Cutia cu greșeli

Se pot alege litere şi mai ciudate ca să pară şi mai ciudată. Oricum de la Shakesoeare încoace precis nu a derivat altă limbă din engleză. Despre asta e vorba, că limbile se schimbă mereu adică evoluează şi se transformă în alte limbi. Nu se schimbă aşa de uşor iar exemplul cu engleza nu dovedeşte acest lucru.
Tu cunoşti acel sistem de scriere (Beowulf)? Mie nu îmi spune nimic. Nu ştiu să citesc ce scrie acolo. Cred că nici tu nu ştii.
Dacă mă contrazici arată ce limbă a ieşit din engleză, albaneză, română, spaniolă. Vorbeşte pe ce cunoşti, nu pe ce şi-au spus unii că ar fi.

 neafloricadinobor, on 20 martie 2017 - 19:46, said:

Nu e deloc greu, caracterele speciale se găsesc în limbile nordice, æ e sunetul între a și e (din man), ð și þ se găsesc în islandeză și se pronunță ca th-ul englezesc.

 neafloricadinobor, on 20 martie 2017 - 19:46, said:

Dar limbile latine provin din limba latină, evident, deci niște limbi au ieșit dintr-o limbă.

 a3e6u9, on 20 martie 2017 - 21:09, said:

Aia stiu si eu. Pina nu auzi limba insa nu iti poti da seama dupa scris.
Nu e absolut deloc evident decit daca esti extrem de superficial. Numerosi lingvisti au sustinut cu argumente foarte solide, ca nu a fost asa, adica limbile romanice  au existat in paralel cu latina, iar in timp unele au disparut.
Nu ai putut raspunde la ce am intrebat eu si ai pus un raspuns invatat la scoala:  latina. Nu intelegi intrebarea?

 neafloricadinobor, on 21 martie 2017 - 11:22, said:

Chiar daca limbile acelea romanice ar fi existat paralel cu latina, asta ar presupune totusi o influentare reciproca ca doar ele arata similar in multe aspecte; cum ar fi lexicul de baza (parti ale trupului omenesc, notiuni primare, grade de rudenie etc.) Eu sunt foarte constient incotro iti bate idea: ca limbile acelea sa fi izvorat din Daca.

 AdiJapan, on 10 decembrie 2016 - 16:06, said:

De multa vreme imi zgârâie urechile, mai ales in traduceri, cuvantul dujba. Daca in limbajul meserisilor(pădurarilor) se păstreaza, nu pot intelege de ce traducatorii autorizati, asa presupun, fac deservicii limbii romane.
Cuvantul друѫба (prietenie, in traducere) era eticheta de pe fierăstrul mecanic(termic) importat din URSS. De aici si transferul de asa-zis neologism.
Azi am vazut un documentar unde care s-a tradus din engleza echivalentul in română: drujba. Traducerea era cu atat mai nepotrivită cu cât actiunea se petrecea intr+o mânăstire din Grecia! Eatat de greu sa se traduca fierăstrău mecanic, sau mai simplu, fierăstrău?!

P.S. Cuvântul adidaşi este un neologism?! Din ce limba provine?

Edited by Turnatoriu_de_orza, 03 December 2017 - 22:15.

De la marca Adidas. Nu stiu exact denumirea acestui fenomen, dar exista si in alte limbi.
Despre drujba, ai avea dreptate, dar limbile nu tine cont de logica pura.

 Turnatoriu_de_orza, on 03 decembrie 2017 - 22:07, said:

Zic că e cam deplasat, de-acum, să îl (mai) consideri neologism (ref.: NEOLOGÍSM, neologisme, s. n. Cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau creat recent într-o limbă prin mijloace proprii.). Eventual definește „de curând”: 10 ani ? 30 de ani ? 80 de ani ? 800 de ani ?

Pentru mine „ferăstrău” este un nume generic (eu îl pronunț fără i) și consider că pot tăia cu el lemn sau maxim plastic, pe când cu un bomfaier pot să tai și o țeavă de metal, cu un joagăr pot să tai un buștean sau lemne mari, cu un [ferăstrău] circular pot să tai lemne sub formă de scânduri sau eventual o placă de gresie, iar la drujbă nu mă bag fără echipament de protecție și instructaj prealabil (iar mai nou avem și „flex” și „pendular”)

Cândva în anii '70 am asistat la o nedeie populară în Covasna, unde la un concurs forestier s-au luat la întrecere unii cu „drujbe” pe benzină (plus alte întreceri cu joagăre și topoare). Un interval de cel puțin 40 de ani înseamnă tot „de curând” din perspectiva unui neologism ? (nu știu, întreb)

Cristi

Edited by secarica, 04 December 2017 - 01:43.

