Șri Crișna Cetanya - îndrumări către Sanatan

Madhya 19.151-155

brahmāṇḍa bhramite kona bhāgyavān jīva
guru-kṛṣṇa-prasāde pāya bhakti-latā-bīja

Rătăcind prin univers -  bhramite brahmāṇḍa
unele ființe datorită destinului - kona  jīva bhāgyavān
obțin prin mila maestrului spiritual și a lui Krișna -  pāya  prasāde guru kṛṣṇa
sămânța plantei cățărătoare a serviciului devoțional divin - bīja latā bhakti

mālī hañā kare sei bīja āropaṇa
śravaṇa-kīrtana-jale karaye secana

Asemenea unui grădinar sădești acea sămânță - mālī hañā kare āropaṇa sei bīja
udând-o cu apa ascultării (despre jocurile lui Krișna) și a incantării (numelui și gloriilor Sale) -  karaye secana jale śravaṇa kīrtana

upajiyā bāḍe latā 'brahmāṇḍa' bhedi' yāya
'virajā', 'brahma-loka' bhedi' 'para-vyoma' pāya

tabe yāya tad-upari 'goloka-vṛndāvana'
'kṛṣṇa-caraṇa'-kalpa-vṛkṣe kare ārohaṇa

Fiind cultivată, planta cățărătoare a serviciului devoțional divin crește - upajiyā latā bāḍe străpunge universul - bhedi' brahmāṇḍa
trece de zona pură (dintre lumea spirituală și cea materială - Oceanul Cauzal) -  yāya virajā  
străpunge zona (luminii strălucitoare) Brahaman (care înconjoară lumea spirituală) - bhedi' brahma-loka
și atinge în cerul spiritual - pāya para-vyoma

După care merge în cel mai de seamă loc (al lumii spirituale) Goloka-Vrindāvana - tabe yāya tat-upari goloka-vṛndāvana
cățărându-se pânnă la picioarele lui Krișna - kare ārohaṇa caraṇa kṛṣṇa
(care) sunt (asemenea) copacilor dorință (ce îndeplinesc toate dorințele) -  kalpa-vṛkṣe

tāhāń vistārita hañā phale prema-phala
ihāń mālī sece nitya śravaṇādi jala

Acolo (planta) se dezvoltă și produce fructul iubirii divine - tāhāń vistārita hañā phale prema-phala
Grădinarul o stropește aici (în universul material) tot timpul -  mālī sece ihāń nitya
începând cu apa ascultării (despre jocurile lui Krișna) - ādi jala śravaṇa

Edited by madhukar, 25 September 2013 - 16:33.

Madhya 19.156-158

yadi vaiṣṇava-aparādha uṭhe hātī mātā
upāḍe vā chiṇḍe, tāra ¶ukhi' yāya pātā

Dacă se comite o ofensă la adresa unui vaișnav - yadi uṭhe aparādha vaiṣṇava
e ca și cum un elefant nebun ar smulge sau ar rupe- hātī mātā upāḍe vā chiṇḍe
planta cățărătoare (a iubirii divine) ale cărei frunze se vor usca - tāra yāya pātā ¶ukhi'

tāte mālī yatna kari' kare āvaraṇa
aparādha-hastīra yaiche nā haya udgama

De aceea grădinarul (devotul) se străduie să facă un gard protector - tāte mālī yatna kari' kare āvaraṇa
astfel încât elefantul ofenselor să nu intre - yaiche hastīra aparādha  nā haya udgama

kintu yadi latāra sańge uṭhe 'upa¶ākhā'
bhukti-mukti-vāñchā, yata asańkhya tāra lekhā

Dar dacă planta cățărătoare este înconjurată - kintu yadi latāra sańge
de alte plante care sunt dorințele pentru plăcerea materială sau eliberarea - upa¶ākhā vāñchā bhukti-mukti
acestea cresc înmulțindu-se fără de limită — tāra uṭhe yata asańkhya lekhā

Tika:
Acest lucru se întâmplă când acestea primesc îngrășământul care este puterea numelui sfânt al Domnului,
prin care Domnul Suprem se simte obligat să ne îndeplinească dorințele materiale
datorită serviciului devoțional care este executat ... cu gândul la dorințele materiale.
De aceea este încă o dată important pentru ca mintea să fie purificată.

madhukar, on 25 septembrie 2013 - 16:27, said:

Si asta se fumeaza, sau se baga-n vene?

