Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
selecția naturală zice că n-avem ce căuta azi pe terra!
Last Updated: Sep 08 2022 08:51, Started by
gushpi
, Aug 04 2022 12:46
·
0
#19
Posted 09 August 2022 - 11:51
spidermarius, on 08 august 2022 - 14:46, said:
Dacă ne referim la omul modern, este logic să-și piardă blana din moment ce dispune de îmbrăcăminte. ...și având în vedere că zona globului în care femeile au purtat/poartă iașmac este preponderentă, cam de-aia femeile și-au pierdut părul de pe obraji, iar bărbații nu! |
#20
Posted 09 August 2022 - 14:08
gushpi, on 09 august 2022 - 11:51, said: ...și având în vedere că zona globului în care femeile au purtat/poartă iașmac este preponderentă, cam de-aia femeile și-au pierdut părul de pe obraji, iar bărbații nu! |
#21
Posted 09 August 2022 - 14:22
spidermarius, on 09 august 2022 - 14:08, said:
Da, poate fi o explicație. Valabilă și pentru mirese și văduve. Dar ce te faci cu motocicliștii, pompierii, scutierii și cosmonauții? Miresele şi văduvele sunt prezente de veacuri şi milenii, pe când motocicliştii, şi mai ales cosmonauţii, doar de zeci de ani. Când eram copil, motocicliştii purtau cel mult o bască. Adevărul e că nici Mobrele nu aveau putere mare care să o zvârle din cap. Timpul e prea scurt pentru motociclişti ca să sufere modificări genetice. La ştirile TV se spune că suferă modificări doar ca număr. Edited by lupini, 09 August 2022 - 14:24. |
#22
Posted 09 August 2022 - 15:15
lupini, on 09 august 2022 - 14:22, said:
motocicliştii, şi mai ales cosmonauţii, doar de zeci de ani. Apropo, am văzut graficele acelea la care ai făcut timitere. Ele nu se prea aplică la om, tocmai pentru că, așa cum spuneam, omul s-a îndepărtat mult de natură. Atât de mult, încât nici nu-l mai putem considera o componentă a ecosistemelor. Evident că va dispărea, dar nu din cauze care țin de acele grafice, ci din motive care sunt subsumate noilor dependențe pe care singur și le-a creat. A nu se înțelege că detest civilizația sau că am ceva împotriva ei. Umanii în ansamblul lor și modul în care se raportează la avantajele conferite de aceste noi condiții sunt o mare problemă. |
#23
Posted 10 August 2022 - 09:26
nu vom dispărea!
ne vom transforma, a mai scris un coleg și-i dau dreptate că va fi biologic (deja experimentăm organe crescute prin clonare), sau artificial (protezele sunt din ce mai bune) nu-mi dau cu părerea cert este că, dacă nu ne-a mâncat mamutul (bine ăla era vegetarian, dar ați înțeles voi) acum 250.000 de ani, sigur ne vom descurca cu încercările actuale ce nu putem lua în calcul este f-un cataclism ecoplanetar, dar știu io un serial (cei 100) care ne arată că idei deja există-n capul unor scenariști |
#24
Posted 10 August 2022 - 10:34
gushpi, on 10 august 2022 - 09:26, said:
sigur ne vom descurca cu încercările actuale ce nu putem lua în calcul este f-un cataclism ecoplanetar Ce naiba, am pretenții mai mari de la tine. Am ajuns să ne punem speranța în The 100 (unul dintre cele mai slabe seriale SF, cu actori care joacă prost și neconvingător)? Ce calcul să mai luăm în?! Nu ți-e foarte clar că ne aflăm în plin cataclism? Cu excepția extincției care s-a petrecut în urmă cu 66 milioane de ani în urmă și a dus la dispariția dinozaurilor (și a 75 % dintre specii, dar noi suntem impresionați numai de reptilele gigantice, pentru că ăsta a fost etosul omenirii, să aprecieze mărimea în primul rând - am fi la fel