Probabil ca depinde si cit de des e folosit cuvintul in limba respectiva.

 Turnatoriu_de_orza, on 03 decembrie 2017 - 22:07, said:

În ce constă deserviciul făcut limbii române? Ce defect are cuvîntul drujbă? În ce fel suferă limba din cauza lui?

Un deserviciu real, făcut vorbitorilor (că doar ei contează), este să folosești termeni care nu transmit destul de precis și economic ideea. Dacă spui fierăstrău în loc de drujbă lărgești foarte mult sensul, ca și cum ai spune fruct în loc de măr. În funcție de context uneori merge, de exemplu dacă traduci subtitluri și pe ecran se vede fierăstrăul atunci poate nu mai e nevoie să spui că e cu lanț.

Nici fierăstrău mecanic nu e un termen mai breaz. Eu am în casă două fierăstraie mecanice, dar nici unul nu e cu lanț (unul e jigsaw, altul e circular). Plus că mecanic e un termen ambiguu, nu înseamnă neapărat că e motorizat.

La Wikipedia văd folosit termenul motoferăstrău în articolul numit Ferăstrău cu lanț. Nu-mi dau seama dacă cele două denumiri sînt realmente încetățenite.

Se scrie дружба, cu ж, nu cu ѫ.

Pe la sfîrșitul secolului 19 existau intelectuali, printre care chiar și unii lingviști, care se străduiau să scoată termenii de origine slavă din lexicul românesc și să-i înlocuiască cu echivalenți de origine latină. Evident, fără succes, pentru că limba nu evoluează cum vor unii. Se pare totuși că aversiunea față de slavisme continuă și în secolul 21.

 petit_christian, on 03 decembrie 2017 - 23:27, said:

Wikipedia îi zice eponim: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eponim

 secarica, on 04 decembrie 2017 - 01:35, said:

Nu există un termen anume după care un neologism nu mai e neologism, desigur. Ceea ce contează este măsura în care s-a încetățenit cuvîntul în cauză. Cum în cazul de față cuvîntul este unul tehnic, trebuie văzut dacă vorbitorii acelui domeniu de activitate folosesc cuvîntul în mod frecvent. Se pare că da, deci nu mai e neologism.

 Turnatoriu_de_orza, on 03 decembrie 2017 - 22:07, said:

Drujbă e de la marca rusească. Cuvîntul drujbă este un neologism.
Adidas e de la marca nemţească Adidas. Cuvîntul adidaşi este un neologism.

 petit_christian, on 04 decembrie 2017 - 02:09, said:

Părerea mea e că, nu. Wat, joul, amper sînt folosite puţin pe cincd adidas foarte mult. Nu poţi să spui că unele sint şi altele nu sint neologisme pt că sînt mai des folosite.

Eu stiu? Nu a intrebat nimeni marea masa de vorbitori cum percep anumite cuvinte.
Eu zic ca si perceptia asta conteaza.

Dacă neologismul este un împrumut lexical nou sau creat recent din altă limbă, atunci calitatea îi este dată de acest aspect, nu de cât de des sau nu e folosit. Doar neos semnifică nou, nicidecum frecvență, pentru a fi aceasta elementul semnificativ, care îi dă acea calitate.
Dacă a intrat la un moment dat în trecut în limbă și e mai puțin folosit, nu are cum să mai fie neologism în prezent, din moment ce nu mai e nou.  Singura dilemă ar fi cât timp ar trebui să treacă  de la apariția sa, pentru a face trecerea la un simplu termen și a nu mai fi considerat neologism.

