Radio - unde scurte. Ce-s alea?

Megablast, o intrebare pentru tine ca pari in tema, nu stiu unde ar focul ideal dar te intreb aici si daca poti da-mi un raspuns scurt sau PM.

Se da, o statie CB cu toate modurile (AM/FM/SSB) facuta pe un PCB SSB145106 (adica o schema tipizata pentru sinteza de frecventa cu MC145106P... multe statii au asa, Alan 87 e aproape identic, President Jackson... Grant etc...

Deci o statie "obisnuita"... ce se intimpla, e decalata cu 200 Hz in sus... emisia e fixata doar receptia o pot modifica din clarifier... se simte ca e decalata si din clarifier... Testul de foc l-am facut in AM si SSB pe un President Lincoln care e bine reglata, nu are eroare mai mare de 20 Hz.

Ce ma intereseaza, daca o "trag" pe frecventa corecta din sinteza, mai exact din trimerul lui 10.240 MHz este ok, adica nu apar alte probleme pe partea de SSB ? Am mai facut asa la multe statii dar AM/FM, la alea merge sigur ca nu are ce sa se intimpla dar am mici dubii la SSB... nu stie exact cum merge totul si de aia nu sunt sigur. La filtre in principiu nu ar fi probleme ca alea oricum au frecvente separate, zice in schema ca primul FI am/fm e 10.695 iar SSB-urile par sa aiba USB 10.6925 si LBS 10.6975 fara de standard, dar banuiesc ca nu are treaba cu sinteza, alea merg separat si acordul lor nu conteaza la ce vreau eu sa fac... e corect ?

Uite si schema bloc atasata, poate iti trebuie s-o studiezi...

Quote

Andrei,

Scuze de intarziere dar am fost cu treburi.
Daca umbli in 10.240, nu se intampla nimic practic referitor la chestia asta - decat pozitionarea in canal va fi influentata si pasul (pasul intre canale este 10kHz care se obtin din 10.240 divizat cu 1024 care este o putere a lui 2 destul de usor de manevrat in chipseturi, crescand frecventa, in ultimul canal vei inregistra un cumul de eroare care este nr de canale x diferenta de frecventa/1024, in kHz). Bref, 10.240 trebuie sa fie exact atat, nu de aici se regleaza decalajele de SSB.
Reglajul se face asa: se pune RIT pe 0 si se masoara tensiunea pe varicapul de comanda. Apoi se apasa PTT in AM (cu puterea la minim sau pe sarcina 50ohm ca sa nu zburde RF-ul prin instrument) si se verifica daca tensiunea este aceeasi, daca nu se trage din bobina de AM/CW pana sunt egale. Apoi se manevreaza si bobinele LSB, USB pana ce frecventele sunt cele corespunzatoare (merge si metoda batailor cu un alt receptor dar nu e cea mai fericita daca receptorul  nu e realmente stabil. Am avut si eu Lincoln insa cam subtirel cu stabilitatea in timp - acum cel mai stabil "instrument" este un TS440 care sta la 10Hz cu un TCXO, crede-ma ca Lincoln e departe, incearca doar sa sufli in bobine si sa citesti apoi noua frecventa :-)
Repozitionarea in filtru 10.695 se face tragand de bobinele de carrier si cele care raspund de 15MHz pentru compensare (aici este un VCO care "compenseaza" diferentele de carrier SSB ca frecventa purtatoarei sa cada tot pe centrul canalului, mai exact ca atunci cand faci switch intre AM/LSB/USB, corespondentul sa te auda fara sa fie nevoie sa corecteze RIT.
Cand spun repozitionare, ma refer la asezarea caracteristicii audio in banda de trecere a filtrului (mai "castrat" sau mai cu "boashe" cu mai multe inalte sau mai multe joase).

Sa recapitulam:
10.240 - pasul si valoarea frecventei canalului, se regleaza exact la aceasta frecventa si nu se mai umbla. Nu influenteaza pozitiile relative USB/LSB ci doar asezarea lor in canalul radio.
10.695 - se regleaza cele trei frecvente ca sa pice unde trebuie pentru zero beat.

