Cine se afla in spatele invaziei imigrationale?

Sau pe scurt, Mohammed și Soros, liderii dezastrului ce ne așteaptă, la cotitura postmodernismului...
Cine este adevăratul vinovat al tragicului eveniment de ieri, din Franța, uciderea jurnaliștilor și a polițiștilor francezi care-i păzeau de către o grupare de jihadiști fanatici musulmani?

Arma le-a fost pusă în mână jihadiștilor de fapt de aceiași grupare care le-a dat vânt din pupă jurnaliștilor francezi, afectați major la nivel mintal de marxismul cultural.

Este vorba de Soros și Rețeaua din care face parte.

Rețeaua așa zisului Marxism Cultural, este un curent de tip comunist, antireligios, anti tot, format din aceeași veche gașcă din perioada Internaționalei a III -a, doar pe ici pe colo renuvelată și fardată pe la colțuri, pe unde rânjește hâdă hârca bolșevică, vinovată de uciderea a peste 150 de milioane de oameni.

Curentul este mai vechi, are un principal punct comun cu Rețeaua de azi - respingerea nevrotică a autorității lui Dumnezeu.
Comunismul a fost o sectă ce caricaturiza Biserica, fanatici ai Vițelului de Aur, formată în mare parte din evrei atei, adică anti evrei, pe fond, ce și-au respins inclusiv legătura de sânge cu neamul din care făceau parte schimbându-și totodată și numele lor evreiești cu altele, conspirative.

Teoria postulată era una singură pe fond - Dumnezeu e mort, nu (mai) există.
Ateismul "științific" a devenit un vehicul fantastic de manipulare si îndobitocire.

Neamuri întregi au fost distruse, sute de milioane de victime au însângerat o lume întreagă în numele acestei Secte demente. Socialiștii și comuniștii deghizați în liberali și democrați au continuat opera bolșevică și după așa zisa cădere oficială a comunismului rusesc.
La Frankfurt, la Columbia University sau la New School s-au aciuit corifeii pretinsei culturalizări a ideologiei marxiste.

Școala Marxistă de la Frankfurt este responsabilă în primul rând de teoretizarea în spiritul lui Gramsci și Lukacs a așa zisei inginerii sociale, mecanism de distrugere a culturii tradiționale.

Folosirea culturii ca armă a fost unealta cheie în distrugerea structurii și a valorilor sociale ale Vestului.

Georg Lukacs, alias Löwinger György Bernát născut intr-o familie de bancheri evrei din Budapesta și agent al Internaţionalei Comuniste, considerat al doilea teoretician marxist de frunte după Marx, teoretiza desființarea culturii unui neam ocupat pentru ca o nouă cultură marxistă să ia fiinţă prin distrugerea revoluţionară a societăţii si răsturnarea valorilor sale.

Devenit vicecomisar pentru cultură sub regimul rosu bolşevic al lui Bela Kohen, în Ungaria anilor 1919, Lukacs a lansat ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de „Terorism cultural”.

La o întrunire secretă din Germania, din anul 1923, Lukacs a propus ideea inducerii „Pesimismului Cultural” oamenilor din Vest cu scopul de a le amplifica starea de deznădejde și alienare ca o precondiție necesară pentru înfăptuirea revoluției.

Această întrunire a condus la înființarea Institutului de Cercetări Sociale la Universitatea Frankfurt din Germania, în 1923, o organizație compusă din psihologi, sociologi și alți intelectuali marxiști și de orientare comunistă, marea majoritate evrei, care a ajuns să fie cunoscută ca Școala de la Frankfurt – instituție dedicată implementării programului inițiat de Georg Lukacs. Institutul a fost creuzetul anti-uman unde s-a conceput distrugerea Occidentului prin atacul la valorile creștine traditionale și instaurarea “corectitudinii politice” de azi.

În ziua de azi, la noi, Vladimir Tismăneanu este susținătorul cel mai entuziast ale idealurile Școlii de la Frankfurt, pe care le-a îmbrățișat și le propagă în continuare, activitatea sa așa zis intelectuală fiind întemeiată pe teza-elogiu susținută în 1974, despre Școala de la Frankfurt, pe vremea când era komisar și îndrumător politic al cadrelor de la „Ștefan Gheorghiu”, așa zisa academie comunistă.