Madhya 19.156-160

yadi vaiṣṇava-aparādha uṭhe hātī mātā
upāḍe vā chiṇḍe, tāra ¶ukhi' yāya pātā

Dacă se comite o ofesnsă față de un vaișnav (cel ce-L adoră pe Vișnu) - yadi uṭhe aparādha vaiṣṇava
e ca și cum un elefant nebun ar rupe și ar dezrădăcina (planta iubirii divine) - vā hātī mātā chiṇḍe upāḍe
iar frunzele plantei se usucă - pātā tāra yāya ¶ukhi'

tāte mālī yatna kari' kare āvaraṇa
aparādha-hastīra yaiche nā haya udgama

De aceea grădinarul trebuie să se străduiască - tāte mālī yatna kari'
să facă un gard protector - kare āvaraṇa
astfel încât elefantul efenselor - yaiche hastīra aparādha
să nu intre - nā haya udgama

kintu yadi latāra sańge uṭhe 'upa¶ākhā'
bhukti-mukti-vāñchā, yata asańkhya tāra lekhā

Dar dacă împreună cu planta (iubirii divine) cresc plante suplimentare - kintu yadi sańge latāra uṭhe upa¶ākhā
acestea se vor înmulți - yata asańkhya
ele fiind descrise ca cele ale plăcerii materiale - tāra lekhā bhukti
și dorinței de eliberare (din dictatul falsului ego, care ne ține în lumea materială) - vāñchā mukti

seka-jala pāñā upa¶ākhā bāḍi' yāya
stabdha hañā mūla-¶ākhā bāḍite nā pāya

Stropindu(-le) plantele alăturate primesc apa (serviciului devoțional) - seka upa¶ākhā pāñā jala
și crescând luxuriant opresc ramura (planta) principală - bāḍi' yāya stabdha hañā mūla-¶ākhā
care nu mai este capabilă să crească - nā pāya bāḍite

prathamei upa¶ākhāra karaye chedana
tabe mūla-¶ākhā bāḍi' yāya vṛndāvana

(De aceea încă) de la început ramurile (plantele) alăturate trebuiesc tăiate - prathamei upa¶ākhāra karaye chedana
Numai atunci poate crește ramura principală - tabe bāḍi'mūla-¶ākhā
care merge în Vrindavan (în lumea spirituală la Krișna) - yāya vṛndāvana

Madhya 19.161

'niṣiddhācāra', 'kuṭīnāṭī', 'jīva-hiḿsana'
'lābha', 'pūjā', 'pratiṣṭhādi' yata upa¶ākhā-gaṇa

Ramurile suplimentare sunt datorate unei mulțimi de activități interzise - yata upa¶ākhā gaṇa ācāra niṣiddha
începând cu duplicitatea (una predici și alta faci) -ādi kuṭīnāṭī
violența față de ființele vii - jīva-hiḿsana
urmărirea profitului material, - lābha
acceptarea propriei venerări  - pūjā
urmărirea (dorinței) de a fi faimos - pratiṣṭha

Madhya 19.162-164

prema-phala pāki' paḍe, mālī āsvādaya
latā avalambi' mālī 'kalpa-vṛkṣa' pāya

Pârguindu-se, fructul iubirii divine al plantei agățătoare cade - pāki' prema-phala latā avalambi' paḍe
iar grădinarul îl degustă - mālī āsvādaya
Pentru grădinar planta devoțiunii divine atinge (se încolăcește pe) copacul ce îndeplinește dorințele - mālī bhakti-latā pāya kalpa-vṛkṣa

tāhāń sei kalpa-vṛkṣera karaye sevana
sukhe prema-phala-rasa kare āsvādana

Acolo (în lumea spirituală Goloka Vṛndāvana se aduc servicii acestui copac-dorință (Krișna)- tāhāń karaye sevana sei kalpa-vṛkṣera
Și se gustă fericirea aromei fructului iubirii divine- kare āsvādana sukhe prema-phala-rasa

eita parama-phala 'parama-puruṣārtha'
yāńra āge tṛṇa-tulya cāri puruṣārtha

Acest fruct suprem  este țelul uman suprem - eita parama-phala parama puruṣa-artha
Față de care cele patru țeluri
(dharma – executarea datoriilor prescrise,
artha –împlinirea economică,
kama – împlinirea plăcerilor,
mokșa -eliberarea) sunt nesemnificative - yāńra āge cāri puruṣa-artha tṛṇa-tulya

Madhya 19. 165

ṛddhā siddhi-vraja-vijayitā satya-dharmā samādhir
brahmānando gurur api camatkārayaty eva tāvat
yāvat premṇāḿ madhu-ripu-va¶ī-kāra-siddhauṣadhīnāḿ
gandho 'py antaḥ-karaṇa-saraṇī-pānthatāḿ na prayāti

