Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata
 Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 

Cutia cu greșeli

* * * * * 3 votes
  • Please log in to reply
4857 replies to this topic

#4771
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

 cleopatra00, on 09 decembrie 2017 - 08:35, said:

E bine că unii înșeală, pe când cei mai mulți se înșală, evident. E alternanța fonetică e > a în radicalul verbului, nicidecum o alăturare a celor două.
Am mai discutat asta în vreo șapte locuri pe aici. Eu pronunț înșeală și ca urmare scriu înșeală. Tot așa, pronunț așează și scriu așează. La mine în aceste cuvinte se produce alternanța e / ea în radical, la fel ca la leg / leagă, plec / pleacă etc. Aș putea să scriu înșală și așază (și sunt etc.), dar ar fi ca și cum m-aș fandosi ca să-i fac pe plac cuiva.

Ca idee însă aveți dreptate. În raport cu norma actuală e greșit cum pronunț și cum scriu eu. Atîta doar c-o fac deliberat, în cunoștință de cauză.

#4772
ionelmironescu

ionelmironescu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,236
  • Înscris: 25.09.2017

 AdiJapan, on 09 decembrie 2017 - 02:35, said:

1)Etimologia, și știința în general, nu se face la ochiometru.
2)Deci la asta se rezumă argumentarea dumneavoastră. Și nu vă trece prin gînd că e dureros de insuficientă.
- De ce un c și nu alt sunet?
- Mai știți și alte cuvinte românești unde a apărut un c pentru a face o diferențiere de sens?
3)Mai faceți un pas și veți descoperi că latinescul manducare se formează de la manus și ducere. Deci într-un fel aveți dreptate, mîncare vine într-adevăr de la mînă, dar nu s-a format în română, ci în trunchiul latin comun. Așa se explică de ce avem acolo un c și nu alt sunet. Așa se explică de ce există și în alte limbi romanice (de fapt italienii l-au luat din franceză, nu l-au moștenit din latină).
4)Nu se vede nicicum. De la a feri putem avea feritoare, de exemplu, dar de unde pînă unde terminația -astră sau -eastră? Mai știți și alte cuvinte cu terminația asta? Înseamnă ea și în acele cuvinte același lucru, și anume „obiect care face acțiunea X”? Potrivelile după ureche nu se cheamă etimologie. Limba funcționează într-un mod sistematic, regulat. Nu inventăm procese noi la fiecare cuvînt, ca să iasă rezultatul dorit.
1)
Nici nu e făcută de mine la...ochiometru. Văd că nu poți sau nu vrei să pricepi cum am gîndit. O fi superficialitate?

2)Pentru tine nu știu ce ar trebui. Oricum nu intenționey să îmi pierd timpul scriind pagini întregi pt oameni puți pe respins argumente și chiar evidența. Dacă am arătat lucruri evidente pt ce să scriu explicații lungi?
De ce C și nu altceva nu știu să răspund. Așa le-a plăcut lor. Esențialul este că am văzut. De ce nu au văzut savanții? Pt că nu sînt în stare...
Nu contează litera; dacă s-a adăugat un C sau un P sau lipsete un C, un P etc. Contează să vezi procedeul.
Nu mai cere aiurea explicații la lucruri evidente, că nici savanții nu au dat explicații de cum s-a ajuns de la manducare la mîncare și la mangiare. Pe ei de ce nu ii întrebi cum a venit C acolo? Mă întrebi pe mine ca să te afli în treabă și să găsești reproșuri fanteziste.Ți/am răspuns de ce e C acolo: PT CĂ DIN CUVINTUL MÎNĂ S-AU FORMAT NUMEROASE ALTE CUVINTE. SĂ NU SE CONFUNDE CU ALT CUVINT ASEMĂNĂTOR TOT DIN CUVINTUL MÎNĂ FORMAT
Și ce dacă s-a format manducare de la manu și de la decere? Mîncare nu vine de acolo!
Italienii nu l-au moștenit din latină, dar...l-am moștemnit noi! Mă sparg de rîs!
3) Nu vine din manducare. De ce nu l-au luat pe a mînca din latineşte. De ce pe a mesteca? Pt că se potriveşte urechist....
4)
Pentru tine nu știu ce ar trebui. Oricum nu intenționey să îmi pierd timpul scriind pagini întregi pt oameni puşi pe respins argumente și chiar evidența. Dacă am arătat lucruri evidente pt ce să scriu explicații lungi?
De ce C și nu altceva nu știu să răspund. Așa le-a plăcut lor. Esențialul este că am văzut. De ce nu au văzut savanții? Pt că nu sînt în stare...Ei au văzut pe manducare.
Nu contează litera; dacă s-a adăugat un C sau un P sau lipsete un C, un P etc. Contează să vezi procedeul.