de bulversați dacă ar falimenta Coca Cola, Mercedes sau Shell - ar induce o panică mai mare decât faptul că o pâine ar ajunge să coste cât un Mercedes) și de care știe toată lumea, pentru că s-a petrecut într-o după-amiază și Chicxulub a fost spectaculos, celelalte 4 (eu aș spune 5) extincții n-au fost subite; s-au petrecut în timp, gradual, ca asta în care ne aflăm noi. Iar urmările au fost cu mult mai drastice. În urmă cu 252 de milioane de ani, în Permian-Triasic (la sfârșitul Paleozoicului) au dispărut 97 % dintre specii. Sigur că vom dispărea. Cu riscul să par mizantrop (chiar sunt), aș spune cu cât mai repede cu atât mai bine. Pământului i-ar trebui mii de ani ca să-și revină. Uite un documentar care mă încântă de câte ori îl văd. |
#25
Posted 10 August 2022 - 11:57
„Ce naiba, am pretenții mai mari de la tine”
hihi! nu trebuie! existențialismul meu nu depinde tine și nici al tău de mine! în plus unele sisteme digestive absorb ceva mai bine, altele se-neacă. că ne-ndreptăm spre un nou nivel minim existențial, ideea este influențată și de observațiile făcute asupra trecutului terrei: sinusoide peste sinusoide... numai că un „ceva” mă face să cred că homo clonatus va ieși de sub scoarță teafăr și-ntr-un număr suficient pt redresarea populației. „cu sau fără ajutor!” |
#26
Posted 10 August 2022 - 13:56
spidermarius, on 09 august 2022 - 15:15, said:
Evident că va dispărea, dar nu din cauze care țin de acele grafice, ci din motive care sunt subsumate noilor dependențe pe care singur și le-a creat. Graficele extincţiilor arată rata extincţiei, adică "viteza" cu care dispar speciile. Cauzele nu au relevanţă. De fapt fără cauze, n-ar exista efecte (extincţii). Cauzele pot fi naturale sau antropice. Nu doar omul ci tot ce e biologic e dependent de fenomenele naturale. De asta eu sunt convins că Homo sapiens nu e o specie care va părăsi Terra pentru alte meleaguri cosmice. Nu, deoarece Homo sapiens e dependent de valorile gravitaţiei terestre, de valorile chimiei şi presiunii atmosferei, de centurile de radiaţii Van Allen, de biosferă, hidrosferă, litosferă...de tot. Homo sapiens e ca un peşte care dacă e scos din mediul lui, moare. De asta eu sunt convins că va dispărea, în dauna unei viitoare specii non-biologice. Edited by lupini, 10 August 2022 - 14:01. |
#27
Posted 10 August 2022 - 23:54
Eu nu cred in speciile nonbiologice pentru ca sunt pur si simplu prea simple.
|
#28
Posted 11 August 2022 - 01:09
Am fi și al naibii de încrezuți ca specie să credem sau să avem pretenția că nu vom dispărea și nu se va alege praful de noi. Ce calități ne recomandă să avem astfel de orgolii? Statistic, majoritatea populației e proastă/rudimentară, cu nimic diferită de orice alt animal care populează planeta. Puținii reprezentanți ai speciei care într-adevăr au capacități mult peste medie în a fi vizionari și a duce specia mai departe spre a ne depăși condiția sunt oricum irelevanți și nu pot imprima un momentum decisiv spre a schimba ceva. Vom epuiza resursele planetei și ne vom mânca între noi. Astea sunt aspecte ce țin de labilitatea noastră și de incapacitatea de a ajunge la o stare de echilibru cu natura. Dacă luăm în considerare și factori naturali și cosmici care ne pot eradica rapid, în orice moment, șansele devin zero să avem un viitor. Distanțele cosmice și condițiile de-a dreptul incompatibile cu viața din afara Terrei ne condamnă să sfârșim aici, unde am și apărut.