Atâta timp cât nu există nici cea mai mica urmă - yāvat na prayāti api gandhaḥ
De iubire pentru dușmanul lui Madhu (Krișna) - premṇām madhu-ripu
Care este asemenea plantei medicinale perfecte, - auṣadhīnām siddha
Pentru cel ce se îndreaptă spre cauza interioară (a tot ce se întâmplă) - pānthatām saraṇī karaṇa antaḥ
Cu siguranță tot acest timp cântarea fascinantă - eva  tāvat va¶ī kāra
A excelentelor perfecțiuni mistice (ca mahima și laghima) - ṛddhā siddhi-vraja
A victoriei în respectarea datoriei prescrise a adevărului - vijayitā satya-dharmā
A stagiului meditației echilibrului perfect - samādhiḥ
A degustării extazului de a fi în lumina divină brahman - brahma-ānandaḥ
Va avea totuși greutate și va fi încântătoare - api guruḥ camatkārayati

Madhya 19. 166-167

'śuddha-bhakti' haite haya 'premā' utpanna
ataeva śuddha-bhaktira kahiye 'lakṣaṇa'

Din iubirea divină apare devoțiunea pură - haite premā haya utpanna śuddha-bhakti
De aceea am să-ți explic simptomele devoțiunii pure - ataeva kahiye lakṣaṇa śuddha-bhaktira

anyābhilāṣitā śūnyaḿ jñāna karmādy anāvṛtam
ānukūlyena kṛṣṇānu śīlanaḿ bhaktir uttamā

Cultivarea activităților care urmăresc  satisfacerea lui Krișna - śīlanaḿ ānu ānukūlyena kṛṣṇa
Și care sunt lipsite de orice dorințe materiale - śūnyaḿ anyābhilāṣitā
Și nu sunt acoperite de cunoașterea trascendentală (despre opulențele lui Krișna) sau dorința de a executa datoriile prescrise (conform statutului socio-sacral) - anāvṛtam jñāna karmādy
Este devoțiunea supremă - bhaktir uttamā.

Tika:

Definiţia lui bhakti incepe cu anu şilanam (cultivarea activităţilor);
iar radacina verbală a cunvântului şilana are două inţelesuri:

1. cesta rupa – forma serviciului devoţional
2. bhava – sentimentele care insoţesc activitatea

1.cesta rupa – forma activităţii cuprinde două stagii
a) - SADHANA – strădanii care duc la manifestarea bhavei (începutul iubirii divine),
care reprezinta stagiul manifestării primelor raze de iubire pentru Krişna in inima practicantului.

SADHANA are două “diviziuni”:
- pravriti mulaka – acţiuni positive ca cele 64 activitati devotionale bhakti
- nivriti mulaka – ocolirea activităţilor negative, cum ar fi

• folosirea violenţei inclusiv împotriva animalelor (ceea ce implică vegetarianismul)
  
• folosirea intoxicanţilor (alcool, cafea, tutun, droguri)
  
• practicarea jocurilor de noroc care activeaza toţi factorii negative
  
• activitatea sexuală in afara căsătoriei
  
• ofensele impotriva

• serviciului devoţional (seva aparadha)
  
• numelui sfânt (nama aparadha)
  
• locurilor sfinte (dhama aparadha)
  
• devotilor (vaișnava aparadha)

Aceste aparadha (ofense) distrug rezultatele strădaniilor in practicarea serviciului devotional bhakti
împingandu-l pe practicant inapoi pe platforma materială.

b ) - KARYA RUPA – activitaţi care se manifestă ca efecte ale atingerii inceputului iubirii transcendentale bhava ca:

• - satvika bhavas, cum ar fi curgerea lacrimilor şi ridicarea părului pe corp
  
• - anu bhavas - cântatul si dansul când se manifesta automat datorită atingerii bhavei

2. bhava – sentimentele care insoţesc acţiunea
care reprezinta inima serviciului devotional bhakti, sunt de două feluri

a) STAIY- BHAVA care este priti sau iubire transcendentală,
care se refera la MANIFESTAREA sentimentului dominant de iubire a Domnului intr-una dintre relaţiile primare:

• - shanta - neutralitate
  
• - dasya - servitudine
  
• - sakhya - prietenie
  
• - vatsalya – relatia parentala (in care bhakta - devotul este parintele, iar Domnul se predă iubirii si grijii devotului Sau iubit)
  
• - madhurza – relatie transcendentala intre iubit si iubită; cea mai intimă si mai dulce relaţie

b- SANCEARI -BHAVA- care este vişada sau disperare a iubirii şi are doua forme:

• prema ankur – vlastarul lui prema (iubire pura a Domnului) numita bhava sau rati
  
• prema – iubirea pura, deplin inflorită pentru Domnul, iubire care se dezvoltă in stadii superioare ca

sneha, man, pranaya, raga, anuraga, bhava, mahabhava.

