei evoluţiei. E o teorie făcută pe bază de logică, dar logica ne poate înşela.A mînca nu vine din manducare ci e format in româneşte din cuvintul MÎNĂ, pt că se mănîncă cu mîna. În vechime, pe cîncd limba s-a format, se mînca cu mîna, aşa cum şi azi se mănîncă în India şi in alte ţări din Asia.
Nici italianul mangiare nu vine din manducare ci e format acolo din cuvintul mano. La fel in franceză. Aceşti termeni nu vin din manducare. Cine e deştept şi cu bunsimţ pricepe, cine nu pricepe o ţine cu manducarea.

 AdiJapan, on 07 decembrie 2017 - 03:35, said:

Părerea mea e că ferăstrău vine de la fereastră. S-a format mai întîi a ferăstrui apoi ferăstrău.
Fereastră vine de la a feri.  Fereastra era o deschizătură în casele vechi, unele bordeie, care trebuia ferită cu ceva , să nu intre frig, ploaie. Era ferită cu obloane de lemn sau din alte materiale; stuf, paie, trestie. Adică era ceva care nu stătea deschisă tot timpul; se putea feri în anumite ocazii.
De la cuvintul fereastră s-a format a ferăstrui, adică a tăia deschizături. De aici ferăstrău. Ulterior a fost asociat cu cuvintul fier şi a devenit fierăstrău, deşi firăstrăul nu e din fie ci din oţel.
Etimologia din cuvintul unguresc are o hibă mare. fűrész..cum a ajuns el fierăstrău? Ar fi rămas FIREZ. Fierăstrău este răspîndit şi în Moldova inclusiv Basarabia. A intrat FIUREZ sau FIREZ şi a evoluat exact la fel peste tot în fierăstrău? Nu merge...

 ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 16:52, said:

N-am idee ce vreți să spuneți. Oricum, n-am rude la Ierusalim, norocul nu există indiferent cît și în ce te-ai căca, iar de botezat am fost botezat, fără să mă întrebe cineva dacă vreau. Acum că v-am satisfăcut curiozitățile, să ne întoarcem la discuție.

 ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 16:52, said:

Vă rog, explicați cum s-a ajuns de la mînă la a mînca, prin ce procese fonetice. Nu ajunge să faceți afirmația, mai trebuie și argumentată.

 ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 17:07, said:

La fel, explcați prin ce procese fonetice s-a ajuns de la a feri la fereastră.

Observația cu oțelul e irelevantă pentru etimologie. Nu contează din ce e făcut fierăstrăul, ci din ce spune lumea că e făcut. Oricum, toate obiectele despre care spunem că sînt de fier sînt de fapt din oțel, pentru că au ceva carbon în ele. Fierul pur, fără carbon, se găsește rar și se folosește aproape exclusiv în chimie.

 ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 17:07, said:

Nu știu maghiară și nu pot discuta în detaliu. Dar am găsit în mai multe locuri ideea că în maghiară ar fi existat pe lîngă fűrész și variante precum fűrésztő și fűrésző, care ar explica formele românești.

Nu, nu a evoluat peste tot exact la fel. Circulă și azi o mulțime de variante:

- Începutul poate fi: fer-, fier-, her-, hier-. (Contaminarea cu fier nu s-a produs peste tot.)
- Următoarea vocală poate fi e sau ă: ferestrău / ferestrău.
- La final există variante cu -strău și altele cu -stău. (Contaminarea cu fereastră nu s-a produs peste tot, sau poate nu se vede, pentru că există și varianta fereastă.)

In graiul din Banat ii zice feriz sau firiz, nu stiu de unde.
In Tm se foloseste si cuvintul firizar=rumegus. In Banatul Montan eu unul nu l am auzit.

@AdiJapan, s-a ajuns aşa cum se văd şi se aud cuvintele: mînă....mîncare. Există şi mîncărime, mîncătorie, mîncătorii, mîncăcios, mîncăcioasă, mîncăcioşi, mîncăcioase, mîncări, mîncăruri. Se vede uşor pe cuvinte cum sunt formate. Dacă nu vezi aşa , nu o să vezi nici cu explicaţii. Mi se pare chiar penibil să explic unuia cum s-a ajuns de la mînă la mîncare şi de la mîncare la mîncărime, mîncătorie. S-a ajuns prin adăugarea de sufixe, aşa cum s-au format şi alte cuvinte.
Din cuvintul MÎNĂ s-au format multe alte cuvinte de ex a mîna (a mîna animalele, caii, boii). MÎNĂ...MÎNARE. MÎNCARE contine un C. E pus acolo ca să se facă diferenţă clară între a mîna şi a mînca. Cuvintul e foarte vechi pt că el există şi in alte limbi ca italiana de ex, MANGIARE, care nu e din MANCO (lipsă) ci din MANO. Are un G acolo cosepunzător cu C din mîncare, ceea ce arată o vechime foarte mare  a cuvintului.
A feri ...fereastră. Procesul fonetic se vede pe cuvinte. Procesul de gîndire a fost urm: punem ceva în acea deschizătură ca să ne ferească de ploaie, soare, aer rece, apoi acelei deschizături îi zicem  fereastră.
Nu trebuie să ştie cineva maghiară ca să observe că nu iese în română fierăstrău din maghiarul fiurez. Ai descoperit un fiuresto în maghiară de care nu mai ştiu ungurii ca să explici pe fierăstrău în română! Bravo! Eşti isteţ.Ei, lingviştii nu au fost aşa de isteţi. Poate ştiau şi ei de FIURESTO unguresc , dar şi-or fi dat seama că de fapt el s-a format din ferăstrău. În orice caz existenţa cuvintului în Basarabia, Muntenia, Oltenia nu poate fi explicată prin maghiară, pt că acolo nu a fost influenţă maghiară şi nici mare influenţă românească din Ardeal, pe cîncd  pe cuvintele a feri, fereastră, a ferăstrui, ferăstrău, se vede prodedeul de formare.
Am găsit eu etimologia pt fierăstrău: e format cuvintul în româneşte.
Nu mă intereseză dacă nepricepuţii nu pot pricepe.
@petit_christian, în graiul din Banat există o influenţă maghiară, deci se poate ca firiz să fi venit din cuvintul maghiar. Se poate şi invers , ca din regionalul firiz să fi apărut cuvintul maghiar. În orice caz ferăstrău nu poate ieşi din maghiarul fiuriz.
Pot să îţi dau alte exemple de etimologie greşită. Sint date cuvintele gînd, catrinţă, hotar, sabău, birău, covaci ca fiind de origine ungurească. Este exact pe dos. Aş putea să explic pt fiecare de ce este greşită etimologia. Ele de fapt sint din română în maghiară.
Etimologia cuvintelor aşa cum a fost ea făcută de savanţii români este mai toată eronată.

 ionelmironescu, on 08 decembrie 2017 - 15:00, said:

Etimologia, și știința în general, nu se face la ochiometru.

 ionelmironescu, on 08 decembrie 2017 - 15:00, said:

Deci la asta se rezumă argumentarea dumneavoastră. Și nu vă trece prin gînd că e dureros de insuficientă.

- De ce un c și nu alt sunet?
- Mai știți și alte cuvinte românești unde a apărut un c pentru a face o diferențiere de sens?

 ionelmironescu, on 08 decembrie 2017 - 15:00, said:

Mai faceți un pas și veți descoperi că latinescul manducare se formează de la manus și ducere. Deci într-un fel aveți dreptate, mîncare vine într-adevăr de la mînă, dar nu s-a format în română, ci în trunchiul latin comun. Așa se explică de ce avem acolo un c și nu alt sunet. Așa se explică de ce există și în alte limbi romanice (de fapt italienii l-au luat din franceză, nu l-au moștenit din latină).

 ionelmironescu, on 08 decembrie 2017 - 15:00, said:

Nu se vede nicicum. De la a feri putem avea feritoare, de exemplu, dar de unde pînă unde terminația -astră sau -eastră? Mai știți și alte cuvinte cu terminația asta? Înseamnă ea și în acele cuvinte același lucru, și anume „obiect care face acțiunea X”? Potrivelile după ureche nu se cheamă etimologie. Limba funcționează într-un mod sistematic, regulat. Nu inventăm procese noi la fiecare cuvînt, ca să iasă rezultatul dorit.

 AdiJapan, on 07 decembrie 2017 - 03:35, said:

E bine că unii înșeală, pe când cei mai mulți se înșală, evident. E alternanța fonetică e > a în radicalul verbului, nicidecum o alăturare a celor două.