Admirația sa nețărmurită față de bolșevicul Lukacs, scrie însuși Vladimir Tismăneanu pe blogul său era împărtășită și de un alt urmaș de NKVD-ist. ”Peste ani, Horia Patapievici imi povestea despre propria fascinatie de tinerete pentru scrierile gnostic-revolutionare ale lui Lukacs.”

(https://tismaneanu.w...)

Școala de la Frankfurt, a fost plănuit după Institutul Marx-Engels din Moscova și a fost sprijinită de URSS cu scopul de slăbi țările vest-europene prin subminarea tradițiilor culturale europene pe calea așa zisului multiculturalism, în timp ce nici un moment URSS nu a renunțat la propriul conservatorism social.

Iar acum după ce marxismul cultural a devenit ideologie de Stat a Uniunii Europene, Rusia sub Putin a rejectat marxismul clasic, aplicând o ideologie de stat conservatoare, un Sistem care își apără valorile proprii și respinge total multiculturalismul alimentat tot de Moscova, dar otrăvit pentru Occident.

Antonio Gramsci, alt agent comunist, propovăduia ocuparea culturii pentru a fi câștigată “hegemonia culturală” în societatea ce trebuie minată și distrusă din interior. Dacă Lenin teoretiza cucerirea societății prin cucerirea violentă a statului, prin genocid, Gramsci a propus, în completare, o procedură infinit mai eficientă - cucerirea statului prin ocuparea culturală a societății, desființarea reperelor identitare și distrugerea memoriei acumulată în secole de civilizație. S-a aplicat un program sălbatic de distrugere a tuturor valorilor culturale tradiționale, specifice neamurilor europene.

„Primul pas spre lichidarea unui popor, spunea istoricul ceh Milan Hubl, este să-i ştergi memoria. Îi distrugi cărţile, cultura, istoria şi altcineva îi scrie alte cărţi, îi dă o altă cultură, îi inventează o nouă istorie. Între timp poporul începe să uite ceea ce este şi ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita şi mai repede”.

Spiritul komisarilor bolsevici, ce ținteau anihilarea reperelor istorice și identitare, alungarea lui Dumnezeu din lume, distrugerea umanității de fapt a fost preluat de o stângă politică, cosmetizată, rafistolată, adusă din condei, pentru a se distanța de crimele comunismului, ce promovează însă același tip de ateism cu forme de cult specifice de fapt satanismului.

Cum ar zice Florin Salam, tot un produs al corectitudinii politice născute din marxismul așa zis cultural - promovate de PROTV-ul magnatului israelian Ronald Lauder, B'nai B'rith, cu osârdie - Jeana nu e moartă, Jeana se transformă.

Marxismul Cultural (fostul Terorism Cultural al lui Gramsci și Lukacks) a devenit ideologia de bază a elitelor vestice, mai ales, americane - cu același obiectiv dintotdeauna - distrugerea valorilor tradiționale, a fondului cultural al lumii. Termenul cultură este întemeiat pe rădăcina cult.

O serie de noi Guru au lansat un nou tip de sub Cult (subcultură) cu accente despotice, așa numita corectitudine politică, cu accent pe noi și noi "rivoluții" - sexuale, de gen, de culoare, dar mai ales s-a promovat importul musulmanilor în Occident, Rețeaua lui Soros a adus chiar la putere în SUA un musulman, Husseini, de stânga, ai cărui părinți s-au cunoscut la școala de limbă rusă, ca să vezi coincidență, orice negru musulman care vorbește (și) rusă are șanse majore la președinție.

Altfel, fără rusă la bază, mai greu.

Moscova nu a promovat de azi de ieri anumite minorități.

Membrii Partidului Comunist American, partid condus şi finanțat de Stalin de la Moscova au înființat în 1950 în SUA, prima organizație pentru drepturile homosexualilor, iar de atunci încoace, absolut toate organizațiile similare din lume au avut la bază cel puțin un Guru comunist sadea.

Promotorii corectitudinii politice au ascuns sistematic faptul că reprezentau de fapt noua ideologie marxistă, importată din Germania. Sistemul conspirativității și metodologiile dezinformării, specifice KGB-ului au funcționat copios.

Câtă lume a știut sau știe măcar azi că Sartre ca și Simone de Beauvoir erau agenți ai KGB, finanțați direct de Moscova și controlați prin intermediul lt. col. Lena Zorina (duduia colonel o prefera pe Simone, o plătea mai bine, oferea favoruri sexuale mai consistente decât Sartre, semi-impotent, ca mai toți kommie rusofili bolnavi de onanie).