Sanchary-bhavas, faze tranzitorii ale iubire transcendentale
se ridică asemenea unor valuri in oceanul iubirii dominante stayi- bhava.

Edited by madhukar, 14 October 2013 - 11:25.

Madhya 19.168-170
anya-vāñchā, anya-pūjā chāḍi' 'jñāna', 'karma'
ānukūlye sarvendriye kṛṣṇānuśīlana

Renunță la orice dorință materială - chāḍi'anya-vāñchā
La orice altă venerare, cunoaștere sau activitate prescrisă - anya-pūjā jñāna karma
Cu toate simțurile cultivă activitățile favorabile lui Krișna - sarva-indriye anuśīlana ānukūlye kṛṣṇa

ei śuddha-bhakti ihā haite premā haya
pañcarātre bhāgavate ei lakṣaṇa kaya

Simptomele devoțiunii pure, care apare din iubirea divină -  lakṣaṇa śuddha-bhakti ei ihā haite premā
Sunt descrise în Pancearatra și Bhagavat Puran - ei haya kaya pañcarātre bhāgavate

sarvopādhi-vinirmuktaḿ tat-paratvena nirmalam
hṛṣīkeṇa hṛṣīkeśa sevanaḿ bhaktir ucyate

Eliberându-te de orice desemnări materiale (bărbat/femeie, roman/indian, inginer …) -sarva-upādhi-vinirmuktam
Și servindu-L  cu simțurile purificate - sevanam hṛṣīkeṇa
pe Acel Suprem pur,  Controlorul Simțurilor - tat-paratvena nirmalam īśa hṛṣīka
Se numește serviciu devotional -   ucyate bhaktiḥ

Madhya 19.171

mad-guṇa-śruti-mātreṇa
mayi sarva-guhāśaye
mano-gatir avicchinnā
yathā gańgāmbhaso 'mbudhau

Așa cum Gangele curge în ocean - yathā gańgā-ambhasaḥ ambudhau
(la fel și) mintea se mișcă fără piedică spre Mine - manaḥ-gatiḥ avicchinnā mat
Când vei auzi despre calitățile Mele -  śruti-mātreṇa guṇa mayi
Cel situat în inimile tuturor - āśaye guhāsarva

Tika
Acest vers a fost vorbit de Domnul Suprem în forma avatarului Kapila către mama sa Devahuti, înregistrat în Șrimad Bhagavatam 3.29.11.
De aceea trebuie să ascultăm istoriile despre Domnul Suprem, căci acolo unde se duce mintea noastră, acolo ne vom duce și noi.

Madhya 19.172

lakṣaṇaḿ bhakti-yogasya
nirguṇasya hy udāhṛtam
ahaituky avyavahitā
yā bhaktiḥ puruṣottame

A fost descris că simptomele lui bhakti-yoga - udāhṛtam lakṣaṇam bhakti-yogasya
Referit ca devoțiune pentru Supremul Desfătător sunt cu siguranță - yā bhaktiḥ puruṣa-uttame hi
(Faptul că bhakti se află) dincolo de modurile naturii materiale  -  nirguṇasya
Nu are altă cauză (decât însăși dorința devoțiunii) - ahaitukī
(și este) neîntreruptă - avyavahitā

Tika:
În Şrimad Bhagavatam (1.2.6) sunt descrise aceste simptome ale lui bhakti:

sa vai puḿsāḿ paro dharmo yato bhaktir adhokṣaje
ahaituky apratihatā yayātmā suprasīdati

Ceea ce cu siguranță- sa vai
este cea mai de seamă datorie prescrisă pentru oameni - paro dharma puḿsāḿ
este serviciul devoțional al iubirii pentru Domnul Suprem - bhaktir adhokṣaje
care nu are altă cauză (fiind natură intrinsecă a sufletului) – ahaituky
neîntrerupt (când devine manifestat ) - apratihatā
și prin care sufletul devine pe deplin satisfăcut – yaya atmā supra-sīdati

Madhya 19.173-176
sālokya-sārṣṭi-sāmīpya-
sārūpyaikatvam apy uta
dīyamānaḿ na gṛhṇanti
vinā mat-sevanaḿ janāḥ

Chiar dacă li sunt oferite (următoarele perfecțiuni) - api janāḥ dīyamānam
Să trăiască pe aceași plantetă cu Mine  - sālokya
Să deține acealeași opulențe ca ale Mele - sārṣṭi
Să fie în asocierea Mea - sāmīpya
Să aibă aceeași formă ca a Mea - sārūpya
Sau să fie una cu Mine - uta ekatvam
ele nu sunt acceptate fără serviciul devonținal divin pentru Mine - na gṛhṇanti vinā mat-sevanam.

sa eva bhakti-yogākhya
ātyantika udāhṛtaḥ
yenātivrajya tri-guṇaḿ
mad-bhāvāyopapadyate