Mai exista posibilitatea sa apara un semireglabil pentru TX (care ia locul potentiometrului RIT prin comutare) asa cum se intampla la Lincoln. El este introdus in locul RIT cu un switch cu diode, atunci cand statia este in emisie. Este obligatoriu ca tensiunea de pe cursorul RIT respectiv al semireglabilului, sa fie identice. Asta permite eliminarea foarte facila a decalajelor de purtatori TX/RX. Este primul reglaj inaintea bobinelor. Cand nu apar variatii de tensiuni pe cursoare, e sigur ca singura influenta care mai apare este cea a corectiilor din bobinele de carrier. Am vazut modele jalnice care utilizau trimeri capacitivi in loc de bobine. Patetic. Din schema bloc nu reiese ce solutie se foloseste in cazul tau.

Ar mai fi de precizat doar ca stabilitatile nu sunt cele mai stralucite, orice ai face - ai mai multe referinte pentru oscilatoare, componentele nu sunt cele mai stralucite, etc. Transceiverele comerciale de amatori ceva mai noi folosesc o singura referinta din care se formeaza cu DDS sau bucle de PLL toate formele de unda necesare VCO-urilor - mai exact, toate VCO-urile sunt comparate cu aceeasi referinta si cu greu se ajunge la stabilitati de 10...20Hz. Ai putea sa rezolvi problema in ziua respectiva insa dupa 2..3 zile, vei constata ca a alunecat din nou...

Noroace,

No problem de intirziere.

Asa m-am gandit si eu, ca nu influenteaza dar e bine ca am si confirmarea ta acuma Oricum, pentru siguranta reglajelor viitoare, am pus cate un punctulet cu marker fin la fiecare bobina cu pozitia exacta "factory default".

Am facut acordul intr-o maniera mai putin ortodoxa dar functioneaza bine, fara probleme. La analiza mai detaliata a schemelor statiei am ajuns la concluzia ca nu corespunde perfect cu realitatea, in schema exista un trimer pt frecventa intre o ramura a cristalului si masa dar in realitate el nu exista si nici nu e loc de el. Cand m-am uitat pe schema PCB am constatat ca e corecta... revizia placii se pare ca e mai noua si 10.240-ul e pus direct pe sinteza, foloseste oscilatorul intern in loc de tranzistor cum e in schema electronica. No problem... sau mai exact un mic problem rezolvat "chirurgical... " de mine

Ce am facut... aveam un trimer special dar nu incapea nicaieri, nici pe partea cablata nici pe cea cu piese, e super-aglomerat in zona sintezei si nu poti baga nimic in plus... si oricum, schema fiind alta singura metoda de modificare a frecventei era fortarea cristalului mai jos cu o capacitate paralela foarte mica.

Am luat dintr-o alta statie un condensator promitator, foarte frumos, mic si de precizie, dinala verde cu punct negru in varf, avea 2 mm piesa si vreo 3 mm terminalele. Avea 6 picofarazi. Am scos de pe partea cablata o sectiune de la tablita pusa cu scop de izolatie radio paralela cu cablajul (stii tu, multe statii au ecran pe partea cealalta sub sinteza). Fara sa sudez nimic, am facut un test, am luat o alta statie mai proasta, am blocat-o pe emisie cu o sirma in loc de antena... (tine, nu e problema), si am calibrat statia de baza in USB cu scop de a fi exact pe frecventa ei, la 0 batai. Am lasat asa si am pus condensatorul cu o penseta de plastic sa atinga terminalele cristalului si statia a inceput sa tiuie usor cu o frecventa pecare am retinut-o cu urechea... imedia, am facut un wave pe PC cu un ton de 200 Hz, si am comparat... era aproape identic... condensatorul avea 6 picofarazi si tragea exact cit trebuia... foarte bucuros, l-am montat super-finut acolo... tehnologie SMD nu alta... am pus tablita inapoi, sudat la masa etc... si asta e...

La proba practica, merge perfect, cu rit-ul pe zero (emisia oricum nu pleaca, doar receptia e controlabila din butoanele frontale). Am vorbit cu mai multi, incluzic cu Lincoln-ul si cica din punctul lui de vedere sunt pe zero, aproape la batai...

Acu nu stiu, nu am pe nimeni care sa stiu ca are statie super bine reglata, sau mai exact stiu pe cineva dar e tare ocupat si nu prea poate sa apara... sa vad exact cit e deviatia ca probabil e una mica... doar n-am nimerit-o eu asa bine... si cu condensator fix  

Poate poti sa vii si tu pentru un test in 27.355 MHz mod FM (pentru inceput) daca esti din Buc si numai oleaca verificam ce se intimpla ca un FT1000 e totusi stabil...   Eu sunt in zona Turda/1Mai/Grant

Daca nu ai antena in banda asta nu e problem, putere mica si o sirma de 2.75m e suficient   Sau poate dai din transmatch ca vorba aia, la un FT1000 nu se cade sa nu ai si transmatch  

Inca odata, mersi de explicatii.