Și ce dacă s-a format manducare de la manu și de la ducere? Mîncare nu vine de acolo!
Italienii nu l-au moștenit din latină, dar...l-am moștemnit noi! Mă sparg de rîs!

#4773
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

 ionelmironescu, on 09 decembrie 2017 - 14:45, said:

Mda, m-am lămurit din nou. Mai mult nu puteți. Nu înțelegeți ce rigoare se cere în știință. Asta e.

Oricum, nu e locul aici pentru etimologii. Discuția era dacă a folosi termenul drujbă e corect sau greșit, chestie pe care am clarificat-o.

#4774
ionelmironescu

ionelmironescu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,236
  • Înscris: 25.09.2017
Mda, m-am lămurit şi eu cu tine şi asta de multă vreme. Mai mult nu poţi. Ai impresia că ştiinţificii noştri au dat dovadă de rigoare. În realitate tu nu eşti in stare să le vezi prostiile debitate. După cele scrise de mine şi de tine aici, acum, să mi te adresezi aşa mi se pare penibil. În faţa oricărui om inteligent tu eşti penibil. Refuzi să vezi că în limba română sînt formate numeroase cuvinte care sînt date de lingvişti proşti ca fiind venite din latină. Tu şi toţi lingviştii nu sinteţi in stare să precizaţi bine etimologia unui cuvint ca DIMINEAŢĂ, pe cînd pt mine e foarte uşor iar explicaţia mea e foarte clară şi precisă.Voi nu aţi găsit incă vreo pocitanie de cuvint latinesc din care să îl deduceţi. ca pe pămînt din pavimentum, un exemplu de etimologie absolut prostească. Cu cine să mă compari pe mine? Cu Graur...cu lingvişti din sec 19? Ăştia pe lîngă mine sînt nişte reduşi mintal. De ex ei spun că...pămînt vine din pavimentum. Eu spun că e format în romîneşte pe model MORMÎNT. Mormînt e de  la mort: mort...mormînt. De ce nu mai e T acolo. Pt că se mai pierde cîte un sunet...
PĂMÎNT e locul în care stau pomii: pomînt e format din POM şi terminaţia MÎNT, ca in mormînt, legămînt, crezămînt...deci mînt e un sufix. O din pom se transformă în ă pt că e neaccentuat în pămînt. M din pom se pierde pt că urmează m din MÎNT...PĂMMÎNT;  pămînt.
Pămînt e format in romîneşte din POM cu sufixul MÎNT.
Etimologiile făcute de mine sint bune. Ale lingviştilor sînt proaste. Crezi că dacă nu vor fi recunoscute de nulităţile de lingvişti, etimologiile mele nu sint bune? Poţi să crezi.
Lasă că deschid eu un topic de etimologie, dacă aici subiectul e doar cuvintul drujbă.

#4775
Turnatoriu_de_orza

Turnatoriu_de_orza

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,864
  • Înscris: 14.10.2010

 ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 17:07, said:

... firăstrăul nu e din fie ci din oţel...

Se vede ca nu ai cunostinta de tehnologia materialelor (ca sa nu mai amintesc de Diagrama fier-carbon), respectiv de cum se fabrica fierul, otelul sau fonta.
Deci, lamureste-ne, care-i diferenta intre fier si otel?