Ceea ce este numită bhakti-yoga posedă cu siguranță aceste (simptome) - ākhyaḥ bhakti-yoga  eva saḥ
Fiind descrisă ca țelul final al vieții -udāhṛtaḥ  ātyantikaḥ
De cei ce au transcedat cele trei moduri ale naturii materiale - yena ativrajya tri-guṇam
Și au atins natura mea (transcedentală)  - upapadyate mat-bhāvāya

bhukti-mukti ādi-vāñchā yadi mane haya
sādhana karile prema utpanna nā haya

Dacă te gândești la dorințele pentru plăcerile materiale sau eliberare (mântuire) - yadi mane vāñchā bhukti mukti
Executând practica (serviciul devoțional bhakti) -  ādi haya karile sādhana
Iubirea divină nu-și va face apariția -  prema nā  haya utpanna

bhukti-mukti-spṛhā yāvat
pi¶ācī hṛdi vartate
tāvad bhakti-sukhasyātra
katham abhyudayo bhavet

Atâta timp cât dorințele pentru plăcerile materiale și așteptarea mântuirii - yāvat spṛhā bhukti mukti
Asemenenea unor vrăjitoare rămân în inimă - pi¶ācī vartate hṛdi
Cum este posibil ca în acest timp fericirea devoțiunii divine - katham tāvat sukhasya  bhakti
Să fie astfel trezită - bhavet atra abhyudayaḥ

Madhya 19.177
sādhana-bhakti haite haya 'rati'ra udaya
rati gāḍha haile tāra 'prema' nāma kaya

Prin practica devotională se dezvoltă afecțiune (pentru Krișna) - haite sādhana-bhakti haya ratira
Iar (când) aceast afecțiune trezită (devine) densă (consistentă) se numește iubire divină - gāḍha haile tāra rati kaya nāma prema

prema vṛddhi-krame nāma — sneha, māna, praṇaya
rāga, anurāga, bhāva, mahābhāva haya

Iubirea divină crește treptat purtând numele - prema vṛddhi-krame haya nāma
de tandrețe, furie divină trezită de gelozie - sneha māna
devastare a ființei, atașament, atașament al urmării (imitării) iubitului - praṇaya rāga anurāga extaz și marele extaz - bhāva mahā-bhāva

Rupa Gosvami scrie în acest sens în Ujjvala Nilamani:
"În acest fel iubirea pentru Krișna progresează trecând prin diferite faze de intensitate
așa cum zahărul trece de la sămânță (bigea) la plantă (ikșu), suc (rasa), sirop (kanda), melasă (guda),
aprope devine granulat (sarkara), zahăr granulat (sita) și zahăr candel (sitopa)."

In Bhakti-rasāmṛta-sindhu, (3.2.84) sneha este descrisă astfel:

sāndraś citta-dravaḿ kurvan premā sneha itīryate
kṣaṇikasyāpi neha syād viśleṣasya sahiṣṇutā

"Când topirea inimii devine intensă - dravaḿ citta kurvan  sāndraś
iubirea divină prema se numește tandrețe - sneha – premā itīryate sneha
(în care) chiar și o fracțiune de secundă de despărțire nu poate fi suportată – api kṣaṇika viśleṣasya neha syād

În Bhakti-rasāmṛta-sindhu (3.2.87) Rupa Gosvami scris:

snehaḥ sa rāgo yena syāt sukhaḿ duḥkham api sphuṭam
tat-sambandha lave 'py atra prītiḥ prāṇa-vyayair api

Tandrețea (sneha) prin care chiar fericirea manifestă nefericire, acesta este raga - atașamentul (iubirii) - snehaḥ api sukhaḿ sphuṭam duḥkham sa syāt rāgo
prin atingerea unei  astfel de legături afectuoase -  atra yena lave tat-sambandha prītiḥ
chiar și viața (poate fi ușor) sacrificată - api prāṇa-vyayair

Pe aceasta treaptă a iubirii atașamentul este atât de puternic,
încât fericirea de a fi împreună cu Krișna se transformă în nefericire
la gândul că ceva te-ar putea despărți de Acesta, iar viața fără El e lipsită de orice valoare.