Chestia cu denumirea de unde scurte sta cam asa: undele pot fi clasificate nu numai in functie de frecventa (care este exprimata in MHz in cazul undelor scurte si ultrascurte-Fm, si kHz in cazul undelor lungi si medii) ci si in functie de lungimea de unda (exprimata im metrii-m)> Deci si prin urmare undeele lungii au o lungime de unda mai mare decat cea a undelor medii, undele lungi au o lungime de unda mai mare decat cea a undelor scurte s.a.m.d. Denumirea de unde ultrascurte a apartu pt. a fost singura denumire care a putut defini o gama de unde care are lungimea de unda mai scurta decat cea undelor scurte. Oricum, denumirea nu e inventie romaneasca, e nemteasca. Pe nemteste undele ultrascurte sunt denumite ultrakerzwelle (UKW). Acest UKW se citeste pe romansete ucave. Pe aparatele rusesti ai sa gaseseti denumirea de YKB.
     Dar sa revenim la undele scurte. Am sa-ti dau cateva sfaturi pentru receptionarea si achizitonarea de aparate care receptioneaza unde scurte:
- aparatul sa aiba cat mai multe subgame de scurte (astfel posturile vor fi mai "distantate" unul fata de celalat). Aparate recomandate ca est-germane: Capri, Stradivari, Rosini, Strassfurt; ca unguresti: Orion; ca rusesti: Belarus 57, 59, 62, Festival, Estonia, ca romanesti: Bucur, Pacific.
- sa aiba posibilitatea montarii antenei de pamant (aceasta antena e defapt un fir pentru scurgerea parazitiilor). Ea este necesara din cauza ca undele lungi, medii si scurte fiind modulate in amplitude (AM)(MA) au multe paraziti. Ea poate fi montata si la conducta de scurgere a caloriferului, dar teava trebuie sa fie curatita de vopsea si de var pentru se putea dface conttactul. Optional, firul poate fi legat de un colier (asemenea furtunurilor de la masina) care sa fie montat pe teava.
- aparatul sa aiba CAF (Contol automat al frecventei)=AFC (automatic freqvency control)=BL (banda lunga).
- aparatul sa fie cu lampi (tuburi electronice), deoarece acestea au zgomot de fond mai redus decat in cazul tranzistorilor; aparatele romanesi de preferat sa fie pe tranzistori (cele romanseti pe lampi, ci exceptia celor fabricate la Electromagnetica (Grigore Preoteasa) erau cam proaste).
- sa se monteze o antena exterioara trasa de pe bloc; ea va fi izoalata de caoperis, deoarece in timpul furtunii s-ar putea sa pocane. Aceasta antena poate fi facuta din orice conductor izolat. A nu se monta antena de tv. prin cablu.

         stefan [email protected]

---
Chestia cu denumirea de unde scurte sta cam asa: undele pot fi clasificate nu numai in functie de frecventa (care este exprimata in MHz in cazul undelor scurte si ultrascurte-Fm, si kHz in cazul undelor lungi si medii) ci si in functie de lungimea de unda (exprimata im metrii-m)>
---

Logic  

---
- aparatul sa aiba cat mai multe subgame de scurte (astfel posturile vor fi mai "distantate" unul fata de celalat). Aparate recomandate ca est-germane: Capri, Stradivari, Rosini, Strassfurt; ca unguresti: Orion; ca rusesti: Belarus 57, 59, 62, Festival, Estonia, ca romanesti: Bucur, Pacific.
---

Cu un scanner, adica un receptor 100kHz - 1 HGz digital prinzi mult mai bine decit cu radiourile vechi ! Tehnologia noua face minuni chiar daca nu-ti vine sa crezi. Este si mai selectiv, respectand canalul standard de 2.5 sau 5 kHz.

---
aparatul sa aiba CAF (Contol automat al frecventei)=AFC (automatic freqvency control)=BL (banda lunga).
---

CAF in unde scurte ? Asta e ceva nou... la ce aparat ai gasit asa ceva ?

