Rima... neagra

Quote

Atunci incercam o rima... neagra

La cimitir…

Nici un nor nu e s-ascunda
Fata lunii de argint
Raza ei strapunge bezna
Si ajunge pe pamant

Unde totul ea imbraca
C-o lumina, alba, vie
Pana hat in departare
Intr-o haina sidefie.

Orologiul din capela
Anunta ca-i miez de noapte
Totul zace-n neclintire
Nici macar vantul nu bate.

Doar in cimitir se isca
La-nceput, un freamat surd
Care-apoi iata ca creste
Si-alte zgomote se-aud.

Si-n doar cateva minute
Este un vacarm ca-n piata
Ies stigoii din morminte
Cimitirul prinde viata

Pe-o alee marginita
De morminte-n parasire
Un guzgan, dar se aude
O usoara falfaire...

O bufnita isi infige
Ghearele ucigatoare
Si cu ciocul ea despica
S-apoi rupe carnea moale.

Pe aleea principala
Care catre poarta duce
Este loc de promenada
Pentru masa de naluce.

Si asa ei tot discuta
Despre bune, despre rele
Evocand inaintasii
Ajunsi oale si ulcele.

Doi, retrasi, filozofeaza
De-ale mortii idealuri
Ce pomeni si ce colive
Se faceau si cate daruri.

Au apus acele vremuri
Cand groparul sapa groapa
Lunga, lata si adanca
De nu patrundea nici apa

Iar pe drumul cel din urma
Intr-un sicriu, o spelndoare
Cu manere cu-ncrustatii
Din lemn de esenta tare

Pus in dricul cel de gala
Tras la pas de negri cai
Ce trecea prin tot orasul
Cu-n indurerat alai.

Acum daca ai un metru
De pamant deasupra ta
De iti intra frigu-n oase
Si te mai uda si ploaia

Si in nici un an de zile
Scurs din vesnica odihna
Ajungi, fara indoiala
O epava, o ruina.

Si-apoi tac privind in jur
Cu orbitele lor goale
Si cuprinsi de nostalgie
Isi aprind cate-o tigare.

Mai incolo sub o cruce
La sclipri de felinar
Stau lungite trei schelete
Beau pahar dupa pahar.

Pe o cripta, o pereche.
El cu oasele albite
Mangaind-o pe falange
O indeamna sa-l sarute

Ea, zambindu-i, se supune
Spre el craniul isi ridica
Printre dintii plini de carii
I se plimba o furnica.

Un schelet trantit pe-o rana
Zace pe pamantul tare
Ii e rau si are febra
Clantane din maxilare

Doi cioclii sositi in graba
Os cu os il adunara
Depunandu-l pe o targa
Sub forma de gramajoara.

S-apoi iute se indreapta
Catre punctul sanitar
Un cavou care se afla
La cismea, langa bazar.

Aici este animatie
S-aud strigate macabre
Din capace de cosciuge
S-au confectionat tarabe

Se vand proteze si zdrente
Fleacuri din metal, inele
Brose, verighete, agrafe
Dinti de aur si masele

Amulete, tirbusoane
Chiar s-obiecte de decor
Tot ce timpul implacabil
Nu distruge-asa usor.

Un motiv de targuiala
Al discutiilor aprinse
Toti se-nghesuie sa vada
Se-mbulzesc cu maini intinse

Fiecare sa apuce
Chiar obiectul favorit
Fiecare ce-si doreste
Ca sa fie multumit.

Pe o cripta-s randuite
Sticle cu racoritoare
Din esenta de tamaie
Si din alte ‘plante’ rare.

Tot aici e un afis
Ca sa nu stea toti sa-ntrebe
E-o sageata ce indica:
Sala de Jocuri Funebre.

Dar, ca la un semn, deodata
Tot acest iures se curma
Caci in zarea-ndepartata
Iat-o raza de lumina.


pescadorul

dragute imagini si idei... insa mi se par cam sacadate poeziile, la jumatate deja obosesc!  



ps: posteaza poeziile intr-un singur topic, nu mai deschide atatea!  

In primul rand as dori sa-mi cer scuze ca m-am intins si rog daca se poate sa se comprime cele trei subiecte intr-unul singur.
Versurile reprezinta niste incercari din tinerete cand 'poezia' dura mai mult si era mai ritmata. Acum daca scot cateva 'strofe' chinuite  
Preocuparea mea fiind umorul incerc sa nu fiu doar 'consumator'....

Bravo.... esti multilateral si peste tot pe net...

Si nu uita: publica!  

Tu esti prietene, 'ortacul' creator? Ma gasesti si-n gaura de sarpe. Ce mica e lumea....

Nu e lumea mica, tu esti peste tot. De exemplu n-am inteles ce cauti pe forumul e-dragoste cu povestile tale. Care e legatura? Pe site-urile despre pescuit e ok, pe alea de literatura, cafeneaua, pana si la e-pariuri inteleg prezenta ta, dar la e-dragoste ?!? (Doar intreb, nu fac misto... vezi, ma abtin)

Eu incerc sa scriu pentru 'oameni' si pe acel forum imi inchipui ca exista si acest 'sortiment' de membrii. De asemeni tema urmarita cu precadere este umorul, cel putin in 'creierii mei', un subiect care merge cu orice. Dar ce este mai important nu intru in dezbateri pe teme specifice ci in sectiuni 'off topic' unde se discuta despre orice. Pana acum nu m-a intrebat nimeni ce caut acolo, intr-o discutie despre masini agricole de exemplu... eu ma intreb ce cauti tu aici la 'creatie'  

Cum ce caut? Te citesc si te "comentez"... Nu de asta ai postat?

