Jurnal de sarcina

Hipopotamul Pufos la microfon.

Buna seara tovarase de ghidusii.
Fuseram si noi la doftor.

Avem o fetita scumpa scumpa, care sta pe diagonala. Am poze cu piciorusele si cu nasucul in vant, dar nu le pot posta acum.
E sanatoasa, are 1 kg, aproximativ, medicul a spus ca toate analizele se incadreaza in limite normale, si ca este un copil frumos dezvoltat.
Acum trebuie doar sa asteptam sa creasca. Mami e in 27 de sapt and counting.

Oricum, zilele astea draga mea a inceput slalomul prin burta, presupun ca vrea sa se intoarca ptr ca ma loveste mai ceva ca la fotbal.

Singura veste nasoala este ca am deficienta de fier, si mi-a dat dosctorul Fierfolgamma care ma ameteste mai ceva ca un carusel.Oricum daca trebuie, trebuie.
Tati era sa pice pe jos cand i-am dat pozele cu bebe. Nu se astepta la asa ceva. Probabil ca daca nu te interesezi de 4D n-ai de unde sti ce poti sa vezi.Cand va creste fata mare am sa-i spun sa nu ascunda nimic, ca oricum am vazut tot
Ce ti-e si cu tehnologia asta dom'le, inclusiv creierul, inima, rinichii si coloana le-am vizualizat. M-am simtit putin ca-n 'Alien' dar trebuie sa tii pasul cu lumea daca vrei sa fii on top


Revin cu noutati.

P.S. Ada, noi vorbim de copii aici, nu stiu tu ce vrei sa insinuezi:P

Felicitari si sarcina normala in continuare.

Deficienta de fier e destul de normala in sarcina. Mai da si constipatie, asa ca pune in meniul zilnic un bol de musli, prune si orice alte chestii naturale care pot ajuta digestia. Si evident, evita toate alimentele care constipa.

 adadoi, on 29th July 2010, 19:43, said:

Daca reusesc sa fiu asa cum mi-am propus, voi avea un baiat cu caracter, integru si cu incredere in fortele proprii (hmm daca ma gandesc bine asa e tatal lui). Deci nu cred ca e cazul sa-mi fac probleme doar sa nu fie asa de belit cum am fost eu cand eram mica.


Bebele meu sughite. Am citit in carti despre acest lucru dar e asa de ciudat sa-l simti...O bataie ritmica timp de cateva minute. Initial m-am speriat si nu stiam cum sa-l fac sa se linisteasca. Interesant ce rapid apare instinctul matern. Asta nu cred ca va mai disparea nici cand bebele de acum va avea 20 de ani.
Dar sa va povestesc si de dus. Saptamana trecuta, cand faceam dus, am observat ca bebele meu misca, dar nu oricum ci se impingea spre exterior. Se pare ca ii place sa faca dus . Nu stiu care e explicatia reala ori apa calduta ori sunetul picurilor care cad pe piele. De atunci am urmarit si am observat ca, daca se intampla sa fie treaz cand fac dus, da sa iasa prin burtica.
Pe zi ce trece e tot mai zburdalnic, mai ales cand mi-e foame.

Ce ma enerveaza e faptul ca toata lumea imi spune cat de greu imi va fi dupa ce se naste si cata oboseala se va aduna. Dar nimeni nu pomeneste de dragostea pe care o simti cand il iei in brate sau de fericirea de a-l vedea pur si simplu dormind.

 Loreley, on 20th August 2010, 15:31, said:

Da, e greu si obositor. Dar, sunt cateva luni atat de speciale care o sa iti aduca bucurii in fiecare zi. Eu ma duc noaptea sa o vad dormind, pentru ca mi se face dor de ea, desi uneori cu o ora inainte ma rog in gandul meu sa adoarma odata sa pot pune si eu capul jos. Ma tarasc efectiv dimineata la ea in camera cand se trezeste si cand ajung acolo ma asteapta doi ochisori veseli si un zambet care pare ca a adunat toata bucuria lumii in el. Uit instantaneu ca de fapt mi-i somn, ma doare spatele sau cine stie ce. Deci stai linistita, te asteapta o perioada extraordinara, plina de dragoste si fericire.

 Loreley, on 20th August 2010, 16:31, said:

Si a mea sughita, si a tot facut-o pana pe la 1 an.

Ar fi frumos sa fie ca-n filme, sa te uiti la bebe si sa fii imbatata de fericire. Nu vreau sa te dezamagesc, dar eu n-am avut timp de astea. Fericirea de a o vedea dormind se transforma in panica ca am doar 90 minute sa fac una alta sau sa atipesc si eu.