Edited by caiuscorneliu, 11 August 2022 - 01:10. |
|
#29
Posted 11 August 2022 - 11:33
maccip, on 10 august 2022 - 23:54, said:
Eu nu cred in speciile nonbiologice pentru ca sunt pur si simplu prea simple. Încă. Dar, cum tendinţa e de la simplu la complex, aşa va fi şi cu speciile non-biologice. Lui Homo sapiens i-au trebuit sute de mii de ani pentru a avea capacitatea să calculeze, să comunice şi apoi să transmită conceptele prin inscripţii. Maşinilor le-au trebuit doar zeci de ani. Asta arată că acestea, fiinţele non-biologice, se schimbă cu o viteză foarte foarte mare. |
#30
Posted 11 August 2022 - 11:39
maccip, on 10 august 2022 - 23:54, said:
Eu nu cred in speciile nonbiologice pentru ca sunt pur si simplu prea simple. Nu sunt un fan al literaturii SF, dar Frank Herbert, Brian Herbert și Kevin J. Anderson sunt excepții. Dacă ai citit Legendele Dune (în special Cruciada Mașinilor și Jihadul Butlerian), știi despre ce vorbesc. |
#31
Posted 11 August 2022 - 14:23
#32
Posted 11 August 2022 - 14:43
Beda_Venerabilis, on 11 august 2022 - 14:23, said:
Cred că acorzi prea multă atenție SF-urilor. Și dacă n-aș fi precizat că nu sunt un fan al literaturii SF! De Skynet am aflat abia acum, de la tine. Frank Herbert îmi place pentru că a fost un tip foarte inteligent, cu multă imaginație și înțelepciune. Nu mă dau în vânt nici după filmele de acest gen (le găsesc fabulos de plictisitoare) - Star Trek sau Star Wars. Prefer producții mai pământene, cu mult mai realiste. Totuși, mi-a plăcut mult filmul Arrival, pentru că ideea a fost interesantă și nu a bătut câmpiile cu detalii tehnice aiuristice. |
#33
Posted 11 August 2022 - 15:07
Beda_Venerabilis, on 11 august 2022 - 14:23, said:
Cum anume devine certitudine? Scuze că nu ți-am răspuns la întrebare. M-am luat cu disculparea și am omis. Cred că știi că mașinile reușesc să învețe (mă refer la computere), nefiind programate în acest sens. Pur și simplu, după o serie de încercări și erori, nu mai obțin decât succesul în atingerea unui task. Cum și de ce se întâmplă asta nici programatorii nu reușesc să-și explice. Poate că un cibernetician ar ști să răspundă. Eu știu doar cum fac sistemele biologice lucrul ăsta. Poate că ai auzit de dilema poștașului. S-ar putea ca asta să fie explicația și în cazul computerelor. |
|
#34
Posted 11 August 2022 - 16:55
La asta te referi? https://htcp.eu/paradoxul-barbierului/
Acolo mi se pare că e vorba mai degrabă despre un sofism, un raționament care pleacă de la o premisă falsă, nereală/ireală și cere o rezolvare bazată pe realitate. Eu nu mă pricep la programare. Tot aud de inteligența artificială care face și drege. Ce este inteligența artificială, cum o identificăm? Am dat exemplul cu Skynet, fiindcă e foarte cunoscut. Însă e doar o idee interesantă, nu ceva ce s-ar putea întâmpla cu adevărat. Conștiința de sine e un concept care nu cred că poate fi cuantificat în vreun fel. Am putea discuta pe tema asta, însă aici discuția este despre selecția naturală și despre oameni, nu despre ceva artificial și mașinării. |
#35
Posted 11 August 2022 - 21:19
Beda_Venerabilis, on 11 august 2022 - 16:55, said:
La asta te referi? https://htcp.eu/paradoxul-barbierului/ Nu. Uite, dacă definim conștiința ca interrelaționare a proceselor cognitive, reiese că ea are la bază procesul de învățare, adică acumularea de informații și integrarea lor. În cazul oamenilor (dar și al mașinilor), procesul de învățare se realizează prin încercare-eroare-comparație-repetare (adu-ți aminte cum învățai poeziile în clasele primare). Se ajunge la un reglaj din ce în ce mai fin și mai precis. Așa funcționează circuitele neuronale, genetice, metabolice etc. Dilema poștașului este următoarea: un poștaș are o arie pe care trebuie să o deservească (publicații, avize și