---
- aparatul sa fie cu lampi (tuburi electronice), deoarece acestea au zgomot de fond mai redus decat in cazul tranzistorilor; aparatele romanesi de preferat sa fie pe tranzistori (cele romanseti pe lampi, ci exceptia celor fabricate la Electromagnetica (Grigore Preoteasa) erau cam proaste).
---

Faza cu lampile m-a dat gata. Am avut prin anii 80 un radio pe care mi-am facut pionieratul in unde scurte... Bucuresti 500 se chema dar... era varza fata de tehnologia actuala unde cu o bara de 2-3m prinzi "profesional" ce ala prindea numai cu zeci de metri de sirme...

Quote

Andrei,
Si eu cred ca e incorect ce a spus ''stalin'' (brrrrrr, ma luat cu friguri cand am scris...)

E ceva special (la Unde Scurte), la un radio Panasonic de-al meu... dar e cu totul altceva.
Are FINE TUNING...
Dupa ce reglez pe un post, pot apela si la acel FINE TUNING....

In primul rand CAF si fine tuning nu e unul si acelasi lucru. Fine tuning inseamna acord fin, adica dupa ce ai facut acordul mai faci un acord fin ca sa se prinda mai bine postul.      
    In al doilea rand eu am un radio pe lamoi est-german la care merge CAF si pe scurte (pe unele posturi se prinde insa mai bine daca nu e apasat CAF-ul).

Pai asta am zis si eu!
Ca nu e acelasi lucru... am crezut initial ca ai confundat CAF-ul cu Fine Tuning, dar vad ca tu vorbesti serios acum.
Eu unul, n-am auzit de CAF pentru unde scurte... si am avut destule receptoare, atat pe lampi cat si mai moderne.
Vezi sa nu fie pentru altceva butonul/comutatorul ala.
Ceva gen selectivitate antena (AM) dx/local

CAF este in romaneste control automat al frecventei. Tehnologia functioneaza exclusiv pe unde Ultrascurte unde emisiunile sunt cu deviatie de frecventa FM. in AM nu are sens setarea dar probabil din lene si lipsa de comutatoare au lasat-o sa se poata activa pe orice banda insa... practic aia nu face nimic in US. Sa pui CAF si sa faci acord fin sunt 2 lucruri incompatibile...  :cool:

Cat despre sensibilitate, sculele moderne sunt mult mai sensibile... mai ales cele cu PLL si dubla heterodina...
Bine, sunt facilitati care nu prea le vezi comercial decit la putine radiouri, cum sunt cele care au all bands PLL 1 kHz rezolutie pe unde scurte... alea sunt cu dubla frecventa intermediara si extrem de stabile dar costa girla, peste 600$... cu alea prinzi ce nu prinzi cu "lampile" pe verificate...  
Tehnologia a evoluat mult, au aparut functii destepte, filtre speciale de zgomot cum e la statie ANL (automatic noise leveler - in AM) si NB (Noise Blanker) care fac minuni in AM si SSB... fara sa strice semnalul util. Radiourile comerciale ieftine nu au asa ceva dar alea calumea au.
Ce mai, fata de lampi si alte radiouri "bune"... baietii aia sunt mult mai avansati... Kenwood, Icom... etc.

andrei, poate ne aduci si ceva detalii despre termenii mentionati despre care ai vorbit foarte putin.

O tehnologie destul de noua dar foarte promitatoare sunt radio-urile software. Practic aici doar conversia in frecv intermediara se face in hardware, in rest se converteste semnalul in digital, iar detectia si acordul sunt facute integral in software, prin DSP. Chiar se pot receptiona mai multe statii radio simultan.

     Vedeti www.flex-radio.com pentru un model deja functional si cu performante care depasesc receptoarele hardware de sute de $. Banda e de la 0 la 65MHz, asa ca pt
unde scurte ar merge fara problema.


    Eu chiar as incerca sa-mi construiesc asa ceva; pe site sunt schemele si nu pare chiar foarte complicat. Partea software e insa mai delicata, trebuie sa stii ceva matematica (FFT, filtre, etc.). Oricum e foarte interesant de incercat.

Deocamdata sunt sceptic, mi se pare o jucarie. Nu ai cum sa compenzezi digital, mai ales cu soundblasterul (!) pentru o functie hardware elementara cum e discriminatorul... nu ai cum, iti trebuie un clock de esantionare enorm sa faci fata la complexitatea semnalului RF primit...

In rest, performantele unui radio depind de primele 2-3 etaje in mare deci, tot partea hardware...

---
A high quality sound card is required in order to achieve good receiver performance.  Dynamic range and distortion performance of the SDR-1000 is directly related to the quality of the sound card.
---

E clar, e un compromis nu un radio cu adevarat digital... ai o placa onboard merge varza...

