Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Originea românilor - partea II
#7471
Posted 26 May 2010 - 23:02
MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 22:52, said: Io cred ca n-ai discernamant. Esti complet afon. Ti s-a prezentat o regula, aceea ca: In Latina vulgară, /e/scurt si /i/ urmate de alte vocala au fost inlocuite cu o semi-vocala /j/. Mai tarziu consoana precedenta isi schimba calitatile, /j/ un englez sustine ca "semivowel /j/" ceea ce in limba engleza are o semnificatie foarte precisa complet inexistenta in limba româna. Tu nu intelegi fiindca esti retardat. Tu nu intelegi ca in germana junge se citeste in romaneste iunghe MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 22:52, said: cconform careia in latina vulgara asta era fonetica, nu alta. MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 22:52, said: nu intelegi de ce in latina vulgara pronuntia lui Iustinian a devenit Justinian MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 22:52, said: * Lat. mulierem > *muljere > *muʎere > Rom. muiere /mujere/ in romeneste muljere se citeste muiere. daca ai avea ceva inteligenta ai vedea acolo lj -> ie iar vinja > *viɲe > Rom. vie, adica jne -> ie oricum prostea, traducatorul roman preia textul englezului si tot acolo ajungi. Adica esti total redus mintal. Edited by utvrdavaros, 26 May 2010 - 23:05. |
#7472
Posted 26 May 2010 - 23:05
utvrdavaros, on 26th May 2010, 23:59, said: prostule. un englez sustine ca "semivowel /j/" ceea ce in limba engleza are o semnificatie foarte precisa complet inexistenta in limba româna. Tu nu intelegi fiindca esti retardat. Tu nu intelegi ca in germana junge se citeste in romaneste iunghe prostule! autorul englez se adreseaza unui auditoriu de limba engleza, in care sunetul reprezentat de semivocala /j/ in romaneste este un diftong /ie/iâ/ fiindca inteleg ca esti un dobitoc, un retardat mintal. Tu nu cunosti limba romana ? Esti cumva țigan bulgar ? Pai sa-ti explic eu pe romaneste cum se citeste ordju. EXACT ASA CUM SE SCRIE, BĂI OTREAPĂ FĂRĂ CREIERI. |
#7473
Posted 26 May 2010 - 23:08
MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 23:05, said: Ce treaba are germana sau engleza, ce traba auditoriu ? Ba tu esti plecat cu pluta ? Am plecat de la un text englez unde /j/ se citeste in romaneste /ie/iâ/. Ca si in germana. Tu, un individ redus mintal, nu intelegi acest aspect, motiv ca persisti sa-l ortografiezi pe Iustinian ca Justinian. Aceeasi pronuntie dar in limbi diferite. In romaneste se scrie Iustinian si se pronunta ca in engleza Justinian sau ca in germana. Si nu cum il scri tu in romaneste Justinian ceea ce se citeste Dzustinian. Dar tu, redus mintal, nu intelegi. Tu l-ai facut pe Iustinian slav. De ce? Fiindca esti prost. Edited by utvrdavaros, 26 May 2010 - 23:11. |
#7474
Posted 26 May 2010 - 23:18
MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 22:57, said: Io cred ca n-ai discernamant. Esti complet afon. Ti s-a prezentat o regula, aceea ca: In Latina vulgară, /e/scurt si /i/ urmate de alte vocala au fost inlocuite cu o semi-vocala /j/. Mai tarziu consoana precedenta isi schimba calitatile, /j/ Ti-am explicat. Textul original este in limba engleza, iar traducatorul, un bou la fel de mare ca si tine, a tradus fara discernamant: In Vulgar Latin, short /e/ and /i/ followed by another vowel were changed to a semivowel /j/. Later, /j/ palatalized the preceding consonant, changing its quality. Ti-am explicat ca in engleza acel semivowel /j/ nu poate fi tradus cu semivocala /j/. Imbecilul care a facut acea traducere este unul la fel de mare ca si tine |
#7475
Posted 26 May 2010 - 23:21
utvrdavaros, on 27th May 2010, 00:08, said: Dar tu, redus mintal, nu intelegi. Tu l-ai facut pe Iustinian slav. De ce? Fiindca esti prost. Dacă te pun sa vezi cum un nume latin precum Justinian a ajuns in italiana fix Giustinian, o să zici ca au tradus nenorocitii de români gresit. Si sunt si alte exemple, dar m-am săturat de tine, ca de cerșetori. utvrdavaros, on 27th May 2010, 00:18, said: Imbecilul care a facut acea traducere este unul la fel de mare ca si tine Edited by Marcus_Ulpius, 26 May 2010 - 23:19. |
#7476
Posted 26 May 2010 - 23:21
MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 23:12, said: Pai aiai e băi ratatule, asta spune regula, ca in latina vulgara se pronunta GIUSTINIAN, unde GI este pronuntia cea mai apropiata de fonema /j/ Ciumete. Esti complet retardat. cum sa te ajut retardatule? Uita-te in oglinda si pronunta cu gura mare joi, sau jidan sau japca. Intelegi? Pricepi? Edited by utvrdavaros, 26 May 2010 - 23:24. |
#7477
Posted 26 May 2010 - 23:25
utvrdavaros, on 27th May 2010, 00:18, said: Textul original este in limba engleza, iar traducatorul, un bou la fel de mare ca si tine, a tradus fara discernamant: utvrdavaros, on 27th May 2010, 00:21, said: gi nu e totuna cu dzâ cum ar suna acel semivowel /j/. Esti complet retardat. De-aia pe italieni ii cheama GIUSTINIAN, GIUSTINIANI, etc. Sti de ce ? Ca sa-ti faca tie in ciuda, unui bulgar venetic. |
#7478
Posted 26 May 2010 - 23:26
MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 23:25, said: normal ca toti romanii sunt boi, daca tu ești un borfaș ordinar. MarcusUS95Ulpius, on 26th May 2010, 23:25, said: De-aia pe italieni ii cheama GIUSTINIAN, GIUSTINIANI, etc. Edited by utvrdavaros, 26 May 2010 - 23:29. |
#7479
Posted 26 May 2010 - 23:35
utvrdavaros, on 27th May 2010, 00:26, said: Tu esti de la curul vacii. iar pe romani ii cheam Iustinian si nu Justinian ori Giustinian. utvrdavaros, on 27th May 2010, 00:18, said: prostule. Ti-am explicat. Textul original este in limba engleza, iar traducatorul, un bou la fel de mare ca si tine, a tradus fara discernamant: In Vulgar Latin, short /e/ and /i/ followed by another vowel were changed to a semivowel /j/. Later, /j/ palatalized the preceding consonant, changing its quality. Bă fane, da' e o traducere perfectă mă. De ce n-o publici in Bulgaria, spre exemplu ? La strămoșii tăi bă, nu la strămoșii mei. |
#7480
Posted 27 May 2010 - 09:20
Marcus_Ulpius, on 26th May 2010, 19:44, said: Frățicule, io n-am timp de povești. Ăstea sunt chestiuni elementare. Dar, tie, că te văd mai răsărit, iți recomand lucrarea științifică de mare amploare, numită Wikipedia for dummies. http://ro.wikipedia....r...mba_latinÄ In Latina vulgară, /e/scurt si /i/ urmate de alte vocala au fost inlocuite cu o semi-vocala /j/. Mai tarziu consoana precedenta isi schimba calitatile, /j/ Rezultatele in Romana Moderna sunt: * Lat. puteum > *putju > Rom. puț, * Lat. rōgātiōnem > *rogatjone > *rogaèone > Rom. rugăciune * Lat. hordeum > *ordju > *ordzu > Rom. orz * Lat. deorsum > *djosu > *dŸosu > Rom. jos * Lat. socium > *sokju > Rom. soț * Lat. cāseum > *kasju > Rom. caș * Lat. vīnea > *vinja > *viɲe > Rom. vie /vije/ * Lat. mulierem > *muljere > *muʎere > Rom. muiere /mujere/ Dacă nu ai timp de povești nu spune aici povești. Eu ți-am cerut texte în latina vulgară. Ai? Dacă nu ai nu-mi spune povești. De unde au luat ei cuvinte ca ordju, sokju,rogatjione....? Unde au fost acestea găsite? poate au fost imaginate. Se ia un cuvînt și se compară cu unul de prin textele în latina cultă. Apoi se imaginează diferite posibilități. Vrei să-mi spui că asta este știință? |
|
#7481
Posted 27 May 2010 - 14:26
Morosanul, on 26th May 2010, 11:40, said: Vezi, ai aflat multe In general intr-o limba se integreaza mult mai usor cuvinte car provin din limbile inrudite. De exemplu a fost mult mai usor de integrat cuvantul avion din franceza decat flugzeug din germana. Pentru instituție nu a avut rost sa se ia termenul german, pentru ca si acolo e luat din franceya, intitution. Mda... E greu sa combati rational ceva ce tine de resorturi emotionale. Daca omului nu ii convine pur si simplu situatia din motive ce tin mai putin de chestiuni practice si mai mult de o anumita ideologie (care poate fi a lui proprie sau preluata de la altii)... La urma urmei cand e vorba de gusturi nu putem sa fim toti uniform asezonati. mihneavoda, on 27th May 2010, 10:20, said: Wiki are și ea doar afirmații. Dacă nu ai timp de povești nu spune aici povești. Eu ți-am cerut texte în latina vulgară. Ai? Dacă nu ai nu-mi spune povești. De unde au luat ei cuvinte ca ordju, sokju,rogatjione....? Unde au fost acestea găsite? poate au fost imaginate. Se ia un cuvînt și se compară cu unul de prin textele în latina cultă. Apoi se imaginează diferite posibilități. Vrei să-mi spui că asta este știință? Se face dupa anumite criterii, se foloseste din plin informatia disponibila (exista si ramasite de latina poporana inscrise in lucrari de combatere a lor). Se cunoaste celebra scriere cu "auris non oricla/.../ calida non calda/ etc." Se pot alcatui mecanisme de reconstruire a unor cuvinte care prin metode puse la punct de specialisti ajung sa fie cu proababilitate mare de tot etimonul cautat. Asadar DA, este stiinta. |
