Hygeea Sateasca.

Voi reda in cele ce urmeaza organizarea pasunilor si a treburilor satesti, din perioada 1920-1940 in satele banatene.
Articol ce a aparut intr-un ziar satesc.

,,Eu m-as referi la curatenia satelor banatene, care din pacate nu mai este la rangul de altadata, adica de credinta sau obligatie morala si obligatorie.
Ma duc cu gandul un pic in trecut, atunci cand islazurile erau impartite in : pasunea oilor, pasunea vacilor, pasunea cailor, pasunea porcilor, a gastelor si curcilor, iar santurile si frunzisurile erau rezervate caprelor. La fel si in cazul baltilor.
Pina si fantanile aveau fiecare denumirea ei: fantana boilor, a cailor, a oilor, etc.
De altfel si iesirile de dimineata si intrarile de seara in sat a animalelor se facea dupa o randuiala mai mult ca nemteasca, niciodata nu intrau odata in sat si pe aceiasi ulita porcii cu vacile sau caprele cu caii,etc. Erau strazi in care intrau animalele mari si erau strazi pe care intrau animalele mici si pasarile,fiecare turma sau card avea ,vacarul , porcarul, gascarul, ciobanul lui.
Acestia raspundeau atat de iesirea cat si intrarea animalelor in sat, apoi erau responsabili de pasunarea si adaparea lor, de umbrarirea lor in zilele caniculare.
Plata acestor oameni se facea atat in natura ( cereale, mancare si bautura) cat si in bani per cap de animal pastorit sau dupa tocmeala.
Fiecare rasa de animal care pasuna islazul satului avea calendarul ei propriu de iesire la pasunat primavara si incetarea pasunatului toamna.
Era un ciclu sfant, respectat de toata lumea, iar cel ce indraznea a-l incalca era un om terminat in obste ( refuzandu-i-se atat de autoritatile satului cat si de pastori scoaterea animalelor pe pasune si supravegherea lor).
Riscul fiind mare si nimeni nu avea de gand sa-si piarda onoarea familiei in sat pentru astfel de lucruri.
Unde mai pui, ca peste pasuni existau paznici platiti de obstea satului de a veghea la buna respectare a normelor convenite de oameni, precum si de curatenia pasunilor. De a nu se arunca gunoaie pe pasune si respectarea adapatului in fantanile fiecarei rase si specii.
Curatarea pasunilor se facea voluntar pe baza de claca periodica, in cadrul carora fiecare stia cand este planificat si ce avea de facut si ce unelte trebuia sa aduca, daca nu chiar caii si caruta.
Acelasi lucru se intimpla si cu fantanile din imprejurul satului.
Cam atat despre oranduiala acelui sat banatean, care din pacate nu mai exista, acel sat despre care multi spun ca a fost arhaic si rudimentar. Dar atat de bine calculat''.
Din pacate autoritatile de azi nu se uita putin in trecutul apropiat, fiind preocupate de cu totul si cu totul altfel de probleme care mai de care ,,neortodoxe''.

Edited by horia66, 20 April 2010 - 20:25.

statusquo91, on 20th April 2010, 16:52, said:

Excelent articol ... banuiam ca satul vechi avea regulile lui ... dar chiar asa de bine puse la punct ... Marin Preda cu taranii lui saraci si ticalositi de lipsuri, cocosati de munca multa si peste cat poate duce omu' ne-a dat alta imagine a satului.
Din pacate toate reguluile astea sunt inaplicabile acum ... obstea e prea diluata ... iar rusinea aproape ca nu mai exista ... si ea era cea mai eficienta pastratoare de legi si traditii.
Si ceea ce e mai important ... legile nescrise sunt respectate atunci cand sunt asumate de buna-voie in belsug si bunastare ... acum la tara lucrurile stau destul de prost din punctul asta de vedere.

