i-mi vs i-ti

Recunosc ca uneori si eu mai primesc de la prieteni cate un DVD cu filme pe care le vizionez...
La unele titrarile sunt adevarate opere de arta, pe cand la altele (desi bine traduse) te doare capul si nu mai poti urmari filmul. Au fost cazuri cand am urmarit filmul cu subtitrarea in engleza din cauz asta.

Haideti sa-i ajutam pe traducatori sa scrie corect in limba romana. Daca ati vazut in vreo subtitrare ceva gresit, postati aici, sa devina un fel de dictionar pentru traducatori si data viitoare cand nu sunt siguri cum se scrie corect sa arunce o privire aici!

1) imi se scrie intotdeauna legat!!! nu exista exceptii

2) iti se scrie intotdeauna legat!!! nu exista exceptii

Scrieti voi mai departe 3)..., 4)... etc

3) veti - se scrie intotdeauna legat .

4) Viitorul de forma II, se formeaza cu "o" invariabil + conjunctiv. Exemplu : O sa fac, o sa faci, o sa faca, o sa facem, o sa faceti, o sa faca  - Niciodata nu apare particula "or". (Or sa faca = gresit)

5) Particulele de genul : L-ai , L-am...unde "l-" reprezinta un pronume personal , forma atona (poate sa fie sau nu la persoana a-III-a, idem stand lucrurile pentru "m-" "t-" "ne-" "v-") iar  "am, ai , ati..." reprezinta verbul "a avea" in forma de auxiliar (l-am gasit acolo), se scriu mereu folosind cratima !

6) Verbul "a trebui" este invariabil, impersonal , si forma acceptata este "trebuie \ trebuia \ trebuise...". Formele precum : Trebuiam  - acordare eronata \ Trebuiesc - aiureala, nu se accepta. Nu are subiect exprimat  in propozitie. Exceptie : Persoana a-III-a plural, cand predicatul se acorda cu subiectul si acesta este prezent sau este evident in context. Ex :  Ei trebuiau sa mearga . (exceptia s-a acceptat sub imperiul limbii vorbite)

P.S : Exista anumite interjectii sau expresii populare in care apar derogari  (Mai multe cuvinte legate prin crati-ma : Lumina-i-se-va pamantul sub picioare Mantuitorului !) , dar cred ca tu te referi la regulile generale de ortografie.

Edited by krossfire, 31 August 2006 - 17:34.

Am mai gasit una tare într-un film:

7) Măi băieți, a-ți adus marfa?

corect era

Măi baieți, ați adus marfa?

Edited by websitefinder, 02 September 2006 - 21:53.

krossfire, on Aug 31 2006, 18:30, said:

eu am invatat ca aceasta constructie ' or sa ... , o sa...' este de fapt viitorul popular si nu este considerat incorect ....doar ca nu este o forma literera , nu incorecta

pe mine ma scot multe greseli din minti .ce imi vine acum in minte , ce am vazut de-a lungul timpului :

vre-o in loc de vreo

frumoas-o in loc de frumoaso

imi mai amintesc si revin

Nu..."or" este gresit. Este o forma acceptata acum, derivata din cea populara.

Websitefinder nu a mai dat pe-aici de ceva vreme !?!

websitefinder, on Sep 2 2006, 22:51, said:

Topic pe aria Literatorul (???):
A-ti incercat sa scrieti ceva?  

Chestia asta cu "i-ti" si "i-mi" ma scoate din sarite de fiecare data cand o vad!
Ce nu inteleg eu e cum au ajuns sa "invete" ca se scrie asa??? Mai nou se preda asta in scoli? Sau poate nu se mai preda limba romana la scoala... Limba asta se poceste tot mai mult cu neologisme, asta am inteles, se tinde spre globalizare - o singura limba...
Asa sa fie, dar "i-ti" si "i-mi" nu sunt neologisme. Sunt prostii si nu inteleg cine le-a promovat, pentru ca le vad scrise in tot mai multe locuri - sms-uri, subtitrari, forumuri - m-am saturat!

Nu ma intereseaza ca am readus in actualitate un forum vechi de 5 ani!
Chestia asta e reala... cine invata copiii sa creada ca asa e bine? CINE?

Edited by M_r, 22 September 2011 - 17:28.

M_r, on 23rd September 2011, 00:26, said:

E simplu de explicat. Este o variantă a mecanismului de hipercorectitudine. Omul își aduce aminte vag că se scrie să-mi, dă-mi, nu-mi, ce-mi etc., deci are impresia că orice cuvînt care se termină cu mi trebuie scris cu cratimă. Analog cu -ți.

Numărul de greșeli cu cratimă înainte de ți e mare, pentru că întîmplător ți este și terminația verbelor la persoana a II-a plural la diferite moduri și timpuri --- vedeți, spuneați, veniserăți, să dați, fiți etc. --- și a unor forme de verbe auxiliare: ați, veți. Ca să complice lucrurile, acel ți chiar este marca persoane a II-a, deci nu doar fonetic ci și semantic seamănă cu ți-ul din să-ți, încît pentru unii diferențierea e dificilă. Așa se face că găsim peste tot cuvinte scrise aiurea, ca lua-ți, sta-ți, a-ți terminat, da-ți-mi-l etc. Prin comparație greșelile cu -mi sînt rare.

