Baiat de 12 ani foarte timid ,roseste la fata f.des si f.intens !

Și dacă nu le face cum trebuie ce se întâmplă? Dacă sparge o farfurie, dacă își julește un genunchi, dacă mănâncă de pe jos, dacă nu salută?

Apoi, nu-ți imagina că un copil simte constrângeri doar dacă-i spui "fă așa" sau "nu face aia". De multe ori e suficient să-l lauzi pentru un anumit tip de acțiuni (gen uitatul la balet), fără să-l cerți pentru altele (gen uitatul la desenele alea animate cu mutanți) ca să priceapă că "mama vrea să fiu balerin". Copilul meu are doar 7 ani, dar știe de la trei că taică-su îl laudă când socotește bine și că dacă vrea să mă îmbuneze pe mine nu trebuie decât să citească. Nu-ți face iluzii, ești responsabilă pentru timiditatea lui și vei fi responsabilă pentru eșecurile lui, dacă o să fie vreodată.

Edited by adadoi, 03 June 2011 - 18:04.

 Hellada, on 2nd June 2011, 19:54, said:

este o reactie simpatica , frica de a nu gresi , in asteptarea unei pedepse/apostrofari - copilul a fost poate traumatizat

Edited by gi_fubar, 03 June 2011 - 18:32.

Eu am dat un sfat, cât de nebun îi, cât de oftopic pare = merită încercat, nu îmi stă în fire să fac spam, sau până acuma 30 de minute, asta când m-am gândit că 2000 de mesaje o să mă scape de ceva mesaje enervante.
Timiditatea = cum se scapă de ea:
  - Alergare, sport, mișcare - SINGUR, prezența mamei poate să fie ceva care inhiba.
Mai erau și altele, dar astea ajută să își regleze singur un echilibru, exercițiile alea de relaxare, meditație, altele = prea mic, eu îl duceam la curve, tăticul să îi facă o ședință la clubul de striptis, ca doar nu îi singurul minor care îi adus de tătic, măcar are cu ce se lauda la scoală.

Timid am fost si eu pana la 7 ani ,dar nu ma inrosam la fata.Sunt cam de varsta lui si ar trebui sa stiu mai bine cum e.Copilului nu trebuie sa-i faci prea multe observati cand face ceva ce unui parinte nu-i convine pentru ca asta ne descurajeaza pe noi.Trebuie sa ai grija de el dar sa nu stai mereu pe capul lui, trebuie sa-l lasi putin mai independent ca sa realizeze cum e in lumea reala si cum nimic nu e corect.In clasa ma simt ca in familie, ce sa mai zic de excursi pentru ca nu mi s-a fost interzis sa nu fac aia ,sa nu fac asa .Faza e ca la aia fara bun simt trebuie sa ii interzici chesti pentru ca el nu isi da seama ,el gandeste "sunt mic, ce pot sa-mi faca ceilalti?"
Trebuie sa-l mai lasi putin de capul lui ,si partea cu roseata e firea lui, nu poti sa-l faci sa nu mai roseasca

Edited by adadoi, 03 June 2011 - 21:40.

nu poți să-l lași chiar de capul lui, uite numa' câte "i"-uri ai mâncat tu...

Edited by adadoi, 03 June 2011 - 21:39.

la ora asta iti dai seama ca-s obosit

 Cristi_Matesica, on 3rd June 2011, 22:19, said:

I'auzi ,esti cam de varsta baiatului meu ? Pai si ce faci tu pe forumul asta ,mai pustiule ?   :-)

 Aether, on 3rd June 2011, 21:58, said:

Lasa misto-ul,ca nu de asta am pus intrebarea

Totusi sfatul lui Cristi mi s-a parut destul de bun(desi mai are de invatat gramatica si ortografie ), chiar daca e copil de 12 ani, e posibil sa gandeasca destul de bine. Esti invidioasa pe el cumva, Hellada? Totusi ceva imi spune ca tu il tii prea din scurt, spune-mi te rog daca ma insel. As putea sa-ti dau exemple de cazuri reale, dar nu ma apuc sa insir povesti pe aici.

Cel mai indicat este un sport individual gen tenis de cimp (mai sunt si altele , l-am ales ca e mai laindemina ) unde copilul invata ce inseamna sa lupti de unul singur .
Esti o mama cicalitoare , asta vad din ce scri , las-o mai moale , copilul are personalitatea lui proprie nu incerca sa o schimbi ca va avea efectul invers .