Vrei sa stii parerea mea despre "poezia" ta?   Zi daca vrei...

Cand eram in clasa a 4-a am scris si eu o poezie din care imi mai amintesc doar o strofa:

"Tara mea frumoasa
La fel ca in povesti
Si tare luminoasa
Ca ea alta nu gasesti."

Bine, pe vremea aia se purtau poeziile cu "tara", deci nu eram chiar pe afara...
Ideea e ca, daca publici versurile tale, completea-za-le si cu strofa mea, se integreaza usor oriunde in poezia ta, chiar ii da un pic de nuanta, de inedit, de savoare, si, atentie: NU cer nimic in schimb!  Sa fie de la mine...

PS Poti sa pui in loc de "tara mea frumoasa" - "cimitiru' meu frumos", sau, ma rog, ce crezi si tu ca merge.

Edited by soke, 26 June 2006 - 08:26.

Nu stiu daca intamplator sau nu, eu zic ca intamplator, ti-ai dat seama de nivelul ei. Intradevar, poezia sau mai bine zis acea insiruire interminabila de rime trase de par a fost scrisa cand eram prin scoala sucarit ca eram obligat sa invat tot felul de 'opere' foarte asemanatoare cu ce, promitator si plin de talent, ai inceput tu. Am regasit-o printr-un caiet in care nevasta-mea isi trecuse niste retete de prajituri. Asta ca sa vezi ce atentie i-a acordat. Altfel disparea de unde a venit ca si alte multe incercari de acest gen. Tinand cont, insa, de genul pe care incerc sa-l abordez am zis ca merge si promit sa n-o trimit spre analiza la Academia Romana. S-ar produce mare deranj in ierarhizarea poetilor romani si nu vreau asta  
Dar nu fi modest si uimeste publicul cu lucrarea ta de baza cu nea Gigel Tarie si ortacii lui si lasa-ne apoi cu crampe la stomac de la emotia asteptarii episodului urmator... sau poate ai si facut-o, nu am controlat aceasta sectiune chiar de la infiintarea ei si in acest caz te rog sa ma scuzi  
Oricum iti sta bine ca spectator si ma bucur ca am reusit sa-ti canalizez atentia dar maestre fii rau cu noi si depaseste aceasta faza si bicieste-ne cu creatiile literare ce te macina. Acea strofa demonstreaza fara putinta de tagada ca Eminescu nu e unic asa cum, in mod eronat, s-a crezut pana acum  

De cand ti-am citit poezia, mi-am dat seama ca sunt si eu poet. Si nu ma mai pot opri din scris versuri...
Asa ca te bicuiesc cu creatiile literare care ma macina.

In acelasi stil:

Mandru sunt de pana mea
Cand scriu poezii cu ea
Imi trag palme, imi dau pumni
Incercand sa scriu minuni
Cred ca le am cu umoru'
Si ma cheama ... Pescadoru' (n-am gasit alta rima).


PS. Eu n-am nicio treaba cu literatura, nici nu vreau sa am (deci ma lasa rece orice ironie la adresa 'creatiilor' mele literare), doar ma distrez cateodata, rar. Acum, cu tine, cand vad cat de mult te iei in serios, cum te chinui sa-ti postezi operele peste tot, am gasit un motiv in plus de amuzament. Deci, continua..
Totusi, povestea cu izvoru' in care cateaua se scalda si tu beai apa nu m-a amuzat deloc. Sper ca n-a fost adevarata...sau a fost?  

Oricum, promit sa nu mai intru pe posturile tale, sa nu mai comentez... decat daca ma provoci. Tu hotaresti.
Poate chiar vrei sa castigi ceva si eu te impiedic...

Edited by soke, 27 June 2006 - 07:44.

Oricand esti binevenit cu observatiile tale bineintels daca ai ce sa scrii. Fiecare are dreptul sa-si spuna opinia si sa aprecieze ce doreste. Nimeni nu cred ca are 'trufia' sa creada, macar, ca ce face trebuie sa placa la toata lumea mai ales ca nici eu nu sunt scriitor, dar imi place sa scriu si asta incerc. Nu castig nimic atat timp cat (inca) nu platesti pentru ceea ce citesti. Fiecare poveste pleaca de la o intamplare reala deci si aia cu izvorul. Parca si acum simt un gust in gura.... Dar trebuie sa tii seama de un singur lucru. Cand incerci sa scrii 'la misto' despre ceva trebuie sa fii pregatit sa accepti si un raspuns pe masura, ceea ce putini oameni sunt pregatiti sa inteleaga. Stii tu, apropo de discutiile noastre.... 'lipsa de demnitate' si alte cuvinte grele cand mi-am permis sa-ti comentez acel text.... sau cum se numeste el... in stilul meu caracteristic. Oricum e pacat ca nu continui ce ai inceput si m-ai lasat pe mine s-o fac, cu un talent desavarsit... cum se numeste ea sau el ca nu mi-am dat seama de ce gen este... opera.

ok, retrag chestia aia cu 'lipsa de demnitate' si celelalte 'cuvinte grele'. Pe vremea aia nu stiam ca ai scris si tu ceva. Te-ai repezit sa faci misto de ceva cand puteai foarte bine sa spui doar ca nu-ti place. Era mai corect asa... Of course, am inceput si eu sa fac misto de 'operele' tale, dar nu uita: tu ai inceput!

Apreciez aceasta poezie (prima) ca fiind una informata!