Soluția e ca omul să-și dea seama de ce se pune cratimă acolo unde se pune. Pentru mulți însă asta a rămas un mister; ei au impresia că cratimele sînt arbitrare. Ar putea fi vina școlii sau vina lor înșiși, nu știu.

AdiJapan, on 22nd September 2011, 19:36, said:

Cred că ești prea generos în gândire când zici că nu știi cine ar fi de vină. Cetățenii care fac astfel de greșeli sunt pur și simplu întruchiparea indolenței. Pe niciun sait cât de cât decent nu o să găsești o asemenea greșeală precum "î-mi", darămite în ziare sau în cărți.
Pentru mine e clar că cei care scriu "î-ți" n-au citit în viața lor o carte. Iar pentru asta nicio școală nu poate fi de vină, oricât de prost ar fi sistemul.

Edited by Mizantrop, 23 September 2011 - 00:06.

Pe mine ma scoate din pepeni cand citesc vre-un / vre-o

Fratilor... se scrie vreun / vreo

era o intrebare la limbi straine pe arie "de ce se-nvata gramatica limbii latine in scoala?", eu as intreba de ce se-nvata gramatica limbii romane daca tot nu foloseste la nimic? pe mine ma omoara "umpic", "nu m-ai vreau", aproape omniprezentul â, nu stiu cine i-a învățat așa ceva...

Eu mai scriam în glumă "umpic", fiind convins că interlocutorul remarcă nota "la mișto" a discuției, asta până m-am prins că treaba nu stă așa, un procent foarte mare neștiind care e forma corectă.

Tind să cred că "vre-un"/"vre-o" vor deveni forme corecte în următorii (zeci de) ani. Pe la noi se obișnuiește să se legifereze prostia, iar după precedentul "niciun"/"nicio" mă aștept la orice. Din fericire, în cazul cratimelor nu se poate pentru că e ceva ce ține de organizarea internă a limbii.

Subtitrările filmelor care circulă pe net fac mult rău limbii și nu înțeleg cum tocmai acolo s-au adunat analfabeții (care, culmea, fac uneori traduceri bune din punct de vedere al sensului).

Văd că pe fiecare îl scoate din sărite o greșeală de scriere sau alta, dar eu cred că am un defect: pe mine nu mă scoate din sărite nici una. Și nu că aș fi eu mai calm de felul meu, pentru că există alte chestii care mă scot din sărite (inclulusiv în materie de limbă), dar greșelile de ortografie mă lasă rece. În cel mai fericit încerc să mi le explic, să-mi dau seama cum a gîndit cel care le-a făcut.

Rabbit, on 24th September 2011, 19:53, said:

Mie umpic mi se pare nostim. Chiar or fi existînd și oameni care îl scriu așa din alt motiv decît în glumă?

Rabbit, on 24th September 2011, 19:53, said:

Acum multă vreme a fost o perioadă cînd chiar așa se scria: vre-un, vre-o, vre-unul, vre-una, vre-odată, vre-odinioară. Și de fapt nu cred că există argumente foarte solide că ar fi greșit. Singurul argument pe care mi-l pot imagina este că forma vreo se folosește și ca adverb, cînd nu determină un substantiv feminin --- vreo cinci băieți --- caz în care un -o scris cu cratimă nu are sens. Dar în rest se poate considera că există cuvîntul vre, care într-adevăr nu apare niciodată izolat, ci e întotdeauna însoțit de un alt cuvînt. Într-o oarecare măsură la fel stau lucrurile și cu într-un, dintr-un și mai ales printr-un, pentru că cuvintele întru și dintru se mai folosesc foarte rar, iar printru practic a dispărut total. Deci care este argumentul solid că trebuie scris vreun?

La fel, și formele niciun, nicio etc. erau considerate corecte acum multe decenii și se foloseau curent. DOOM2 doar le-a reanimat, nu le-a inventat. Justificarea lor nu este că multă lume le scria așa în 2005 (deci nu s-a legitimat un uz eronat, „prostia”), ci de natură gramaticală, după cum detaliază autoarele DOOM2.

Rabbit, on 24th September 2011, 19:53, said:

A, stați un pic. Subtitrările, inclusiv cele scrise cu greșeli, fac un bine limbii. Pentru că limba nu e totuna cu scrierea ei. Limba riscă chiar să dispară dacă vorbitorii nu au acces la informații și cultură prin intermediul ei și sînt nevoiți să folosească alte limbi pentru asta. Deci subtitrările sînt foarte utile. Problema se reduce la faptul că persoanele care văd acele subtitrări scrise greșit vor începe cu timpul să aibă îndoieli despre cum se scrie corect, ceea ce le va afecta scrisul. Scrisul, nu limba.