Edited by cleopatra00, 04 December 2017 - 19:37.

 cleopatra00, on 04 decembrie 2017 - 19:34, said:

NEOLOGÍSM, neologisme, s. n. Cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau creat recent într-o limbă prin mijloace proprii. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néologisme.
    sursa: DEX '09 (2009)

In opinia mea nu poate fi vorba de nicio dilemă. Orice cuvânt nou introdus in lexicul de baza, indiferent când, este neologism.
Intamplator, pe cand scriam aceste randuri. am dat in DEXonline si de urmatoarea specificaţie:

"NEOLOGÍSM s. n. (< fr. néologisme, cf. gr. neos „nou” + logos „cuvânt”): 1. (în sens larg, etimologic) orice cuvânt nou format prin mijloace proprii unei limbi sau împrumutat (mai demult sau de curând) din altă limbă; orice accepțiune nouă a unui cuvânt deja existent în sistemul unei limbi. Pentru limba română, în lumina acestei concepții, sunt n.: muncă, mândru, a trăi, razna, of! (< v. sl.); grădină, bolnav, a zvârli, ba, iată (< slavii de sud); boroană, pașol, țibă! (< slavii de nord-est); oraș, viclean, a cheltui, musai (< magh.); basma, murdar, tiptil, halal (< tc.); dascăl, nostim, a vopsi, agale (< ngr.); cartof, fain, a absolvi (< germ.); bravo!, basta!, adio! (< it.); algebră, dinamic, milion, a explica, marș!, ura!, contra, or (< fr.); prim, ultim (< lat.) etc. Caracterul de noutate al unui cuvânt este deci în funcție de etapa de dezvoltare a limbii respective. Astfel, împrumuturile din vechea slavă, din limbile slave, din maghiară și de factură bizantină, ca și formațiile românești foarte vechi, realizate prin derivare, reprezintă niște n. ale limbii române comune; împrumuturile din turcă, neogreacă, slavonă, latină și germană, ca și formațiile românești vechi realizate prin derivare, compunere sau prin conversiune, reprezintă niște n. ale limbii române vechi; împrumuturile din franceză și din italiană, ca și formațiile românești relativ recente, realizate prin aceleași procedee interne amintite mai sus, constituie niște n. ale limbii române moderne (sfârșitul secolului al XVIII-lea, secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea); împrumuturile și formațiile românești din epoca noastră (de după al doilea război mondial) reprezintă n. ale limbii române contemporane și actuale. Abuzul de n. constituie o abatere de la calitatea generală a stilului individual denumită puritate. 2. (în sens restrâns) orice cuvânt împrumutat din italiană, franceză, engleză, germană și rusă, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea până astăzi. 3. (în dialectologie) formă (fonetică, lexicală, morfologică sau sintactică) pătrunsă, în anumite condiții, din limba literară într-un grai oarecare. Conceput astfel, n. se opune împrumuturilor (din graiurile învecinate aparținând aceleiași limbi) sau creațiilor (inovațiilor din cadrul sistemului graiului respectiv). El reprezintă o consecință de ordin cultural, deoarece rezultă din influența limbii literare. Pătrunderea n. în graiuri este favorizată de caracterul „deschis” (geografic, economic, cultural și social) al unei regiuni și comunități. Rezultatul infiltrării n. în graiuri este reprezentat de coexistența și concurența formelor, de „adaptarea” lor fonetică, morfologică și semantică, de specializarea pentru anumite terminologii a sinonimelor din fondul vechi al limbii.
    sursa: DTL (1998) "

 ionelmironescu, on 04 decembrie 2017 - 18:19, said:

Rog a se citi cu atentie ceea ce am scris.

Expresia adidas (folosita de unele gospodine), cu sensul de picioare de porc, si el e neologism?

Fac alergie de tendinta ca limba romana sa fie impusa de semidocti.
A se vedea si englezismele din sport ce au invadat limba noastra.
NU cred ca sunt multi care sa fi vazut interviul cu Neagu Djuvara privind limba romana. Deplangea, in primul rand, uitarea/eliminarea cuvintelor vechi romanesti in detrimentul nelogismelor "impuse" de unii care se vor a fi... cool!!!

asta e discutie lunga, mai mult filozofica, decit lingvistica.
limba nu e propietatea cuiva anume si atunci cine are dreptul sa decida ce cuvinte sa fie folosite sau nu?
o mina de oameni, specialisti sau nu, sau marea majoritate a vorbitorilor?
daca acestia adopta un cuvint, inseamna ca exista un motiv in spatele acestei decizii.
cine are insa caderea sa judece daca e bine sau rau?

si pe mine ma zgirie pe ureche folosirea lui "decit" in loc de "doar", sau folosirea verbului "a placea" sub forma "mi-ar place", dar pina la urma daca formele astea se vor impune, la un moment vor deveni oficiale si asta e.
au patit treaba asta si limbi mai "solide" decit romana. in mod normal nu as accepta asemenea argument, dar ce este normalitatea cind vorbim de o limba?