Edited by horia66, 20 April 2010 - 20:25.

masterd6ib6, on 20th April 2010, 19:00, said:

Raspuns:
Va multumesc pentru aprecieri, dar as vrea sa va intreb: mai exista la sate ,,onoarea numelui familiei'', precum si ,,respectarea cuvantului'' dat ?
Si nu in ultimul rand, respectarea principiilor elementare de convietuire intr-o comunitate.
Oare nu credeti ca aceste principii, sau morale general valabile , nu ar constitui materii scolare pentru scoala elementara ?
Stiti ca in ,,testimoniu scolar'' pe anul 1925 exista materia ,,comportament'' si ,,educatiune civica''?.

masterd6ib6, on 20th April 2010, 19:00, said:

Un moment ! E vorba de satul banatean, adica cel care a fost sub stapa^nire austro-ungara cateva secole...

Quote

Acesta era satul balcanic,  care n-a cunoscut de-a lungul timpului decat traditie si jug turcesc...

statusquo91, on 20th April 2010, 19:43, said:

Poate va vine greu sa credeti, dar am intalnit o "umbra" a acestor principii de convietuire intr-o zona rurala ce nu fusese colectivizata, in care am ajuns ta^nar medic de circumscriptie, acu' vreo 18 ani ...

horia66, on 20th April 2010, 21:33, said:

Si acum o mai fi la fel, ca poate emigram!

horia66, on 20th April 2010, 21:33, said:

Raspuns:
Satul banatean, a ajuns sa regrete stapinirea Austro-Ungara, din pacate.
Influenta nu a fost atata austro-ungara cat cea germana. Nemtii au dominat cultura cerealelor si a legumiculturii in Banat.
Mai detineau monopolul morilor de cereala,monopolul transporturilor pe calea ferata a cerealelor cat si pe apa cu slepuri spre Germania.
De altfel cand o sa treceti prin Banat ca un fapt inedit, va rog sa va uitati din curiozitate la gari.
In satele romanesti, garile sunt la 1km-2km de sat, iar in cele foste nemtesti la marginea satului.
Dominau la mare distanta in toate taranul roman, numai vorbesc de tehnica si dotari. Cand mergeau la lucrarile din camp, fie ca era arat,semanat, recoltat, intotdeauna aveau trei cai chiar si patru la ei.
Cei doi sau un cal in plus erau destinati la schimbul calului ostenit pentru a se reface, era un fel de ,,schimbas''.
Bunicul meu imi povestea ca atunci cand romanul ara cu plugul cu un fier, neamtul ara cu plugul cu trei fiere, care ulterior ajungea second-hand la romani si care plateau cereale pe el inzecit.
Bunicul era vecin de parcela cu un neamt, iar cand crestea lujerul de dovleac de la el spre neamt, ca ulterior sa se dezvolte dovleac, neamtul returna dovleacul de unde i-a pornit lujerul, asa de corecti erau.
Nu are rost sa dau detalii, dar ei, stiau sa motiveze atat taranul roman, sarb, neamt, bulgar din Banat.
Fiindca toata productia o achizitionau ei, pentru nemtii din Germania si nu numai.
Vezi Banatul de munte care a ajuns la pamant.
De ce pe vremea nemtilor, mergeau minele, otelariile, gaterele si exploatatiile de lemn,de ce?
De ce merge turismul balnear, vezi Herculanele ?
De ce Anina,era perla coroanei, ca exemplu de imbinare a multiculturalitatii si a indeletnicirilor?
Si cate si mai cate orase montane care acum isi pling de mila, jale, saracie, si singuratate sub stapinerea romaneasca.
Nu sunt sovin sau nationalist, si departe de mine gandul de regionalizare, dar ma refer ca guvernarea romaneasca in Banat si-a dovedit din plin falimentul si nu numai la noi, cred?

statusquo91, on 20th April 2010, 22:54, said:

Cred ca ai vrut sa spui "mergea" ca acum e la "pamant"!

dorel232004, on 20th April 2010, 23:19, said:

Rspuns:
Scuze, am mancat un ,,a''.
Intradevar am vrut sa spun ,,mergea'', stiu ca este la pamant, si va decade si mai mult.
Dar nu numai de Herculane poate fi vorba, si de Calimanesti, Caciulata, Govora si altele.
Unde sunt taberele scolare de altadata?