#7482
Posted 27 May 2010 - 16:01
Leinarius, on 27th May 2010, 14:26, said: Se face dupa anumite criterii, se foloseste din plin informatia disponibila (exista si ramasite de latina poporana inscrise in lucrari de combatere a lor). Se cunoaste celebra scriere cu "auris non oricla/.../ calida non calda/ etc." Se pot alcatui mecanisme de reconstruire a unor cuvinte care prin metode puse la punct de specialisti ajung sa fie cu proababilitate mare de tot etimonul cautat. Asadar DA, este stiinta. Se pot alcătui modele de reconstruire,numai că nu pot fi verificate dacă sînt bune. Cu astfel de modele poți demonstra exact opusul , de ex că SALE vine din SARE și CABALUS din CAL. Sau poți demonstra că poloneza vine din rusă sau viceversa. Nu cred că e știință. Chiar o să caut texte în limba latină vulgară pt că sînt curios cum era. Spuneau frazele ca în latina cultă sau ca italienii? |
#7483
Posted 27 May 2010 - 16:21
Pentru incultul marcuzzzo, care nu stie ca Iustinian era vorbitor de latina si vorbea prost greaca:
Il Corpus Iuris Civilis fu formato da tali opere, nelle quali le nuove leggi si armonizzavano con quelle antiche. Nel primo periodo furono scritte in latino, lingua ufficiale dell'impero ma scarsamente conosciuto dai cittadini delle province orientali (anche se lo stesso Giustiniano era di lingua, cultura e mentalità latine e parlava con difficoltà il greco). Iar pentru fraierul de ramunc a se vedea mai jos cum ortografia Dante in italiana Iustinian: « Cesare fui e son Iustiniano, che, per voler del primo amor ch'i' sento, d'entro le leggi trassi il troppo e 'l vano. » Leinarius, on 27th May 2010, 14:26, said: Se face dupa anumite criterii, se foloseste din plin informatia disponibila (exista si ramasite de latina poporana inscrise in lucrari de combatere a lor). Se cunoaste celebra scriere cu "auris non oricla/.../ calida non calda/ etc." Se pot alcatui mecanisme de reconstruire a unor cuvinte care prin metode puse la punct de specialisti ajung sa fie cu proababilitate mare de tot etimonul cautat. Asadar DA, este stiinta. Tu ai o capacitate extraordinara de a folosi un limbaj de lemn. Discutia este despre un subiect, in cazul in speta transformarea latinului "i" -> "semivowel /j/" Cum vezi pornim de la un text englez care niste dobitoci, il traduc "semivocala j". Intelegi subiectu? Despre asta discutam. Mai in jos iti dau un text (pe mine nu ma intereseaza, dar stiu ca tu ai aptitudini pentru astfel de texte) in care ti se explica conceptul de "aproximante". Approximants are speech sounds that involve the articulators approaching each other but not narrowly enough[1] or with enough articulatory precision[2] to create turbulent airflow. Therefore, approximants fall between fricatives, which do produce a turbulent airstream, and vowels, which produce no turbulence.[3] This class of sounds includes lateral approximants like [l] (as in less), non-lateral approximants like [ɹ] (as in rest), and semivowels like [j] and [w] (as in yes and west, respectively).[4] Mai jos ti se explica aproximanatul /j/ al lui "i". Vowel Corresponding Approximant Place of articulation ................. Example i ............ j.......................................... Palatal .................. Spanish amplío ('I extend') vs. ampliamos ('we extend') Tot textul aici: http://en.wikipedia....imant_consonant Edited by utvrdavaros, 27 May 2010 - 16:23. |
#7484
Posted 27 May 2010 - 16:24
utvrdvaros, cînd te-am întrebat io ceva nu ai răspuns. Te mai întreb o dată.Dacă a fost mică glaciațiune (tu ai zis) și agricultura nu a mers cium de s-au înmulțit așa românii veniți din sudul Dunării? Alții de ce nu s-au înmulțit așa de tare?