 AdiJapan, on 04 decembrie 2017 - 03:28, said:

Da, cuvantul motofierastrau/motoferestrau este incetatenit, iata numai un exemplu : https://www.emag.ro/...motofierastrau. Drujba apare doar intre paranteze.

Google a recunoscut: дружба....cand am scris cuvantul m-am ajutat de sectiunea Symbol din Word.
Nu este, in ceea ce ma priveste, vreo aversiune fata de slavisme. Am considerat ca utilizarea acestui cuvant este si desuet, atata vreme cat motofierastraul дружба NU se mai importa de multa vreme. Acum sunt in dotarea românilor motofierastraie nemtesti(Stihl), suedeze(Husqvarna), etc.. Sa spui drujba la o scula suedeza, de exemplu, imi pare a fi un barbarism.

P.S. Cata vreme elementul taietor al acestui utilaj este fierul(de fapt, otelul) imi pare normal sa se spuna fierastrau si NU ferastrau, cum spun cei repeziti la vorba.
In context, am auzit multe persoane, adevarat, in zone rurale, care spun nalta tensiune  in loc de inalta tensiune. Atunci, dupa gandirea unora, ar trebui sa modificam dictionarele dupa vorbirea acestora!!!

 petit_christian, on 04 decembrie 2017 - 20:57, said:

CUUUUM!! "pe mine ma zgirie pe ureche folosirea lui "decit" in loc de "doar"," Omule, tu habar NU ai de limba romana, si mai dai lectii. Adica, decât( NU decit) este gresit?!?!?!
Nu cumva ai luat bacalaureatul?!
DA, intr-o limba este, TREBUIE SA FIE, o normalitate!!! Ca aceasta poate fi modificata la un moment dat, este cu totul alta POVESTE.

De ce cauti gilceava si te faci ca nu ai inteles, ori nu ai inteles si atunci e mai grav.
"Decât" prin sine ínsuşi nu e greşit, dar a-l folosi in sintagme gen " vreau decât  un pahar cu apă",, "am cumpărat decât o pâine" e greşit, dupa normele actuale.
Vreau doar un pahar cu apă sau nu vreau decât....

Dar folosirea cuv xerox in loc de fotocopie nu ti se pare o barbarie?
Am xeroxat actele, desi el a facut o copie folosind un un aparat marca Epson, Canon,  Brother, etc?
Dar folosirea cuv tir (care vine de la T.I.R) in loc de camion sau ansamblu rutier nu te deranjeaza?
Sensibili mai sunteti unii...
Si de unde stii ca acum nu este momentul pt anumite schimbari?

Nu mai scrie cu majuscule ca te raportez. Nu sunt in Poiana lui Iocan sa acceptam toate necuviințele.

P.S nu te intereseazăsi nici nu este relevant nivelul meu de studii.

 Turnatoriu_de_orza, on 04 decembrie 2017 - 21:33, said:

Faptul că drujbă apare între paranteze e foarte sugestiv. Înseamnă că vînzătorii se așteaptă ca mulți cumpărători să fie mai familiarizați cu drujbă decît cu motofierăstrău. În plus la unele produse din lista aceea nu e trecut decît drujbă, fără alte explicații și paranteze, ceea ce sugerează că acesta e termenul cel mai cunoscut de public.

 Turnatoriu_de_orza, on 04 decembrie 2017 - 21:33, said:

Și totuși iată că lumea așa vorbește, pentru că drujbă și-a pierdut sensul de denumire de produs al unei anumite fabrici rusești și a căpătat un sens mai general, al tipului respectiv de fierăstrău. Găsesc în lista de la emag produsul „Drujba Husqvarna 135 pachet ulei amestec+ulei lant”. Poftim.

 Turnatoriu_de_orza, on 04 decembrie 2017 - 21:33, said:

Da, numai că fierăstrău nu vine de la fier. :-)