Nu doar scriitorii ci și pictorii, cum ar fi Picasso, sau toți, absolut toți membrii așa zisului curent avangardist, format în majoritate din evrei comuniști, erau finanțati direct de Moscova, cu sume enorme. Din păcate aceste mici amănunte au fost sistematic omise în lecțiile de istoria artei și literaturii comntemporane. Ștergerea memoriei, rescrierea istoriei, specialitate a marxismului cultural, în tradiție orwelliană, sunt mecanisme ce au funcționat perpetuu, asupra generațiilor de ieri și de azi.

Marxismul cultural american, implantant prim emigrarea Școlii de la Frankfurt la New York, a făcut uz intens de face uz de instrumentele mass media, pe măsură ce s-a amplificat puterea divertismentului prin televiziune și cinematografie pentru formarea condiției psihologice a publicului. De fapt reformatarea creierelor, la o scară gigantică. Industria de divertisment este acum cea mai puternică armă folosită de marxismul cultural.

Efectul a fost și este devastator. Generaţii de americani au absorbit o ideologie otrăvitoare, distructivă, iar reperele acestei contra-culturi au fost difuzate prin forța de impact a molohului american în întreaga lume. Americanizarea Europei a adus cu ea, împotriva reperelor culturale tradiționale, ruina marxismului cultural, anihilând vectorii de rezistență ai societății europene prin atacul permanent și susținut asupra Bisericii, Familiei și Școlii.

Teoreticienii marxismului cultural au trecut la edificarea unor noi majorităţi alcătuite din “minorităţi”, de la militanţi ai homosexualității la așa zișii activişti multiculturaliști ce au promovat masiv imigrația musulmană, ba chiar s-a recurs la război, în 1999, pentru a demantela o țară ortodoxă, Serbia, promovându-se linia fanatismului islamic în Kosovo, întemeiată pe rețeua Al Quieda, organizație creată de Zbigniew Brzezinski, Arhitectul lui Obama – dar si al lui Osama, culmea. Astăzi kosovarii musulmani și mujahedinii bosnieci îngroașă rîndurile ISIS și decapitează voios, cu cântec vesel de izbândă, creștinii din Irak și Siria.

O adevărată hecatombă, trecută sub tăcere.

Comunităţile musulmane europene constituie azi cea mai mare minoritate/problemă a continentului. Minorităţile nou venite prin susținerea de către activiștii de stânga a imigraţiei în masă, dinspre fostele colonii, au determinat deja o schimbare dramatică a societăţii occidentale.
S-a aplicat constant o politică dezastruoasă de discriminare pozitivă a minorităților și oferirea de importante resurse financiare doar pentru minorități etnice și grupuri sexuale atașate pedofiliei, zoofiliei și homosexualității. Musulmanii au profitat, ca și rromii la noi de aceste politice specifice, induse și la noi dar și în plan european de agenți de tipul lui Soros.

Există o linie comună ce leagă islamismul militant radical și marxismul. Pentru cei care au înțeles cum s-a făcut lucrarea din Kosovo linia este mai clară. UCK-ul musulmanilor kosovari albanezi avea la origine o formă de organizare strict marxist leninistă. Haina radicalismului islamic a apărut de circumstanță, odată cu intrarea în scenă a Turciei și a Ligii Arabe.

Kosovo este un cuțit înfipt chiar alături de inima Europei, în mijlocul Balcanilor de unde a izvorât de fapt întreaga cultură europeană. Socrate era balcanic nu germanic, cu atât mai puțin rusnac asiatic mongoloid.

Identitatea europeană a fost erodată major de către acțiunea convergentă a subversiunii marxismului cultural și a agenturii moscovite, deoarece Moscova a avut și ea un rol major în perioada anilor 60 - 70 în susținerea tuturor organizațiilor stângiste din Europa, cele care cereau doar ca rachetele Pershing americane să fie scoase din Europa, nu și ogivele nuclearele rusești.

"Better Red then Dead". Bun slogan, creat de artiștii KGB-ului.
Acum noul slogan este: "Green is the new Red".

Astăzi Moscova susține și toate așa zisele partide naționaliste, de dreapta cică, pentru euroscepticismul lor.
Euroscepticism alimentat de aceeași Rețea a subversiunii marxismului cultural susținut copios de agentura moscovită.