#4776
ionelmironescu

ionelmironescu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,236
  • Înscris: 25.09.2017
Ai greşit topicul. Dacă ai chef de ceartă pe tema asta deschide un topic in altă parte. Eu nu explic aici un lucru evident pt orice persoană inteligentă şi anume că obiectul numit fierăstrău este făcut din oţel. Dacă nu vede singură persoana că e oţel înseamnă că e redusă mintal. Nu contează dacă babele de la ţară, copiii nu bagă in seamă că e diferenţă între fier şi oţel.
Ai de zis ceva pe subiect?

#4777
CristinaMM

CristinaMM

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 10
  • Înscris: 21.01.2018

 AdiJapan, on 08 decembrie 2017 - 07:36, said:

N-am idee ce vreți să spuneți. Oricum, n-am rude la Ierusalim, norocul nu există indiferent cît și în ce te-ai căca, iar de botezat am fost botezat, fără să mă întrebe cineva dacă vreau. Acum că v-am satisfăcut curiozitățile, să ne întoarcem la discuție.


Vă rog, explicați cum s-a ajuns de la mînă la a mînca, prin ce procese fonetice. Nu ajunge să faceți afirmația, mai trebuie și argumentată.


La fel, explcați prin ce procese fonetice s-a ajuns de la a feri la fereastră.

Observația cu oțelul e irelevantă pentru etimologie. Nu contează din ce e făcut fierăstrăul, ci din ce spune lumea că e făcut. Oricum, toate obiectele despre care spunem că sînt de fier sînt de fapt din oțel, pentru că au ceva carbon în ele. Fierul pur, fără carbon, se găsește rar și se folosește aproape exclusiv în chimie.


Nu știu maghiară și nu pot discuta în detaliu. Dar am găsit în mai multe locuri ideea că în maghiară ar fi existat pe lîngă fűrész și variante precum fűrésztő și fűrésző, care ar explica formele românești.

Nu, nu a evoluat peste tot exact la fel. Circulă și azi o mulțime de variante:

- Începutul poate fi: fer-, fier-, her-, hier-. (Contaminarea cu fier nu s-a produs peste tot.)
- Următoarea vocală poate fi e sau ă: ferestrău / ferestrău.
- La final există variante cu -strău și altele cu -stău. (Contaminarea cu fereastră nu s-a produs peste tot, sau poate nu se vede, pentru că există și varianta fereastă.)
Sunt de acord. Ori unele dintre cuvintele maghiare s-au format în matca transilvană, ori invers. Eu nu știu maghiară, dar am copilărit - o parte din copilărie - într-un sat vechi din Țara Făgărașului, unde, de-a lungul anilor, am găsit interesante variații fonetice față de regionalismele din dicționar. Dacă sunteți interesați să vi le enumăr iată: F-ul inițial din cuvinte precum fier sau fin sau fierăstău devenea H cu pronunție normală, ca și în hurduzău de exemplu, dar pentru vie (viticol) sau vier (porc) sau vis, sau vină și altele de folosea un alt fel de H, adică un sunet între v și h, aspru, gutural, care nu știu în ce alte limbi e folosit. Mi s-a părut un amănunt interesant, de aceea l-am notat aici, poate cineva știe să mă lămurească mai bine.  Sufixul -ău este considerat peiorativ și augmentativ (ca în lingău, fătălău), dar eu cred că acolo, în evoluția limbii, nu avea acest rost. Era un sufix neutru, provenind de la finalul unor cuvinte în limba maghiară, ca și fűrésztő, acel ”o” unguresc final care nu putea fi pronunțat ca atare, ori, cum am mai spus, se formau în maghiară din limba neaoșă. Acolo și în cărți ale lui Slavici de exemplu am descoperit mai multe cuvinte asemănătoare cu maghiara și care se terminau cu ău, precum sămădău, hurduzău, făgădău, hârdău, hierăstău (în loc de fierăstrău), ilău sau ileu mai degrabă, care toate au corespondent asemănător în maghiară. Ar mai fi similar lepedeu, tot din maghiară  și chindeu la fel. Ceahlău ar proveni tot din maghiară, prin același fenomen. Buzău nu știu. Popândău are etimologie necunoscută în DEX! În aceeași zonă, ăul final era așa de molipsitor, încât se spunea Dumnezău. Cât despre legătura dintre fereastră și fierăstrău, eu cred că ea nu există etimologic decât foarte de departe prin multe cotituri. Acolo se spunea fereastă, ferești, deci originea era Latină, ca și pentru cuvântul german Fenster, din câte se spune. Cât despre flăcău, acolo nu exista, era doar ficior ca sinonim.  Dar, ceea ce mă frământă pe mine e cuvîntul părău cu diminutivul părăuțe, ambele erau mult folosite acolo. Nu există cuvinte similare în maghiară, eu adică nu am găsit pe internet. Desigur, în zona aceea erau numeroase alte punți lingvistice între maghiară și româna din acea zonă - cum ar fi acăț, cucuruz, și altele pe care nu le țin minte și care nu se terminau cu ău. În ce privește cuvintele legate de ce e sacru la biserică, ele apar în dicționar din slava veche, ceea ce e logic, cum ar fi progadie, coșciug, blid și cred eu că și chita pe care o mâncam când aveam în loc de mămăligă. Dar cum pi devenea chi acolo, nu știu de ce - ca pentru chicior de pildă - poate chita era originar, tot legat de religie, din greaca veche (pita) Nu știu sigur despre chită sau chicior.  Mămăliga e mai clar - se spunea că există, ca cuvânt, în majoritatea dialectelor balcanice, inclusiv în maghiară, acesta fiind probabil un cuvânt ”împrumutat” de unguri și din sau și prin limba română. Nu știu dacă mai e în uz. Etimologia e o știință, dar fără considerarea istoriei locale, interdependențelor administrativă și religioasă, etc. nu înseamnă nimic.