Madhya 2.66

unmādera lakṣaṇa, karāya kṛṣṇa-sphuraṇa,
bhāvāveśe uṭhe praṇaya māna
solluṇṭha-vacana rīti māna garva vyāja-stuti,
kabhu nindā kabhu vā sammāna

Simptomele nebuniei (iubirii divine) - lakṣaṇa unmādera
cauzează viziuni ale lui Krișna - karāya sphuraṇa kṛṣṇa
Cufundarea în iubirea divină - bhāva-āveśe
dă naștere la devastarea ființei, furie trezită de gelozie - uṭhe praṇaya māna
calea vorbirii ironice (când Krișna pretinde că nu a fost cu o altă iubită) - rīti solluṇṭha-vacana
mândrie ridicată de furia trezită de gelozie - garva māna
iar uneori lauda simulată (a lui Krișna) - kabhu stuti vyāja
iar alteori ofensarea (lui Krișna) (datorită sentimentului de rănire a iubirii) - kabhu nindā
sau onorarea  (Acestuia, pentru a arăta îndepărtarea față de El) - vā sammāna

De remarcat că în această relație a iubirii intime Krișna își pierde statutul de Domn Suprem,
el devenind doar iubitul dulce.

În Ujjvala Nilamani (Safirul înflăcărat) a lui Rupa Gosvami anuraga este descrisă astfel:
„Acea iubire divină în care obiectul iubiri (Krișna) rămâne (la fel ca la prima întâlnire) drag și mereu nou,
făcând ca iubirea continuu să crească este numită anuraga.”

„Văzându-l pe Krișna de la distanță Radha îi spune Vrindei: Krișna se mișcă mereu pe calea ochilor mei.
N-am mai văzut niciodată o astfel de dulceață. Ochii mei de-abia dacă sunt în stare să bea un strop din atractivitatea sa încântătoare.”

Starea exaltată de iubire care este foarte dificil de a fi atinsă chiar și de reginele lui Krișna
și care este înțeleasă numai de gopii, zeițele din Vraja, este numită maha-bhava.
Maha-bhava este iubirea divină care, plină de nectar dulce, vrăjește inima.

Următorul vers redă cuvintele lui Sārvabhauma Bhaṭṭācārya când acesta a văzut manifestările iubirii divine
în corpul Domnului Cetanya în templul Domnului Domnului Suprem Geaganat din Puri:

'adhirūḍha bhāva' yāńra tāńra e vikāra
manuṣyera dehe dekhi baḍa camatkāra (Madhya 6.13)

Transformările uluitoare ale extazului crescând - bhāva adhirūḍha
(văzute în) acesta (Domnul Cetanya)- vikāra baḍa camatkāra bhāva adhirūḍha yāńra
nu pot fi văzute într-un corp uman - dekhi baḍa tāńra dehe manuṣyera

Edited by madhukar, 28 October 2013 - 15:18.

19.180
ei saba kṛṣṇa-bhakti-rasera sthāyibhāva
sthāyibhāve mile yadi vibhāva, anubhāva

Toate aceste gusturi ale devoțiunii divine pentru Krișna - ei saba kṛṣṇa-bhakti
(Formează) starea dominantă a iubirii divine. - sthāyi-bhāva
Dacă ai atins (o anumită) stare dominantă a iubirii divine yadi mile sthāyi-bhāve
Aceasta (e însoțită de) componenții iubirii numiți vibhāva și anubhāva

Tika:
Vibhava este definită în Bhakti Rasamrita Sindhu care citează din Agni Purāṇa [Alaṅkāra secția, 3.35]:

tad uktam agni-purāṇe
vibhāvyate hi raty-ādir yatra yena vibhāvyate |
vibhāvo nāma sa dvedhālambanoddīpanātmakaḥ ||2.1.15||

“Vibhāva se referă la două feluri de recipienți (ālambana)
— persoana în relație cu care iubirea este experimentată (viṣaya - Domnul Suprem),
— persoana în care este experimentată sthayi bhava (āśraya - devotul)
și la stimulii (uddīpana) care favorizează experimentarea iubirii divine.”

Vibhava are deci două componente
• Ceea ce stimulează iubirea (depinzând de tipul de iubire dominantă pe care ai dorit-o – impersonală, în servitudine, în prietenie, ca părinte sau ca partener al iubirii amoroase)
• Forma spirituală a celor doi protagoniști ai iubirii divine (Domnul Suprem și devotul)

Anubhava este de asemenea definită în Bhakti Rasamrita Sindhu:

anubhāvās tu citta-stha-bhāvānām avabodhakāḥ |
te bahir vikriyā prāyāḥ proktā udbhāsvarākhyayā ||2.2.1||

“Anubhāva se referă la ceea ce exprimă bhāva care se află în inimă.
Aceste (expresii) sunt predominant transformări externe, fiind astfel numite udbhāsvara (străluciri pe corp).”