corespondență). Firește, această arie are mai multe adrese pe mai multe străzi și el trebuie să treacă pe la toate, în fiecare zi. Problema este că el trebuie să deservească acea arie în timpul cel mai scurt posibil și trebuie să găsească singur cel mai scurt traseu. Până să ajungă la acel traseu ideal, va face mai multe trasee, îl va cronometra pe fiecare și îl va alege, desigur, pe cel pe care l-a parcurs în cel mai scurt timp, acesta devenind traseul standard pentru acea arie. Așa se întâmplă și cu procesul de învățare. Firește, dacă vei muta poștașul în altă arie, procesul se va repeta, însă găsirea traseului cel mai scurt va necesita mai puține încercări. A treia arie și mai puține. De ce? Pentru că poștașul va stabili un set de reguli pentru găsirea celui mai scurt traseu (indiferent de configurația noii arii) și le va aplica. Amănunte mai multe și mai bine explicate cred că-ți poate oferi maccip, pentru că toate astea țin de matematică (teoria graficelor și circuite Euleriene- nici nu știu dacă am spus bine). Subiectul este ceva mai vast, dar am să încerc să-l comprim cumva. Iar pentru asta voi fi autoreferențial (adică lipsit de eleganță). Plecăm de la ideea că natura nu face risipă de mijloace. Merge pe configurația minimală pentru a rezolva problemele pe care i le dă mediul de rezolvat. Exemplu: bufnița are vedere slabă pe timp de zi, pentru că viața ei nu depinde de aprecierea critică a unui Renoir sau Dali; în schimb, pe timp de noapte, dacă ești un șoricel, poate fi ultima ta greșeală să ieși în căutare de hrană cu vreo bufniță prin preajmă, pentru că dumneaei are vedere în infraroșu și te vede că ești mult mai cald decât mediul înconjurător (totuși, trebuie să ieși, pentru că o inimă care bate de 400 de ori pe minut și un metabolism de TGV necesită energie la foc continuu). În plus, mai miști și frunzele uscate și faci zgomot pe care bufnița, cu o dispunere a penelor capului mai adecvată captării sunetelor decât pavilioanele urechilor mamiferelor îi atrage privirile admirative. Alt exemplu: țiparul cuspid (ghimpe), locuitor al zonelor abisale, și-a pierdut vederea cu totul. Este ăsta un avantaj? Cu certitudine, da. Nu numai că mediul întunecat face prezența ochilor superfluă, dar țiparul nici nu mai este tentat să cadă în capcana întinsă de prădătorii cu organe bioluminiscente. De ce am făcut precizarea asta? Pentru că, știind foarte sigur (și putem da nenumărate exemple) că și alte animale, în afară de om, au abilități cognitive, ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce nu ajung și ele la conștiința de sine. Răspunsul devine foarte simplu: pentru că viața lor nu depinde de aceasta. În prima postare a acestui topic (uite că ne păstrăm în cadrul lui), am amintit cam în treacăt că maimuțele antropoide beneficiau de un mare coeficient de encefalizare. După procesul de umanizare, acesta a devenit și mai mare, ajungând la 5 (față de 0.75 - 1 la celelalte mamifere). Pe parcursul lunii a 4-a a vieții intrauterine a lui Homo sapiens, se ajunge în faza alcătuirii sistemului nervos (se poate traduce simplu prin proliferarea neuronilor). Acest proces este mai lung cu aproximativ 10 ore la om prin comparație cu cimpanzeul, să spunem. Am putea să credem că nu-i mare lucru, dar ne vom schimba părerea când vom afla că ritmul de apariție a noilor neuroni este de 200 000 pe minut. Așa se ajunge la un supercreier de 100 de miliarde de neuroni plus neuronii periferici, răspândiți în tot corpul. În treacăt fie spus, ne naștem numai cu vreo 90 de miliarde și până la maturitate și senectute mai rămânem cu 50 - 70 de miliarde. Interesantă este cauza din care mor unii neuroni înainte de a ne naște - ei sunt în competiție unii cu alții, precum spermatozoizii în drumul lor spre ovul. În sfârșit, se