Un alt efect (considerat negativ) al subtitrărilor făcute de amatori și uneori chiar de profesioniști este folosirea de cuvinte românești cu alte sensuri decît cele obișnuite, sub influența cuvintelor străine asemănătoare (false friends). Tot așa, traducătorii nepricepuți folosesc structuri frastice improprii limbii române, copiate după limba originalului, în general engleza (de exemplu al treilea cel mai mare oraș din țară). Dar nici astea nu sînt realmente pericole pentru limbă, ci se înscriu în evoluția ei naturală.

cel mai tare ma streseaza: ce-s cu lucrurile astea aruncate?
cand corect ar fi ce-i
bine...asta nu-i legata de scris

Mizantrop, on 23rd September 2011, 01:03, said:

Școala are a scoate "produse" corespunzătoare standardelor. Dacă subiecții n-au deschis nici o carte și nu știu să scrie corect atunci cum au trecut fiecare clasă și examenele de închidere a ciclului? Ajunge să rămâi repetent la Limba Română și repeți anul întreg.

E fix vina școlii, și anume că n-are "coloană" să impună standardele. De altfel scandalul de anul acesta cu bacalaureatul a arătat același lucru ... că standardele nu au fost respectate pe traseul spre clasa a XIIa.

AdiJapan, on 24th September 2011, 14:50, said:

În vorbire chiar așa se aude, umpic - cel puțin eu unul nu am auzit pe mai nimeni să facă o pauză conștient între cuvinte, spunând deci "un pic".

Poate pentru că e un construct invariabil și cuvântul nu apare în multe alte expresii sau de sine stătător . Prin urmare puțini sunt conștienți de elementele individuale. Ca experiment puteți ruga oamenii să scrie "nici un pic" (deloc). Aș paria că veți obține destule răspunsuri de forma niciunpic.

Edited by daimon', 25 September 2011 - 17:03.

daimon', on 25th September 2011, 23:56, said:

Categoric, așa se aude și așa se pronunță. Dar asta nu înseamnă automat că vorbitorii percep cele două cuvinte ca pe unul singur. Tot așa, pronunțăm umporc, umbou, umpepene, umbrad, dar le percepem în continuare ca secvențe de cîte două cuvinte.

În schimb faptul că pic nu apare decît în sintagma un pic poate fi într-adevăr un argument. Un alt argument este că un pic (și un pic de) funcționează ca locuțiune adverbială, sinonimă cu puțin: un pic cam mare, un pic mai bine, stai un pic, un pic de lapte etc. Uzul sudat și sensul compact pot duce la unirea cuvintelor, la fel ca în untdelemn, cumsecade, fărădelege etc.

daimon', on 25th September 2011, 23:56, said:

Spre surpriza mea l-am găsit pe internet, dar numai forma cu m: niciumpic. Asta e normal, pentru că dacă n ajunge în interiorul cuvîntului înainte de p sau b atunci se transformă automat în m.

AdiJapan, on 24th September 2011, 14:50, said:

În accepțiunea mea limba are atât o componentă vorbită cât și una scrisă. Oricum, e irelevant să ne contrăm în definiții, însă mi se pare important faptul că "persoanele care văd acele subtitrări scrise greșit vor începe cu timpul să aibă îndoieli despre cum se scrie corect". Nu înțeleg cum puteți considera că subtitrările cu greșeli fac un bine limbii în condițiile în care am precizat faptul că mă refer la cele ale filmelor ce pot fi descărcate (gratuit și ilegal) de pe Internet. (Într-adevăr, pentru mulți presupun că singura sursă de limbă scrisă o reprezintă filmele și serialele difuzate la TV, dar nu despre asta era vorba. Acestea au rareori greșeli flagrante, dar e adevărat că, fie ele și cu greșeli, ele fac un bine limbii.) Cu evoluții de tipul "al treilea cel mai mare oraș din țară" sunt de acord, mai deranjante fiind traducerile de tipul "library" = "librărie", "film score" = "scor de film" etc, care sunt de la deranjante la absurde, dar abundă în filmele traduse pe genunchi.

Rabbit, on 27th September 2011, 11:00, said:

„Componenta” scrisă a unei limbi nu e o componentă, e doar o față (componente sînt lexicul, morfologia, fonetica etc.). Limbile au supraviețuit mii de ani fără a fi scrise deloc, deci cu atît mai bine supraviețuiesc dacă sînt scrise cu greșeli. Condiția necesară și suficientă pentru ca o limbă să supraviețuiască nu e corectitudinea, ci utilizarea efectivă. În sensul acesta subtitrările cu greșeli fac un bine limbii. Pe de o parte ele arată că limba e vie și sănătoasă, iar pe de alta contribuie activ la păstrarea acestor calități.

Nu mă înțelegeți greșit. Și eu critic traducerile proaste, ori de cîte ori am ocazia. Recent am contribuit la o pagină de ajutor din Wikipedia destinată exact greșelilor de traducere (aici). Le-am scris unora dintre cei care traduc subtitluri pentru TED și le-am arătat ce greșeli de traducere au făcut. Și așa mai departe, inclusiv comentarii critice aici la Softpedia legate de traducerile stîngace. Dar trebuie să privim lucrurile în perspectivă: greșelile de traducere sînt cu mult mai puțin distrugătoare decît lipsa de utilizare a limbii.