Cei de la GnuRADIO
http://www.gnu.org/s...o/gnuradio.html
nu folosesc pt conversie A/D placa de sunet (care esant la max 44KHz, hai 96 unele mai sofisticate) ci o placa de achizite care esantioneaza la 20Mhz si se pare ca le iese mai bine (vezi FAQ)

Quote

Faci o confuzie de mare angajament: Acordul se face tot in Hardware prietene, intrucat principiile heterodinarii au ramas neschimbate. Poti cel mult genera mai multe heterodine ca sa obtii mai multe ferestre de receptie. Sa fim seriosi, stifturile de receptoare de care vorbesti sunt niste receptoare care de cele mai multe ori sunt mai proaste ca si performante decat aparatele de radio de la Tehnoton, Iasi. Daca i-ai dat cu un 100uV la 100kHz mai sus de locul in care asculti, s-a facut pulbere (pentru asta trebuie sa intelegi ce este IMD2,3,5, compresie la 1dB, liniaritate, rapoarte semnal/zgomot).
Iti recomand o lectura care sa iti schimbe un pic gandurile, nu de alta dar mai tarziu o sa-ti ajute:
http://www.kachina-az.com/505bro.pdf

Da, m-am repezit eu sa spun ca acordul e integral in soft, de fapt e numai in fereastrele alea de care vorbesti; cand vrei altceva, generezi alta fereastra.

   Probabil ca ai dreptate cu selectivitatea scazuta, dar pana nu inteleg si eu singur de ce n-o sa fiu pe deplin convins

selectivitatea se rezolva destul de usor.
ce e mai greu de inteles e faptul ca un etaj de intrare intr-un receptor, are o gama dinamica finita, el este prin definitie un etaj de banda larga fiind inainte de mixer. daca apare un semnal puternic chiar DEPARTE de semnalul receptionat, etajul de intrare va fi oprimat de acest semnal puternic pentru ca vrei-nu vrei, etajul trebuie sa-l amplifice fiind de banda LARGA si neputandu-se altfel in zilele noastre (nu te gandi la acord selectiv pe intrare caci nu rezolva decat in parte problema). Prin urmare, semnalul receptionat va fi alterat de acest semnal puternic care pur si simplu tampeste etajul de intrare, mai exact resursele etajului. Se folosesc tranzistori speciali (si scumpi) care sa suporte curenti mari, etc. Pe un tranzistor de voma, asa cum sunt cei de pe tunerul de care aminteai, se face varza. Apar intermodulatii, distorsiuni de neliniaritate, mi-e groaza.
Kachina este un exemplu de hardware complet care este doar "pilotat" software si care foloseste DSP pe zona dupa IF. Este o aplicatie militara americana la nivelul anului 1990, reactualizata si comercializata ca fiind scoasa la pensie.
In acest moment, nu exista inca suficienta putere in DSP (comercial vorbind ca accesibilitate) care sa permita preluarea semnalului dupa prima mixare astfel incat amplificarea IF sa fie integrata in DSP. Majoritatea echipamentelor la care au acces muritorii de rand fac DSP la iesirea din IF (pot face detectie, nu e problema). Singura problema e ca bucla AGC e inainte de DSP ceea e face ca un semnal puternic in afara benzii de trecere a DSP sa poata influenta amplificarea globala pe lantul de frecventa intermediara. Evident ca echipamentele militare tactice pot mult mai mult avand in vedere conditiile pe care trebuie sa le surmonteze (soc electric la detonatie nucleara, radiatii) dar sunt classified si evident ingrozitor de scumpe.
Huh ...cam complicat, nu?

Mda, eu doar am citit principiile expuse in cele 4 PDF-uri de la
http://www.flex-radi...files/index.htm si pe undeva
in primul spune ca "you can build  a transceiver that will outperform much of
the commercial gear of the market"; in partea 4 chiar se apuca si
calculeaza o groaza de parametri (nu toti imi sunt clari) si iti da si schema.
  
   Atunci sa inteleg ca fraza aia e pur bullshit ? daca nu, atunci unde depaseste ca performante ce e pe piata?

Sa stii ca e bullsht in toata regula... vor sa faca bani.

Megablast are dreptate legat de tranzistorul de intrare, e foarte pacatos ! Stiu maniaci care au pus in intrare tranzitrori de putere FET si alte combinatii care mai de care ca sa scoata un semnal cu dinamica decenta... analogicul face legea in RF...