constituie creierul a cărui cea mai nouă componentă pe scara evolutivă este neocortexul. Ăsta-i dat dracului. Lui îi datorăm faptul că scriem aici toate prostiile care ne străpung mintea. Are 13 miliarde de neuroni. Fiecare neuron are între 7000 și 12 000 de conexiuni, așa că numărul total al conexiunilor din neocortex poate depăși 100 de trilioane. Ca să vezi cât are de lucru poștașul! În aceeași postare am amintit că suntem animale sociale și asta a contribuit semnificativ la procesul de umanizare. Mare brânză! Ai putea să spui. Animale sociale sunt și lupii, hienele, leii sau câinii sălbatici din Africa. Aceste animale de ce n-ar putea să compună simfonii, să scrie poezii sau să se gândească la nemurirea sufletului?! Încă o dată, pentru că perpetuarea speciei nu depinde de așa ceva. Dacă vânarea unei gazele ar fi depins de scrierea unui sonet, fii sigur că leoaicele ar fi fost Shakespeari. La ce se rezumă viața socială a celorlalte specii? La relații foarte simple și fruste: ierarhie în cadrul grupului; uneori, solidarizare în cazul unui atac (vezi bivolii sălbatici) și strategii de vânătoare - uite că aici apare iar poștașul, dar sub altă formă. Viața socială a oamenilor este foarte complexă - atât de complexă încât ceilalți indivizi devin o componentă a mediului de viață cu relațiile aferente, și ele foarte complexe și polivalente. |
#36
Posted 12 August 2022 - 00:35
Foarte interesant, aflu lucruri noi!
„... dacă definim conștiința...” Cuvântul cheie este dacă. Nu mă pricep, așa că întreb: există o definiție a conștiinței unanim acceptată? De unde știm că definiția este corectă? Mie mi se pare un subiect controversat, cu tot felul de înțelesuri. N-am înțeles în ce constă „dilema” poștașului (sau sunt prea obosit ca să înțeleg). Practic, este vorba despre experiență: orientarea în spațiu, citirea unei hărți (chiar și mental), distribuția punctelor de interes - adrese, zone aglomerate, scurtături, etc. Unul va prefera să meargă pe jos, altul va folosi bicicleta sau scuterul. Nu cred că totul se reduce la calcularea distanțelor (dar n-am fost niciodată poștaș, așa că doar fac presupuneri). „Firește, dacă vei muta poștașul în altă arie, procesul se va repeta, însă găsirea traseului cel mai scurt va necesita mai puține încercări. A treia arie și mai puține. De ce? Pentru că poștașul va stabili un set de reguli pentru găsirea celui mai scurt traseu (indiferent de configurația noii arii) și le va aplica. ” Este evident că același set de reguli nu poate funcționa în condiții diferite. Dacă te muți dintr-o zonă de șes la munte sau în Deltă, va trebui să modifici regulile după care te ghidai înainte. Regulile valabile în Texas nu mai sunt aplicabile sută la sută în Montana sau în Louisiana (am dat exemple la întâmplare). Se schimbă clima, altitudinea, terenul, pot interveni alte variabile, care îți vor modifica regulile. Regulile se vor adapta tot timpul, în funcție de împrejurări; nu cred că va fi un proces mai rapid. Iar dacă poștașul e japonez, devine și mai complicat. https://en.wikipedia...dressing_system „... și alte animale, în afară de om, au abilități cognitive, ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce nu ajung și ele la conștiința de sine. Răspunsul devine foarte simplu: pentru că viața lor nu depinde de aceasta.” Animalele pot înțelege moartea? Dar viața? Conștiința de sine are legătură doar cu procesele cognitive? „Aceste animale de ce n-ar putea să compună simfonii, să scrie poezii sau să se gândească la nemurirea sufletului?! Încă o dată, pentru că perpetuarea speciei nu depinde de așa ceva.” Nici la om nu depinde. Perpetuarea speciei este instinctul de bază și la oameni și la animale. Arta, filosofia sunt elemente adiacente. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users