Fericirea de a o vedea folosindu-si mainile devenea grija ca va putea duce la gura si inghiti diverse chestii.

Fericirea de a o vedea umbland prin casa se transforma inntr-o urmarire perpetua si descoperirea locurilor si obiectelor pericoloase.

Fericirea de a o vedea alergand s-a transformat in grija ca oricand s-ar putea pierde sau ar putea sa-mi scape din mana in fata unei masini.

Per total e o fericire, practic fiecare zi e o noua provocare. Eu sunt adultul responsabil si asta e o povoara destul de grea.

 maltese, on 22nd August 2010, 10:54, said:

Daca-mi permiti: nimic nu se face de-a gata, iar asta e cea mai mare realizare a ta. Sunt absolut sigura ca esti un exemplu foarte bun, altfel nu ai fi constienta de toate aceste aspecte.
Uite, mie ce-ai scris tu mi-a dat incredere. Daca poti tu inseamna ca se poate si poate fi si bine, chiar daca dificil.

Aproape copt, hipopotamul pufos se rostogoleste senin prin casa...
Burta la aparat... bine v-am gasit!

N-am mai dat de ceva vreme pe aici, ptr ca suntem ocupati cu achizitionarea de noi articole. Intre noi fie vorba...noi si noi si noi....articole.
Trebuie gasit patut, nu de alta dar nu vreau sa dau 12 milioane pe un pat din magazin care se gaseste pe net la 4 milioane. Deci stiu unde sa gasesc pat, dar ma panichez rapid, cu toate ca stiu ca se va rezolva si problema asta

In alta ordine de idei, crestem si ne dezvoltam si facem expeditii in coaste la mami, ptr ca este foarte amuzant cand mami nu doarme noaptea ci ziua de dragul expeditiilor.
Suntem bine, sanatosi, la ultima vizita ne-am intors cu fundul la doctor si asa am ramas pana la sfarsit. Nu prea ne place doctorul asta care ne pune sa stam pe spate si ne limiteaza zona de actiune.

Am cumparat botosei, cei mai mici si mai simpatici botosei pe care i-am vazut vreodata, si sunt atat de bucuroasa de parca i-am luat ptr mine
Desi, este o parte din mine...
Mai avem putin, ducem cu greu kilogramele prin casa, iar de aplecat nici nu poate fi vorba. Destul de dificil, mai ales daca esti obisnuit sa ai o viata destul de activa. Schimbat pozitii destul de des, ptr ca fiica-mea are o placere sa joace tropatica pe vezica mea, iar daca stau prea mult in fund se poate lasa cu surprize ptr canapea.

Sunt panicata si ingrozita de nastere, dar presupun ca e ceva normal. Numai copiii sunt absolut incantati si atrasi de necunoscut, trecand peste frica.
Din fericire, am incheiat contractul cu Arcadia, dupa cum intentionam, si am auzit numai lucruri bune despre ei, bineinteles astea pe langa cele care le-am vazut - curatenie, promptitudine, seriozitate.

Ada, ma prezint vineri si eu la un curs Lamaze, am inteles ca este in principal vorba despre respiratii. Am avut niste contractii 'interesante' luni, si-ti spun drept, daca o sa fie mai nasoale contractiile dinaintea nasterii, si stiu c-o sa fie,...cred ca te-ai prins ce fac eu cu cursul Lamaze.
But, why not

Sa-mi spuneti si mie cum atasez o poza, vreau sa va arat de ce se rostogoleste un hipopotam.

Pana una alta, sarcina usoara colegelor de forum.

așteptăm noutăți, eu personal sunt foarte curioasă cum e cu Lamazu'.
poze atașezi apăsând "upload" de sub căsuța în care scrii răspunsul, și apoi "browse", te descurci, dacă m-am descurcat eu...
dureri de spate, contracții, nu ai?

 adadoi, on 7th October 2010, 08:52, said:

aaa, dureri de spate da, insa nimic nasol.
contractii,inafara de alea de luni de care pomenisi, nu.
mai nasol e cand se apuca fii-mea de forat prin coaste si sarit pe ovare.
da di shi?

p.s. attached the hipo.

Edited by DiaMitzescu, 09 October 2010 - 10:33.