“S-a impus condamnarea oricărei opinii tradiționaliste care punea accentul pe etnie, societate tradițională, identitate istorică creştină a spaţiului european – în timp ce a fost încurajată o toleranţă maximă, totală, în raport cu propaganda radicalilor islamici ce îndemnau la jihad pe toţi musulmanii europeni.

Europei i s-a impus de către teoreticienii marxismului cultural aplicarea unei duble măsuri, de așa zisă corectitudine politică, în ceea ce priveşte condamnarea comportamentului extremist.

Acest extremism religios duce cu gândul la ideologia marxistă a revoluţiei mondiale a celor exploataţi împotriva exploatatorilor. În aceeaşi manieră maniheistă, radicalii islamici propun o luptă mondială împotriva necredincioşilor, Jihadul.

Pretenţiile universaliste, de revoluţie totală împotriva necredincioşilor au transformat radicalismul islamic într-o problemă globală. Precum marxismul ori neo-liberalismul, Islamul doreşte să înglobeze în cadrul sau omenirea în totalitate, iar metodologia de lucru este revoluţia, schimbarea profundă a paradigmelor actuale prin forţă.
Radicalismul islamic care acum a devenit o problemă internă europeană, iar nu una externă. Cele două forţe aflate acum în conflict, vor să ne lase impresia că la mijloc e vorba de un conflict între două civilizaţii, cea europeană şi cea islamică, însă adevărata natură a problemei e una de esenţă ideologică”.(Ion Josan, “Europa între consumism și Jihad”)

Marxismul cultural a fost pârtia pe care s-a lansat radicalismul islamic în Europa.
Vechea luptă a Imperiului Otoman, de penetrare și stâpânire a Europei, sub steagul verde al islamului, este reluată azi în alte forme. Iar Turcia, așa occidentalizată cum se preface a fi, dar cu mega contracte și combinațiuni cu...Rusia așa zis ortodoxă, cică, este alături cu arme și bani de forțele ISIS din vechea zonă a Imperiului Otoman, ce acoperă Siria și Irakul de azi.

Musulmanii de acum însă au mesaje în clar, cu mult mai violente și mai ascuțite decât orice am auzit vreodată în ultimii ani de expansiune a radicalismului islamic.

Există o cultură a violului, a crimei, a decapitărilor, a Sângelui... cultura islamică. Cea mai bună dovadă că această cultură este acceptată pe deplin în sânul Islamului este faptul că în nicio capitală din lume, în niciun orășel sau vreo comună măcar, n-a avut loc nicio manifestație de protest ori de desolidarizare a vreunei comunități islamice față de miile de crime oribile comise ISIS, ISIL, AS etc şamd, organizații susținute militar de administrația multiculturală marxistă a musulmanului Husseini Barack Obama, produsul creat din spumele toxice ale lui Soros.

Și care folosesc cu iscusință rețelele online controlate tot de americani pentru a glorifica crima. Mijloacele moderne de comunicație sunt stăpânite foarte bine de liderii ISIS, realizatori a unor adevărate compoziții cinematografice horror, ce copiază amănunțit rețetele holliwoodiene. Vor să ardă întreaga Europă, să distrugă orice vestigii ale civilizației creștine, asta spun deschis - loud and clear - liderii ISIS.

Exact ce spunea și tovarășul Lenin, tătucul marxiștilor multi culturali de azi.

Multiculturalismul și toleranța dusă la extrem a mers până la acoperirea violatorilor a peste 1400 de copii dintr-un singur orășel britanic. Cu ceva vreme în urmă, anul trecut, întreaga presa mondială s-a oprit asupra rezultatelor unei cercetări judiciare ce a scos în evidență o teribilă dramă dintr-un orășel britanic. 1400 de fete, albe, au fost violate și abuzate sexual, ani de-a rândul de o haită de musulmani mizeri pedofili și împuţiţi.

În primele ediții ale știrilor pe această temă, s-a pus batista pe ţambal, nu s-a pomenit mai nimic despre musulmani, despre etnia lor sau despre proveniență. Iar autoritățile din localitate s-a dovedit că erau informate asupra oribilelor violuri dar n-au intervenit să le curme de frica de a nu fi stigmatizați că nu sunt suficient de...multiculturali!!

Așa zisa integrare a musulmanilor s-a dovedit un eșec teribil, violenţele teroriste săvârşite de extremiştii islamici în Spania, violurile din Marea Britanie, crimele de acum din Franța dovedesc eșecul eficacității integrării. Sloganul Revoluţiei Franceze: „Liberte, egalite, fraternite” s-a dovedit apă de ploaie.

