De unde cumpărăm vin adevărat?

 ionutzitaly, on 24 martie 2017 - 12:44, said:

Orgoliile, infatuarea, lipsa de viziune... Și or mai fi și altele, dar astea mi-au venit acum.
Eu tot dau exemplul Georgiei nu doar pe Softpedia, ci și în alte medii. Urmăriți știrile din ultimul an (să zicem) de aici și sigur o să aveți o percepție mult mai clară ce fac și de ce sunt în stare georgienii. Georgia cred că are dacă nu cea mai mare, una din cele mai mari creșteri ale exporturilor de vin.
Apropo de viziune. Responsabilii noștri nu urmăresc evoluția pieței internaționale de vin. Lâncezesc bazându-se pe faptul că suntem pe un loc 10 la producția de vin fără să ia în calcul că eficiența înseamnă să iei în calcul sumele de bani câștigate din exportul de vin.
Franța a fost șocată când au apărut pe piață cei din Noua Zeelandă, Chile Africa de Sud și alții, dar a luat măsuri (inclusiv subvenții pentru producători) astfel încât vinurile lor să se vândă în continuare la valori ridicate. Bine, au mai fost și alte subtilități de-ale lor, dar nu stau pe Softpedia să le prezint.

 retele, on 24 martie 2017 - 13:18, said:

Plecăm de la starea actuală. Avem vinuri din toate gamele: vin din hibrizi și din struguri nobili. Acum, nu am date statistice, dar la nivel de consum intern vinul din hibrizi cred că este în jur de 10%. Este o apreciere strict subiectivă, dar clar că nu este una neglijabilă.
Vinurile obținute din struguri nobili sunt și ele pe mai multe categorii.
Avem vin nefiscalizat, adică vin realizat de fermieri care nu sunt organizați ca AF, PF sau SRL. Să zicem că și aici ar fi cam 10% din consumul intern, deși ar putea fi ceva mai mult.
Avem vin fiscalizat care e pe mai multe trepte de calitate.
Avem niște poșirci vândute legal de genul celor menționate de cineva mai sus (Norocel Bugecel). Vinuri la PET care, în opinia mea, multe sunt mai slabe calitativ decât cele vândute nefiscalizat de către unii fermieri. Nu le găsiți doar în dughene uitate de Dumnezeu, ci le găsiți și în supermarketuri. În opinia mea destul de subiectivă cred că reprezintă cam 20% din consumul de vin.
Restul sunt vinuri cu trepte (oficiale de calitate): IG și DOC. Cât rămâne? 60%.
Cineva spunea mai sus că se exportă 2,5%. Să ne înțelegem, 2,5% din producția totală oficială, adică fiscalizată. Adică din 80% din producția totală de vin a țării. Adică, Norocel &Co + vinurile DOC și IG. Teoretic, se exportă 2,5% din 80%=2% din vinurile Norocel + DOC și IG!!!
Cred că sunteți e acord că vinuri tip Norocel nu se exportă, deci practic se exportă vinuri IG+DOC. Adică, 2% din 60%=1,2% din producția totală de vin a României!!!
Unde suntem noi pe harta mondială a vinului cu export de 1,2%? La piciorul broaștei, la categoria Mulțumim pentru participare.

 retele, on 24 martie 2017 - 13:18, said:

Deci, am văzut cum stau lucrurile cu exportul de vin al României.
La export, vinul se vinde vrac sau îmbuteliat. Pe timpul lui nea Nici se vindea la greu vin vrac. Evident, la preț de doi lei. Practic, atunci ne-am format noi imaginea de țară cu vin de doi lei.
După ce Noua Zeelandă, Chile și Africa de Sud au început să muște consistent din cașcavalul comerțului mondial de vin și, implicit din veniturile obținute până atunci de Franța, Italia și Spania, România a avut de pierdut pentru că intra în competiție cu mai mulți și, pe de altă parte, noii intrați ofereau vinuri de calitate comparativ cu greii în domeniu. Deci perioada în care noi vindeam cupaj de Merlot cu Muscat Ottonel pe post de Busuioacă de Bohotin (și se mai și lăudau cu asta) a apus.
După Revoluție s-au făcut replantări în majoritate cu fonduri europene. Teoretic, asta ar fi trebuit să însemne că vinurile oferite la export (și nu numai) să aibe niște costuri relativ mici și, evident, competitive pe piața externă. Bine, mai trebuie să fie competitive și din punct de vedere calitativ. Practic, vinurile sunt prea scumpe, iar reacția celor de afară care importă vinuri românești este asta: de ce să cumpăr un vin românesc dacă pot să aduc un vin franțuzesc la același preț sau mai mic, iar calitatea este mai ridicată. În plus, una e să vând vin franțuzesc și alta este să vând vin românesc de care n-a auzit nici dracu.
Un alt aspect pe care oficialii români îl ignoră este dinamismul pieții mondiale a vinului. Am făcut referire la vechii și greii acestei piețe (Franța, Italia, Spania), am vorbit de cei noi (Noua Zeelandă, Chile și Africa de Sud). Nu am vorbit deloc despre cei care vin (puternic) din urmă.
O să mă rezum doar la o țară: China. Acum, chinezii consumă vinul ca unii de la noi: fie șpriț, fie cu Coca Cola și în alte variante mai mult sau mai puțin cunoscute. Dar consumul de vin în China crește an de an. Partea proastă (pentru noi și nu numai) este că nu crește doar consumul, ci și producția de vin. Mda, nu e de cine știe calitate acum, dar chinezii evoluează mult mai rapid și la nivel de calitate, nu doar la cantitate. Perspectiva pe care o văd eu este că peste 20 ani China o să sufoce piața mondială a vinului. La început cu prețul și după aia și cu calitatea. Au adus consultanți străini care îi învață viticultură cum au învățat antrenorii români de handbal pe alții. Și rezultatele s-au văzut.

 Otineu, on 25 martie 2017 - 16:10, said:

What the....Chiar se facea asa ceva? In ce ani si de catre cine?

 Hitmaker, on 25 martie 2017 - 16:14, said:

Sunt la țară acum, dar când ajung în București o să-ți dau articolul că-l am salvat în PC.

"O sticla de vin contine mai multa filozofie in ea decat orice alta carte din lume"
                                                                                                     -Louis Pasteur-
                                                                                                        In original:
                                                     “Il y a plus de philosophie dans une bouteille de vin que dans tous les livres.”,

zicerea asta nu am stiut-o, desi am fost la Arbois, locul lui de nastere, linga M-tii Jura, unde se produce celebrul "vin jaune de jura"- "vinul galben de jura".
Am scris bine e vb de vin galben si nu alb, nu ma intrebati de diferenta ca inca nu am baut. Asta e un vin unic in lume care se produce numai pe o mica de suprafata de teren unde datorita particularitatilor unice ale solului se obtine acest celebru vin galben.
Pina una alta eu ma delectez cu un Marquis de Prada AOC Buzet 2015, rosu, din zona Agenului, vinurile mele preferate fiind cele din zona Agen-Bergerac, Cotes de Rhones si Languedoc-Roussillon.
Este un cupaj de 14 grade, Merlot, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon. F bun.

Apropo, la 5 euro o sticla de Corcova, in magazinele E. Leclerq, nu prea iti vine sa o iei, cind un vin frantuzesc, chiar mai bun, pleaca de la 3 euro.
De altfel, Corcova este un vin f bun, dar e mai scump, de ex,  ca un Lambrusco frizante, care suna totusi altfel la ureche. Cele doua vinuri fiind in clase diferite nu le putem compara, eu vb strict dpdv al cumparatorului francez. Pt Lambrusco suna mai bine decit Corcova.
Si atunci, cum sa vinzi?

 Otineu, on 25 martie 2017 - 15:43, said:

Dacă viile hibride sunt 45% din total, n-are cum vinul de hibrizi să fie doar 10%, chiar presupunând o productivitate mai scăzută, eu aș zice mai realist un minim de 35%.

 Otineu, on 25 martie 2017 - 16:10, said:

Pe noi mai degrabă factorii externi ne-ar putea influența marketingul, decât eventuala creștere a producției interne.

 retele, on 25 martie 2017 - 20:44, said:

Nu sunt sigur că este chiar așa. Inițial, și eu am crezut că suprafața ocupată de viile hibride ar fi cam de 50%. De curând, o informație neoficială pe care trebuie să o verific în scurt timp mă face să cred că acest procent este reprezentat de viile din care nu ies vinuri DOC și IG. Altfel spus, ar putea fi vorba, pe de-o parte, de suprafețele ocupate de viile hibride și, pe de altă parte, de cele în care vițele-de-vie sunt în amestec.