Anubhava reprezintă acțiunile vizibile în corp datorate iubirii divine
și care sunt datorate emoțiilor spiritual ca:

• Cele care implică mișcări rapizi

Dansul -nritya,
rostogolirea în extaz pe pămnt - viluthita,
plânsul din abundență – kroșana
răscolirea corpului – tanu-motana
strigărea din tot corpul – hunkara
râsul din abundență – attahasa
holbarea ochilor – ghuran
sughițul continuu - jolla

• Cele care implică mulțumirea sau apatia

cântatul – gita
căscatul continuu – djrimbhana
traspiratul abundent – șvasa/bhuma
indiferanța pentru imaginea publică – loka-anapeșita
salivarea abundentă - lalasrava

Edited by madhukar, 31 October 2013 - 23:01.

Madhya 19.181

sāttvika vyabhicāri bhāvera milane
kṛṣṇa bhakti rasa haya amṛta  āsvādane

Prin amestecul simptomelor iubirii ce provin din bunătatea pură - milane sāttvika
cu emoțiile care se mișcă distinct spre emoția dominantă a iubirii și o intensifică - bhāvera vyabhicāri
se degustă nectarul gusturilor devoțiunii divine pentru Krișna -  āsvādane amṛta rasa bhakti kṛṣṇa

Tika:
Bhakti-rasa sau Gustul devoțiunii divine este explicat de către Rupa în cartea sa Bhakti rasa amrita Sindhu:

"Gustul intern ale sentimentelor dominante / permanente ale iubirii divine (stayi-bhava)
amestecat cu
Gustul pe care îl au iubiții și ingredientele care stimulează sentimentul dominant al iubirii – vibhavas
amestecate cu
Gustul pe care-l au acțiunile vizibile, care ilustrează emoțiile spirituale – anubhavas
amestecate cu
Gustul extazului spiritual care apare din vișudha sattva (bunătatea pură a unor sentimente spirituale specifice) – sattvika-bhavas,
amestecate cu
Gustul emoțiilor tranzitorii care apar în oceanul emoțiilor iubirii dominante și care se mișcă distinct spre emoția dominantă a iubirii și o intensifică – vyabhicari-bhavas
produc o extaordinară savoare extatică direct în suflet
cunoscută sub numele de bhakti rasa.

Sentimentele de iubire divină sau starea sufletească ce domină asupra tuturor celorlalte sentimente,
care pot fi sau nu, antagoniste acestei stări, care domină asupra lor asemenea unui rege puternic,
dând o anumită permanență sentimentală, se numește sentimentul dominant al iubirii sau sthayi-bhava.

Iubirea divină este esența energiei interne a Celui Atoate Atrăgător (Krișna),
cunoscută sub numele de ananda sau hladini, energia extazului divin.
Această energie, manifestându-se în diferiți devoți apare în cinci tipuri de sentimente dominante divine,
cunoscute sub numele de iubire divină dominată de sentimente de:
- pace - shanta rasa
- servitudine – dasya rasa
- prietenie – sakya rasa
- parentalitate sau protejare – vatsalya rasa
- erotism divin – madhurya rasa

sarvathaiva durūho’yam abhaktair bhagavad-rasaḥ |
tat-pādāmbuja-sarvasvair bhaktair evānurasyate ||2.5.131||

“Rasa direcționată către Domnul Suprem este deosebit de greu de a fi înțeleasă de cei lipsiți de devoțiune divină.
Cei ce s-au dedicat Domnului (Bhagavān) pot gusta bhakti-rasa.”

Madhya 19.182-184

yaiche dadhi, sitā, ghṛta, marīca, karpūra
milane, 'rasālā' haya amṛta madhura

(Bhakti-rasa) este asemenea amestecului iaurtului - yaiche milane dadhi
cu zahărul candi, unt pur, piper negru și camfor - sitā ghṛta marīca karpūra
devenind dulce asemenea nectarului (numit) rasālā — very tasteful; haya madhura amṛta rasālā

bhakta-bhede rati-bheda pañca parakāra
śānta-rati, dāsya-rati, sakhya-rati āra

vātsalya-rati, madhura-rati, — ei pañca vibheda
rati-bhede kṛṣṇa-bhakti-rase pañca bheda

Conform varietății devoților există o varietate de iubiri divine - bhakta-bhede  rati-bheda
în cinci categorii (principale) -  pañca parakāra
śānti-rati  - iubirea dominată de starea păcii transcendentale
dāsya-rati — iubirea dominată de sentimentul de servitor al Domnului
sakhya-rati — iubirea dominată de sentimentul de prieten al Domnului
āra vātsalya-rati —de asemenea  iubirea dominată de sentimentul de părinte al Domnului
madhura-rati — iubirea dominată de sentimentul de prieten al Domnului
aceste cinci categorii ale iubirii divine- ei pañca vibheda rati bhede
corespund celor cinci gusturi ale devoțiunii divine pentru Krișna - pañca kṛṣṇa-bhakti-rase bheda

Tika:
Śānta-rati este descrisă în Bhakti-rasāmṛta-sindhu (2.5.16-18)

atha śāntiḥ —
mānase nirvikalpatvaṃ śama ity abhidhīyate ||2.5.16||

Urmează pacea perfectă:
Starea în care mintea nu mai face diferențe se numește śama - perfectul echilibru.