Aceiași jihadiști fanatici pe care îi vedem decapitând în Siria și Irak, mulți dintre ei de proveniență europeană, cu pașapoarte de Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Suedia sunt cei care i-au ucis și pe jurnaliștii francezi, victime și ei ai multiculturalismului și ai marxismului cultural ce i-a învățat și încurajat să ia în derâdere orice. Ceea ce pentru grosierii desenatori francezi era o caricatură, un amuzament tipic de tabloid, pentru toți cei jigniți în credința lor era blasfemie.

Caricaturiștii tabloidului francez și-au închipuit că pot ei să dicteze standardele de judecată și de reacție ale altora, profitând de lipsa de reacție a creștinilor, toleranți de regulă și cvasi invizibili în Franța, dar uitând că cei peste cinci milioane de islamici francezi s-ar putea să aibă alte standarde și s-ar putea să se simtă provocați de o ironie grosieră ce viza chiar inima credinței lor.

Așa zișii jurnaliști umoriști, au contribuit esențial la ațâțarea teroriștilor musulmani, atrâgându-i deliberat la comiterea asasinatelor.
Jihadiștii decapitează sau omoară în masă oameni în Irak și Siria tocmai pentru că victimele lor cred în Iisus, au pornit Jihadul împotriva „cruciaților” – dar lumea, mass media, nu prea s-a mobilizat pe tema asta. Uciderea a opt autori de versificații imunde și caricaturi penibile ai unui tabloid ireverențios la adresa și a creștinilor dar și a musulmanilor și evreilor, mai exact a oricăror forme de manifestare religioasă, poziționare tipic comunistă, a generat un val de rumoare și agitație mondială. Presa și libertatea de expresie în primejdie! Alertă maximă polițienească la nivel mondial! Ponta și Iohhanis s-au întâlnit cu șefii serviciilor să ia măsuri. Haida de!

Ateismul cultivat preponderent în Franța socialistă a dat roade. A declanșat Jihadul. Pe lângă autorii caricaturilor ofensatoare au pierit în stradă, executați câinește, fără nicio milă sau măcar rezervă pentru combatanți căzuți la pămânr și niște polițiști fără nicio vină. Semn clar că în războiul jihadiștilor nu va exista niciun fel de regulă sau de milă, la adresa oricui. Imaginea execuției în plină stradă este terifiantă. Exact asta au urmărit autorii crimelor. Teroarea are efect doar cu aportul mijloacelor mass media.

Tragica istorie din Franța nu este decât (încă) un semnal de alarmă ce privește degradarea și degenerarea indusă în spațiul european de teoreticienii marxismului cultural, ce au impus ca valori absolute insulta și ofensa deșănțată la adresa oricărui reper religios în numele așa zisei libertăți de exprimare, deși între libertate și libertinaj obscen, există o mare diferență, iar orice societate își are totuși tabuurile ei. Sau ar fi trebuit să le aibă. E cool să batjocorești simbolurile creștine sau orice altă religie pe pământ, dar dacă pui în discuție măcar valoarea de dogmă a Holocaustului intri direct la pușcărie, în Franța și oriunde.

Poate fi călcat, în picioare, în rest orice principiu şi valoare, începând mai ales cu propria cultură și tradiţie, eventual chiar la Muzeul Țăranului Român, cum s-a întâmplat la noi recent, cu mizerabila exhibare a pidosnicilor și pedofililor, sub pretext de manifestare culturală adusă de directorul mare mason al instituției, notoriu pentru cretinismul său congenital. Tocmai din acest motiv i s-a dat această instituție pe mână, la liber.

Noii teroriști – marxiștii culturali, pseudo liberali și pseudo democrați, au dus și duc un complex şi permanent război axiologic ce impune o încercare de dislocare a coordonatelor prin care se definea sistemul clasic de valori tradiționale ale lumii europene, mai ales, printr-o axiologie străină în totalitate de istoria şi de fundamentele culturale europene.

O Europă așezată în mare parte pe valori creștine, pe morala creștină.

”Femeia cu barbă” de la Eurovision este expresia vizibilă a lucrării noilor Arhitecți ai marxismului cultural. Produsul grotesc finit al sub culturii purulente postmoderne ce ilustreaza perfect "corectitudinea politică" atât de clamata de stânga comunistoidă. Cu o ostentație a forței de netăgătuit, la nivel mondial, a fost impusă o simbolistică transparentă, luciferică, cu trimiteri clare apocaliptice.