Păi datele oficiale statistice asta spun, în 2015 total hectare vița de vie au fost de 184.000, din care 100.000 viță nobilă, iar din vița nobilă 33.000 DOC și 18.000 IG: http://www.insse.ro/...itavie2015r.pdf

Te-ai lamurit pana la urma ca o crestere cu 18% in 3 ani a plantatiilor cu DOC si IG rezulta in vin mai mult in piata si in supraproductie?

Dacă s-ar consuma doar vin DOC/IG atunci da, ar fi vorba de o creștere semnificativă, însă atât timp cât DOC/IG are o pondere de doar un sfert din total, tot e puțin, suntem departe de definiția "supraproducției".

 retele, on 26 martie 2017 - 12:23, said:

Informațiile trebuie corelate și cu cele de aici.

 retele, on 26 martie 2017 - 13:56, said:

Doamne, uneori am impresia ca vorbesc in alta limba. Supraproductie pe piata vinului îmbuteliat cu DOC si IG, desigur. La asta ma refeream. Ca asta ma intereseaza pe mine ca bautor si de asemenea de aici se face exportul nu din via nobila a taranilor care au si ei un hectar de vie.

Ca discutia plecase de la export. Iar tu ai intrebat de ce e nevoie de export. Iar eu am argumentat sustinand ca avem o crestere importanta a productiei pe piata vinului DOC si IG.

Edited by Hitmaker, 26 March 2017 - 15:41.

Pentru cei dornici sa incerce ceva nou/inedit le propun doua bauturi pe baza de vin: kir-ul (frantuzesc) si sangria (spaniol).
Kir-ul este un cocktail din 1/5 sirop de coacaze si 4/5 vin bourgogne-aligoté. Acest vin se poate inlocui cu vin alb. Se bea ca aperitiv.

Sangria e un amestec de vin, diferite fructe, apa/sifon, cognac etc. Se bea rece in timpul mesei.
Imi si imaginezi o masa de prinz intro dupamiaza linistita, la o hacienda in mijlocul desertului spaniol, cind sunt 50 de grade la umbra...........
O paella din carne bio (animale crecute in gospodarie) si fructe de mare proaspete si salbatice (nu de cultura) si de ce nu o bucata generoasa de tapas.........
Si apoi o lunga siesta la umbra vreunui copac stufos, intrun hamac traditional, ceva ca in cartile lui Gabriel García Márquez........

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sangria

Pina una alta merge si un Prieur Barsanne AOC, 2015 din regiunea Languedoc.
Locuitorii acestei regiuni spun despre vinul lor ca este mai bun decit cel de Bordeaux, dar mai putin cunoscut, ca deh, markrting.
Asa mi-a zis un nene la o podgorie din zona, prin 2011 si eu unul ii dau dreptate, vin de Bordeaux beau numai daca il primesc gratis. Nu ca nu ar fi bun, dar gusturile nu se discuta.

Edited by petit_christian, 26 March 2017 - 16:23.

Am baut azi un Muscat Ottonel de Recas, demisec, 12,5% alcool, an 2016.  Aveam chef de ceva muscat, tamaioasa etc. Vinul l-am lasat sa se raceasca si dupa primele inghitituri pot spune ca este un vin acid cu tuse minerale usor intepator pe alocuri. Parfumul de muscat nu este chiar puternic. E ceva intre corcoduse galbene si piersica alba. As fi prefert ceva demidulce sau chiar dulce caci e un soi aromatic, poate ca cel de la Panciu ce e excelent. Pretul 26 de lei, overpriced.
Cineva spunea aici ca Recas fac vinuri false. Nu cred, mai ales ca patronul Phil Cox a ridicat mult acest brand.

Ideea asta am auzit-o si eu, cum ca la Recas se face "vin de paie/coceni". Nefiind un cunoscator al acestor vinuri, nu stiu ce sa zic.
Despre Corcova insa, numai de bine.

 cristian_e, on 26 martie 2017 - 16:30, said:

Ciudat. Muscatul Ottonel din vechea gama Cocosul dintre vii era foarte ok. Si costa cam la fel. Sa fi scazut calitatea?

Muscatul de la Casa Panciu e foarte ok. Si de asemenea Crama Tata si Fiul face Muscat bun.

 Hitmaker, on 26 martie 2017 - 16:41, said:

Si syrah-ul era foarte bun.
Muscat bun mai e si cel de la Curtea Regala-Vinuri de Macin, cel demidulce. (nu cel sec)
http://www.vinuridem...ro/produse.html

Edited by cristian_e, 26 March 2017 - 17:14.