Întreb pentru că majoritatea mămicilor uită să menționeze și durerile, iar viitoarele mămici intră în panică: văleu, mi se întărește burta, ce se întâmplă, e o problemă, auleu, mă doare spatele, doctorul a râs de mine și a spus că-i normal, da' alte gravide n-au avut așa ceva!!!!
Ș știi cum e, degeaba spune una care nu-i gravidă că sunt și de-astea, e clar, habar n-are prin ce trec femeile însărcinate.

 adadoi, on 9th October 2010, 11:39, said:

Am inteles.
Am facut sport mult timp, cat eram copil, plus ca ai mei au avut un stil de viata sanatos, si am crescut bine- zic io.
Da, am intinderi musculare, da, resimt durerile, insa nu ca pe ceva extrem. Rar, foarte rar ma ia cu pandalii, cand fata se intoarce brusc, sau imi mai prinde cate-un picior intr-o parte.
Cel mai des, in timpul sarcinii te doare in buric, semn ca se intinde pielea. Pe mine m-a durut spre sfarsit spre spate spre coloana, adica, abia acum 2-3 saptamani in urma.
Pe ultima suta de metri te mananca pieala, am inteles ca e bine sa nu te scarpini, ca iti apar bubite, si te ia cu psihoza ca nu stii de la ce sunt.
Pielea in general pe burta e foarte sensibila, de asta se si recomanda, uleiurile de copii/uleiul de masline sau cremele naturale cu catina sau musetel.
Burta in sine trebuie sa fie tare. A mea este,precum am zis ca la un hipopotam, ptr ca am un copil activ inauntru, se intareste in functie de fundul ei, unde si cum i se nazare ei sa se infinga.
Abia acum spre sfarsit s-a intarit toata-toata, si resimt mai tare bataile micutei.
IAr de durut te doare, ptr ca nimic nu se face usor!

Bineee, am o intrebare. Poate cineva sa-mi spuna daca aceste masuratori sunt OK?
Medicii de astazi nu prea mai explica, e prea mare e prea mic, e bine, e rau. Mi-am schimbat si doctorul si s-a incurcat doctorul nou ca am avut menstruatie peste sarcina, si nici DPN nu mi-a spus.
Deci dati-va si voi cu o parere mica-mica:

DBP: 8,46  cm
CC: 30.87 (ce este asta?!)
BCF: 133 l/min
CA:31.16
LF:6.87 (asta stiu ce e )
G: 2560+- 300gr

Sunt in 35s si 6 zile dupa DUM (asta presupun ca e dimensiunea fatului)
Quick trick question: copilul meu nu este prea mic?

 DiaMitzescu, on 14th October 2010, 15:49, said:

Eu iti pot zice doar de greutate; nu e prea mic, in ultima luna, bebeul ia in medie 100 g pe saptamana, deci pana in sapt 40 are toate sansele sa ajunga la 3.000 gr (tot asa plus - minus 10%), dar sa stii ca unii doctori gresesc flagrant (la mine in salon era o tanti care astepta un bebe de 3.500 si a iesit de 5.100.
Important e sa fie sanatos.

Esti o graviduta fff frumoasa!

 codruta, on 15th October 2010, 10:03, said:

multumesc  
saraca femeie cu 5.100...   eu am cat scrie mai sus si ma misc cu 5m/ora.

mersi ptr info

Am o fetita scumpa-scumpa, (care are colici ), sanatoasa - multumesc Celui de Sus (ca medicului nu)-, voioasa.
De 4310 gr la nastere si 57 cm!Cea mai mare din salon

Poza:

Edited by DiaMitzescu, 19 November 2010 - 20:22.

Sa-ti traiasca gogoasa!

felicitări, da' tot mi-ai rămas datoare cu Lamazele.
cred că n-ar strica dacă ne-ai povesti și cum a decurs nașterea.

 adadoi, on 19th November 2010, 22:01, said:

Tu stii ca nu a fost cine stie ce?
Ne-a explicat ce e cu statul pe pat, adicatelea cum sa stam ca sa nu incomodam bebe, ce se face cu bombele alea de mingi, si cum sa dormim. In rest s-a discutat despre travaliu, cum se recunoaste, cat dureaza in medie si la ce sa ne asteptam de la contractii.
Si niste filmulete dragute despre cat este de frumos sa nasti natural.
Atat.

Nu cred ca vreau sa povestesc cum a decurs nasterea
Nu-i de alta insa nu e nimic frumos, si nu vreau sa influentez pe nimeni in deciziile lor. Ma rezum la a zice ca ptr mine a fost cosmar, ptr ca doctorita a estimat-o la 3,400 cu nici 12 ore inainte, si fata avea 4,300. Dupa 12 ore de travaliu intens ne scarpinam reciproc in cap si ne intrebam de ce nu pot naste o data. Asta pe scurt. Ce a urmat a fost de poveste. De poveste de groaza.

Dar suntem sanatosi si mami isi revine incet-incet.Si psihic

Multumesc diorama!

Edited by DiaMitzescu, 20 November 2010 - 16:34.