"Pai si ce faci tu pe forumul asta ,mai pustiule ? :-)" - face ce vor muschii lui si ce fac mai toti copii din ziua de azi , nu esti in pas cu colegii - esti luat in "balon" si rid toti de tine ca nu sti te miri ce site sau noua aparitie in domeniul telefoniei , sau poate crezi ca baiatul nu stie nici acum cum arata o femeie in pielea goala ... da no , marog , il dam la balet .
La virsta aia faceam toate timpeniile de pe lume , nimic nu mi-a scapat si iacata , acum sunt cel mai cuminte barbat   - toate la vremea lor . Nu mai intru in amanunte ca doare , practic adevarul doare .
Scurt istoric -sora ta se confrunta cu probleme destul de grave cu fiica , tu te confrunti cu fiul , prima se calugareste iar ultimul merge la balet  - inseamna ca ambele ati primit o educatie spartana unde personalitatea a fost tirita si istoria se repeta ...

Edited by Neohori, 04 June 2011 - 20:19.

 adadoi, on 3rd June 2011, 14:46, said:

+ 1
Da, evita toate raspunsurile care nu-i convin, dovada ca nu face rabat nici macar 0,0000....01% din ideile pe care le are. O intereseaza numai anumite aspecte a.i. sa "iasa treaba bine".
Hellada, daca nu te intereseaza de ce roseste baiatul tau... da-i cu fond de ten.

 roua, on 3rd June 2011, 10:44, said:

Roua, pai e cam greu asta, tantarul sa nu devina armasar... uita-te la titlul topicului: baiat foarte timid... foarte des... foarte intens.

Edited by Cr1spy, 05 June 2011 - 15:29.

 Cr1spy, on 5th June 2011, 16:27, said:

Inainte sa invoc alte cauze mai profunde pentru care baiatul se manifesta in fel si chip, atentie in viziunea mamei , i-am semnalat un lucru aparent de suprafata dar foarte important. Si anume ca roseata aceea e intarita si exista acut datorita observatiilor celorlalti plus a sa proprie. Cu alte cuvinte nu numai ca o fi fiind timid dar isi accelereaza starea pentru ca e. El e "timid" si roseste, stie ca roseste si e si mai "timid".

De altfel am intrebat in afara de roseata fetei care e deranjanta pentru mama ce altfel de comportamente mai avem ca sa-l etichetam timid. Concret. Nu s-a raspuns. Ei bine eu daca nu se raspunde nu "sar la atac." E evident ca e ceva care o retine. Probabil faptul ca nu se poate face absolut nimic cu acest baiat pentru ca daca el e in neregula (nu stim inca cum) nu e asa de la mama natura.

Edited by roua, 05 June 2011 - 17:23.

Nu am inteles exact ultima propozitie... Eu suspectez ca nu a raspuns, fiindca a selectat numai finalul din ce ai spus.

Edited by Cr1spy, 05 June 2011 - 17:45.

 Cr1spy, on 5th June 2011, 18:39, said:

Nu stiu daca este cazul per ansamblu si in aceasta poveste dar deseori parintii vin cu o problema pentru care asteapta o solutie din exterior nefiind pregatiti sa asculte sau sa auda posibile cauze care sa-i implice direct. In astfel de cazuri cel mai optim lucru pe care-l poti face e sa pornesti de la ceea ce ti se reda, in speta, de la roseata fetei. Atunci cand omul nu e pregatit sa auda si lucruri care ar putea sa-l implice o iei mai catinel. Prin urmare ceea ce pare un refuz la ea e de fapt ori o mirare ori un blocaj. Ori amandoua.

Mai poti porni si laudand persoana ca are initiativa de a cauta raspunsuri.

Nu e cel mai bun lucru sa-i torni motive peste motive. In opinia mea.

Da, in legatura cu completarea ta, sigur, e posibil fiind intr-un mediu virtual sa o fi perceput agresiv, daca nu eram intr-un mediu virtual, chiar daca nu raspundea acea intrebare  ii dadea de gandit.

Intrebarea nu viza neaparat necesitatea unui raspuns ci procesarea ei.

Edited by roua, 05 June 2011 - 17:53.

 roua, on 5th June 2011, 18:46, said:

Nope, exact de asta m-am legat... uita-te la postarea initiala cu copiii rautaciosi.

 roua, on 5th June 2011, 18:46, said:

Nu ma refeream la agresivitate... are legatura cu ce am spus mai sus.