Edited by CristinaMM, 07 February 2018 - 23:59.


#4778
ionelmironescu

ionelmironescu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,236
  • Înscris: 25.09.2017
Mostră de cunoştinţe de engleză:
"Washington este in engleza si W este consoana si NU SE PRONUNTA U"

 CristinaMM, on 07 februarie 2018 - 23:30, said:

Sunt de acord. Ori unele dintre cuvintele maghiare s-au format în matca transilvană, ori invers. Eu nu știu maghiară, dar am copilărit - o parte din copilărie - într-un sat vechi din Țara Făgărașului, unde, de-a lungul anilor, am găsit interesante variații fonetice față de regionalismele din dicționar. Dacă sunteți interesați să vi le enumăr iată: F-ul inițial din cuvinte precum fier sau fin sau fierăstău devenea H cu pronunție normală, ca și în hurduzău de exemplu, dar pentru vie (viticol) sau vier (porc) sau vis, sau vină și altele de folosea un alt fel de H, adică un sunet între v și h, aspru, gutural, care nu știu în ce alte limbi e folosit. Mi s-a părut un amănunt interesant, de aceea l-am notat aici, poate cineva știe să mă lămurească mai bine.  Sufixul -ău este considerat peiorativ și augmentativ (ca în lingău, fătălău), dar eu cred că acolo, în evoluția limbii, nu avea acest rost. Era un sufix neutru, provenind de la finalul unor cuvinte în limba maghiară, ca și fűrésztő, acel ”o” unguresc final care nu putea fi pronunțat ca atare, ori, cum am mai spus, se formau în maghiară din limba neaoșă. Acolo și în cărți ale lui Slavici de exemplu am descoperit mai multe cuvinte asemănătoare cu maghiara și care se terminau cu ău, precum sămădău, hurduzău, făgădău, hârdău, hierăstău (în loc de fierăstrău), ilău sau ileu mai degrabă, care toate au corespondent asemănător în maghiară. Ar mai fi similar lepedeu, tot din maghiară  și chindeu la fel. Ceahlău ar proveni tot din maghiară, prin același fenomen. Buzău nu știu. Popândău are etimologie necunoscută în DEX! În aceeași zonă, ăul final era așa de molipsitor, încât se spunea Dumnezău. Cât despre legătura dintre fereastră și fierăstrău, eu cred că ea nu există etimologic decât foarte de departe prin multe cotituri. Acolo se spunea fereastă, ferești, deci originea era Latină, ca și pentru cuvântul german Fenster, din câte se spune. Cât despre flăcău, acolo nu exista, era doar ficior ca sinonim.  