A nu mai face diferențe se referă în primul rând la gândirea dualistă,
bazată pe bipolarizare, și la tensionarea și neliniștea inerentă acestei stări:
al meu, ai mei - al lor, ceilalți
prieten - dușman
plăcut - neplăcut ...
care trebuie depășită.

Acest stagiu poate fi atins numai atunci când ajungi să experimentezi
baza spirituală a lumii materiale care este nonduală - a-dveta sau a-bheda.
În acest sens Domnul Suprem Șri Krișna spune (Bhagavad-gita 5.7):

yoga-yukto viśuddhātmā vijitātmā jitendriyaḥ
sarva bhūtātma bhūta atmā kurvann api na lipyate

Pentru cel care și-a purificat mintea prin practicarea procesului Yoga, - viśuddhātmā yukto yoga
își controlează mintea și și-a cucerit simțurile, - vijitātmā jitendriyaḥ
toate ființele sunt considerate (doar) suflete (spirituale) - sarva bhūtātma atmā bhūta
și deși el este activ (în această lume) el nu este atașat (de rezultate activităților sale) - kurvann api na lipyate

tatha coktam —
vihāya viṣayonmukhyaṃ nijānanda-sthitir yataḥ |
ātmanaḥ kathyate so’tra svabhāvaḥ śama ity asau ||2.5.17||

Astfel cei puri (spun):
Situarea în propria fericirea a sufletului- nijānanda-sthitir yataḥ ātmanaḥ
care nu provine din gratificării sițurilor (a identificării cu corpul material) - vihāya viṣaya unmukhyaṃ
s-a spus că este natura intrinsecă a păcii transcendentale - kathyate sah atra svabhāvaḥ śama ity asau

prāyaḥ śama-pradhānānāṃ mamatā-gandha-varjitā |
paramātmatayā kṛṣṇe jātā śānta-ratir matā ||2.5.18||

“ Ceea ce cauzează caracterul principal al echilibrului perfect - prāyaḥ śama-pradhānānāṃ
și e lipsită de orice urmă de posesiune pentru Suprasufletul, care este Krișna - varjitā gandha mamatā paramātmatayā kṛṣṇe
creiază sentimentul iubirii dominată de starea păcii transcendentale - jātā matā śānta-ratir

Edited by madhukar, 10 November 2013 - 22:52.

aici mai citesc

este un om desavirsit

Madhya 19.185-187

¶ānta, dāsya, sakhya, vātsalya, madhura-rasa nāma
kṛṣṇa-bhakti-rasa-madhye e pañca pradhāna

hāsyo 'dbhutas tathā vīraḥ karuṇo raudra ity api
bhayānakaḥ sa-bībhatsa iti gauṇa¶ ca saptadhā

hāsya adbhuta vīra karuṇa raudra bībhatsa bhaya
pañca-vidha-bhakte gauṇa sapta-rasa haya

Dintre (toate) gusturile devoțiunii divine pentru Krișna - madhye rasa bhakti kṛṣṇa
Cinci sunt principale - pañca e pradhāna
Cel al neutralității, servitudinii, prieteniei, paternității și erotismului — ¶ānta, dāsya, sakhya, vātsalya madhura.
Iar șapte sunt secundare - ca saptadhā gauṇaḥ
Râsul, minunarea, cavalerismul, compasiunea hāsyaḥ adbhutaḥ vīraḥ karuṇaḥ —precum și mânia (pe Krișna) și chiar și frica (față de Krișna) - tathā raudraḥ iti api bhayānakaḥ
Împreună cu dezgustul (persoanelor demonice față de Krișna) saḥ iti

Râsul, minunarea, cavalerismul, compasiunea, dezgustul și frica - hāsya, adbhuta, vīra, karuṇa, raudra, bībhatsa, bhaya
sunt șapte tipuri de gusturi secundare ale iubirii divine - haya sapta rasa gauṇa
care se întălnesc în cinci feluri de devoți - pañca-vidha-bhakte

Tika:
Persoanele demonice care se gândesc tot timpul la Krișna cu frică sau cu desgust,
cum au fost și cazurile lui Kamsa și Șișupal, ating o conștiință divină (de Dumnezeu) (chiar dacă, în mod negativ)
și prin mila lui Krișna sunt eliberate din lumea materială.
Însă datorită faptului că nu au reușit să atingă decât o relație distantă față de Krișna,
lor le este acordată șanta rati – relația de neutralitate, a păcii.