 Cr1spy, on 5th June 2011, 18:53, said:

Indiferent de copii rautaciosi sau de oricine altcineva cea care adreseaza intrebarea ma intereseaza intr-un prim moment.

In legatura cu copiii daca e sa o iau pe pista ta, e aceeasi problema. Ce e de facut mai departe e o alta discutie si fara prezenta ei e inutila.

Sa ne miram ca o persoana care propune separarea invatamantului pe sexe ca in secolul 19 are un copil care e timid? Cred ca nu.

Quote

Pariez ca e vina ta .Si eu am fost ceva de genul si acum am anxietate/fobie sociala in anumite situatii (defapt in destul de multe situatii ).Dau vina pe educatie si pe religia crestina aici.Eu zic sa rezolvi repede problema ca daca nu e nasol,fobia sociala e o boala EXTREM de urata (daca nu e o melancolie naturala ca mine,eu sunt un mel/fleg deci ma doare-n 14 de situatia curenta )
Pentru cei ce nu cunosc mentalitatea initiatorului : il creste in spirit ''crestin'' la sigur,adica il invata ca unele chestii sunt rusinoase/rele si ii inoculeaza clar ideile astea in cap.Cel putin eu asa cred ca am patit (nu m-am gandit vreodata prea mult la asta).
Repet sfatul : schimba modul in care il educi,daca persista mergi cu el la psiholog (si nu mai fi asa indoctrinata ca ii dai dracu viitorul)

 Hellada, on 2nd June 2011, 19:54, said:

           Nu cred ca ar trebui sa-ti faci probleme. Roseata nu este un lucru atat de grav.  Si nici timiditatea. Cunosc si fete si baieti care se inrosesc si au peste 25 de ani. Uneori trece, uneori nu. Poate sunt cursuri de debate la scoala, ai putea sa-l trimiti acolo, sau la tot felul de cursuri extrascolare.

           Si nu cred ca ar trebui sa-i reprosezi, ca oricum stie. Si daca ii mai si spui, e si mai grav. Daca poate purta o discutie de orice fel, chiar daca se inroseste, e ok. Timiditatea de multe ori ramane si este si mostenita. Dar important este sa poti sa intreprinzi orice, cu ea. Adica, de exemplu,  chiar daca esti ca racu si te mai si balbai poate putin sa poti sa raspunzi la ore.

          Legat de balet, ar trebui sa-l lasi, e dorinta lui si sunt sigura ca l-ar mai scapa de timiditate. Si nu este ceva negativ, adica nu-ti cere cine stie ce aberatie, daca ii va placea sau nu, va vedea. Dar daca asta e dorinta lui....  Si cu siguranta, dupa cateva luni, nu va mai fi asa timid.
           S-ar putea sa primeasca mistouri din partea colegilor, dar asta sa nu te impiedice sa-l lasi, si oricum, nu e neaparat nevoie sa stie cineva. Copilul trebuie incuraj, mai ales ca nu vrea tampenii.

            Din ce ai spus despre el, cred ca este un baiat perfect normal si de care trebuie sa fii mandra. Daca in ciuda faptului ca se inroseste are si rezultate bune la scoala, chiar n-ai de ce sa-ti faci probleme si nu trebuie sa evidentiezi asta.
             Si eu sunt timida si ma inrosesc, desi am o varsta....., dar nu ma deranjeaza. Mai mult ii deranjeaza pe ceilalti. Si cand cineva se ia de timiditatea mea ma intreba care e problema respective si este si foarte deranjant.

              Sa-ti mai povestesc ceva. Aveam o prietena care era mult mai timida decat mine. Si s-a dus la un interviu, si evident ca orice are emotii, daca mai esti si timid, esti mult mai emotionat. Dar facea o intreaga tragedie pe faptul asta. Si s-a dus acasa si i-a povestit mamei ce emotii a avut. Mama, in loc s-o incurajeze, sa-i zica ca nu este relevat, ci doar reusita ta, a considerat lucrul cesta ca o tragedie. Si daca era vorba de un interviu, spunea :"ca ce probleme are fata mea", ca si cum cine stie ce avea. Oricum, acum e bine, angajata.....dar mult timp a fugit de interviuri, si in loc sa fie impinsa putin de la spate, era cocolosita, ca vai, timiditatea.......

              Deci, ar trebui sa fii mandra de baiatul tau si sa-l incurajezi in tot ceea ce face. Si sa incerci sa nu-l jignesti.  

              Cursuri, iesiri dese si prieteni=mai scapa de timiditate.

Edited by Lalaeca, 18 July 2011 - 22:48.