Dar, ceea ce mă frământă pe mine e cuvîntul părău cu diminutivul părăuțe, ambele erau mult folosite acolo. Nu există cuvinte similare în maghiară, eu adică nu am găsit pe internet. Desigur, în zona aceea erau numeroase alte punți lingvistice între maghiară și româna din acea zonă - cum ar fi acăț, cucuruz, și altele pe care nu le țin minte și care nu se terminau cu ău. În ce privește cuvintele legate de ce e sacru la biserică, ele apar în dicționar din slava veche, ceea ce e logic, cum ar fi progadie, coșciug, blid și cred eu că și chita pe care o mâncam când aveam în loc de mămăligă. Dar cum pi devenea chi acolo, nu știu de ce - ca pentru chicior de pildă - poate chita era originar, tot legat de religie, din greaca veche (pita) Nu știu sigur despre chită sau chicior.  Mămăliga e mai clar - se spunea că există, ca cuvânt, în majoritatea dialectelor balcanice, inclusiv în maghiară, acesta fiind probabil un cuvânt ”împrumutat” de unguri și din sau și prin limba română. Nu știu dacă mai e în uz. Etimologia e o știință, dar fără considerarea istoriei locale, interdependențelor administrativă și religioasă, etc. nu înseamnă nimic.
Adi Japan liks this că el liks tot ce e conform cu teoria latinomană.
"Ceahlău ar proveni tot din maghiară, prin același fenomen. Buzău nu știu"
ceahlău din Moldova din Maghairă! grozav! Mulţi unguri pe la Ceahlău?
Buzău nu ştii? De numele Buzea nu ai auzit? Păi, dacă ţi-e aşa de greu să vezi cum vine Buzău, cum să vezi cum vine Braşov, Suceava, Tîrgu ieşilor?
Pîrîu e diminutiv de la RÎU! Nici asta nu vezi!
Fereastră e latină din ce? Din ce cuvint latinesc?  Dacă nu are leg cu FERĂSTRĂU, nu are nici cu  A FERI?  Nu poate fi origine românească trebă musai lătinească!
Chită e variantă de la PITĂ şi nu e precis slav, că există asemănător in sanscrită, prin urmare exista acest cuvint şi la daci.
Cpşciug nu vezi că e format in româneşte din cuvintul COŞ? Cum să fie slav? În ce limbă slavă se spune coşciug?
Cel puţin nu mai da sfaturi cu privire la etimologie. Ea nu e ştiinţă, să ştii. E o artă!

#4779
althea

althea

    Guru Member

  • Grup: Super Moderators
  • Posts: 11,658
  • Înscris: 30.10.2009

 From 02 aprilie 2018 - 00:37:

am mai intrebat si astazi in coace si in colo si de fapt barbatii care nu prea vorbesc sunt mai antipatici gen "lasama nene in pace...cu.."

E prima oară când văd scris încoace și încolo în două cuvinte.

#4780
Cipry7

Cipry7

    The Doctor

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,392
  • Înscris: 04.08.2010
Fiţi drăguţi, cum credeţi că este corect? "Nici ea, nici el nu a vrut să mănânce" sau "Nici ea, nici el nu au vrut să mănânce"? Eu înclin spre a doua variantă, dar aplicaţia Dicţie.ro mă contrazice. Mulţumesc!

#4781
althea

althea

    Guru Member

  • Grup: Super Moderators
  • Posts: 11,658
  • Înscris: 30.10.2009
Eu aș zice la fel ca tine: Nici ea, nici el nu au vrut să mănânce pentru că amândoi au refuzat.