"Căutând mai degrabă pedeapsa, mă voi ridica ca pasărea Phoenix"...zicea scoborîndu-se pe scenă într-o baie de lumină cârnatu' cu barbă, iar trimiterea, pentru inițiați, era la adresa bolșevicilor homosexuali de teapa lui Lenin, homosexual înflăcărat, care și-o trăgea aprig cu Zinoviev, komisarul poporului sau mai exact comisarul popoului.

Scrisorile dintre cei doi, publicate și de mine, sunt teribile mostre de curlingăism bolșevic - "te sărut pe curul tău bolșevic", îi scria spurcăciunea de Lenin amantului pidosnic.

Culmea, rusoii, care au criticat cu ipocrizie fenomenul decadenței evropenești se revendică formal de la un Imperiu condus de Petru cel Mare, mega poponaut total. Ca și Lenin, celălat curist de vârf al Rusiei.

“Sub atacul noului marxism se afla nu o clasă socială sau un sistem economic, ci orice lucru normal, întreaga ţesătură socio-culturală a Europei tradiţionale, de la familie la literatură clasică sau religie, de la sărbători sau obiceiuri tradiţionale la educaţie” (Mircea Platon).
Cu toții se străduiesc din răsputeri, sau mai exact cu puteri drăcești să creeze omenirii un mediu de viața fără Dumnezeu. Atât nazismul, născut din Societatea Teozofică a dementei de Blavatski, Societatea Thule și Societatea Vrill (din ăștia cu energii, pase pase, stat în cap, sonați după cristale, chacriști și ozeniști) cât și bolșevismul au aceiași rădăcină.

S-au hrănit cu sânge, aceste secte, s-au hrănit din genocid.

Fascimul, de sorginte socialistă/comunistă italiană, a promovat încă din 1910 “valorile” de azi ale așa zisului marxism cultural, de fapt terorism cultural. Astfel, însuși Musollini, la congresul socialist citat, a impus o rezoluţie potrivit căreia credinţa în Dumnezeu era incompatibilă cu socialismul, iar socialiştii care tolerau propriiilor copii “practici nesănătoase” specifice “obscurantimului religios”, în termenii lui Lenin de mai târziu, urmau să fie excluşi din Partid. Mussolini a cerut imperativ ca membri de partid să renunţe la căsătoria religioasă, la botez şi la orice fel de ritualuri creştine. Iar asta până la instituirea oficială a "Republicii Sociale Italiane", cu capitala la Salo (1944-1945), regim socialist.

Exact temele lui Musollini și obsesiile sale anticreștine constituie baza activității Rețelei Soros la noi, de vreo 24 de ani.
Vectorul socialist/fascist este promovat de Rețeaua Soros la noi și pretutindeni, prin personaje binecunoscute pentru fanatismul și fervoarea lor anticreștină, de la Tatiana Muingiu Pippidi, obscena autoare a unei „opere” abjecte de teatru pastilențial create pentru uzul flatulenților activiști comuniști, înainte de ’89, pentru a fi premiată în anii ’90 de imbecila așa zisă principesă Margareta, la Mircea Toma, Gabriel Andreescu, Remus Cernea și Monica Macovei, nu întâmplător, ca și membrii partidului comunist american, fondatori ai organizațiilor de promovare a homosexualității.

Toți cei pomeniți, originați în Centrala GDS, creată de Silviu Brucan aka Saul Brukner, komisarul bolșevic criminal, ucigaș al elitelor românești, împreună cu odioasa sa consoartă, Sidorovici, procuror regal (!) sunt abonați de mai bine de două decenii, la resurse financiare enorme, milioane de euro, vărsate organizațiilor anticreștine ca obiectiv, ateiste declarativ și ostentativ, comuniste pe fond, create de aceștia în siajul lui Soros.

Ei sunt neokomisarii Internaționalei a III-a, sunt noua expresie a vectorului kominternist. Niște draci bălțați.
Cum ar veni pentru nenorociții ăștia s-a murit la „rivoluție”, ca să aibă ei deplina libertate să continue „opera” regimului comunist, de cretinizare și idiotizare a românilor, de ștergere și maculare a identității și culturii tradiționale românești.
Nu mai adaug sloganul meu tradițional la adresa pletorei ăstora, că e deja subînțeles, sper...
.
http://www.george-ro...Ś