a doua trebă e că în textul pus de tine nu se potrivește ceva. Acolo în grecia nu se vorbea latină ci greacă. Iustinian chiar de a avut altă limbă maternă, mare fiind vorbea bine precis grecește. De unde știm că Iustinian vorbea bine limba latină? că zice autorul acela citat de tine? |
#7485
Posted 27 May 2010 - 16:37
mihneavoda, on 27th May 2010, 16:24, said: utvrdvaros, cînd te-am întrebat io ceva nu ai răspuns. mihneavoda, on 27th May 2010, 16:24, said: Te mai întreb o dată.Dacă a fost mică glaciațiune (tu ai zis) și agricultura nu a mers cium de s-au înmulțit așa românii veniți din sudul Dunării? Alții de ce nu s-au înmulțit așa de tare? in plus tu nu ai o notiune importanta predata la chimie "nimic nu se pierde, totul se transforma". Daca la dreapta Dunarii, cea mai numeroasa populatie erau latinofonii, ce s-au intamplat cu acesti latinofoni? Cine sunt astazi cei mai numerosi? Nu cumva latinofonii de pe teritoriul României? Inseamna ca latinofonii de la dreapta Dunarii nu au disparut, ci s-au transformat, la nord de Dunare. Intelegi? mihneavoda, on 27th May 2010, 16:24, said: a doua trebă e că în textul pus de tine nu se potrivește ceva. Acolo în grecia nu se vorbea latină ci greacă. Tu traiesti in Germania. Ia citeste urmatorul text: Flavius Petrus Sabbatius Iustinianus war ein ungefähr 482 geborener Bauernsohn aus dem Dorf Tauresium (heute Taor) in Illyrien; der Name Sabbatius deutet vielleicht auf thrakischen Ursprung hin.[1] Seine Muttersprache war das Lateinische, und Tauresium gehörte zum Aufgabenbereich des römischen Bischofs; beides waren wohl Gründe für Justinians starke Westorientierung. Cum vezi mai sus ti se spune clar: 1. Iustinian vorbea latina ca limba materna 2. Iustinian s-a nascut intr-un teritoriu ce apartinea puterii ecleziastice a Romei 3. Iustinian intotdeauna s-a orientat spre Vest (adica spre Roma) cum de altfel iti spune urmatorul text Justinians Politik strebte die Wiederherstellung der Macht des Kaiserreiches über die spätantike Oikumene nach römischem Vorbild an (Restauratio imperii). mihneavoda, on 27th May 2010, 16:24, said: Iustinian chiar de a avut altă limbă maternă, mare fiind vorbea bine precis grecește. De unde știm că Iustinian vorbea bine limba latină? că zice autorul acela citat de tine? Giustiniano era di lingua, cultura e mentalità latine e parlava con difficoltà il greco Iustinian vorbea cu dificultate greaca. |
|
#7486
Posted 27 May 2010 - 17:01
Marcus_Ulpius, on 26th May 2010, 23:21, said: Gasesti lucrurile astea in orice caritcica de limba latina, pentru scoala generala. Cam ciudat că unul care are nume cu VAROȘ în coadă susține teoria că românii sînt veniți. Între "sînt veniți din sud" și " s-au format și în sud" e o diferență enormă. Văd că cineva caută o poză bună cu DRACONES și zice că dracones era steagul dacic de luptă. Eu știu că era un cap de lup steagul dacic. Dacă era cap de lup de ce e numit DRACONES că nu e cap de drac , nici de dragon? A doua: dacii aveau alt steag de pace? că dacă ăsta era de luptă trebuie să fi avut unul separat de pace. |
#7487
Posted 27 May 2010 - 17:14
Studiind haplogrupurile minore din sangele nostru, descoperim de asemenea lucruri interesante despre locurile de provenienta ale altor haplogrupuri ce ne apartin. De exemplu urme de F si de G in sangele nostru indica o provenienta majora a "J-ului" in zona Caucazului.
Studiul comparat al tiparului general pe totalul haplogrupurilor pe natiuni pot dezvalui iarasi lucruri interesante. La scala genetica, NOI ROM^NII nu semanam deloc cu romanicii occidentali, nu semanam nici cu tiparul balcanic, DAR semanam cu ceva intre tiparul balcanic si spatiul iliro-panonic. (...undeva intre geneticul austriac, maghiar si bulgar). Aceasta inseamna ca suntem extrem de amestecati, iar fondul romanic nu trece de cel mult 30-50% si este de origine nord-balcanica moeso-panonica. Attached FilesEdited by Cyber-sapiens, 27 May 2010 - 17:28. |
#7488
Posted 27 May 2010 - 17:16
mihneavoda, on 27th May 2010, 17:01, said: Văd că cineva caută o poză bună cu DRACONES și zice că dracones era steagul dacic de luptă. Niste cercetatori au descifrat urmatorul text de pe placute "na sulu itatu ebo ul ra dulmi h nea" cam asa "nasu lui tatu e boul radul mihnea" |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users