Cu siguranță există și o explicație mai riguroasă decât a mea, s-o așteptăm :)

#4782
secarica

secarica

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 367
  • Înscris: 11.03.2003

 althea, on 02 aprilie 2018 - 09:29, said:

Eu aș zice la fel ca tine: Nici ea, nici el nu au vrut să mănânce pentru că amândoi au refuzat.
Cu siguranță există și o explicație mai riguroasă decât a mea, s-o așteptăm Posted Image
Poate ajută la ceva sistematizarea de la articolul 10.6.3.1. din pagina asta ?

Cristi

#4783
althea

althea

    Guru Member

  • Grup: Super Moderators
  • Posts: 11,658
  • Înscris: 30.10.2009
Foarte util link!

Cred că 10.6.3.3. ne ajută, conform lui putem spune cum ne sună mai bine:

Quote

Dacă termenii subiectului multiplu sunt la singular și sunt coordonați negativ prin nici, acordul se poate face la plural (acord gramatical) sau la singular (acord prin atracție).  ...........
Deoarece nici tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, nici tratamentul individual nu au fost acordate, în cadrul prezentei reexaminări nu poate fi stabilită nici o nouă marjă de dumping.
Astfel cum s-a descris în considerentele 18 și 22, nici tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, nici tratamentul individual nu a fost acordat societății Yale.


#4784
ionelmironescu

ionelmironescu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,236
  • Înscris: 25.09.2017
Altă greşeală de exprimare de pe acest forum:
"Daca treceti prin Roma, cand va plimbati prin centru intrati la Sant'Eustachio, Il Caffe'. Loc important pentru amantii de cafea, se zice ca e cea mai buna cafea din Roma, Pentru um espresso e mereu coada"
E clar că "amanţii de cafea " înseamnă iubitori de cafea. Exprimarea mi se pare comică. Cel care a scris are precis o dorinţă mare de a fi cît mai latin de aceea a înlocuit cuvintul iubitor cu amant, pt că iubitor e considerat a fi de origine slavă, iar lui îi pute tot ce nu e de origine latină.
"te iubesc"
"te am" seamănă tare cu italianul "ti amo", dar în romîneşte e caraghios, aşa că nu merge să abandonăm pe "te iubesc".

#4785
honeybee

honeybee

    tougher than the rest

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,355
  • Înscris: 21.04.2014

 Cipry7, on 02 aprilie 2018 - 09:21, said:

Fiţi drăguţi, cum credeţi că este corect? "Nici ea, nici el nu a vrut să mănânce" sau "Nici ea, nici el nu au vrut să mănânce"? Eu înclin spre a doua variantă, dar aplicaţia Dicţie.ro mă contrazice. Mulţumesc!

Numai daca ar fi existat conjunctia si in loc de virgula, atunci ar fi fost corecta varianta a doua. Posted Image

Quote

Dar nu ajung sa am si eu un job "normal" o data si o data? :lol:


Poate odata si odata, cine stie ?! Posted Image

#4786
ionelmironescu

ionelmironescu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,236
  • Înscris: 25.09.2017
Contraziceri: pe aria de istorie userii se contrazic adesea.  De ex unul a scris că secuii constituie o nație aparte. Iată cum un alt user îl contrazice|:
„Secunii nu sunt o natie. Secuii sunt romani de o alta nationalitate.”

#4787
overseas

overseas

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,026
  • Înscris: 09.01.2007
Cineva sa-i explice colegului care e problema (sic !), pe mine nu ma crede ca exprimarea corecta este "problema sunt cei 26 de ani ..."

 shiva, on 21 iunie 2018 - 13:44, said:


Io zic că problema e ăia 26 de ani petrecuți în Parlament strict pt. îndestularea proprie...


#4788
shiva

shiva

    Nameless hero. Professional bug slayer mom.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,819
  • Înscris: 06.10.2003
mersi @overseas, chiar sunt curioasă.

Poate un 'fix' lipseste acolo ca să nu sune tâmpit "Io zic că problema e fix ăia 26 de ani".

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate