Apocalipsa studiu biblic si interpretare

Nimănui nu îi este permis să treacă cu vederea faptul că în zilele Bibliei nici o rugăciune și nici o altă lucrare nu au avut loc în formula trinitară! Cercetați toate lucrurile! este o poruncă care ni se adresează tuturor și are o aplicare mai cu seamă în cazul tuturor creștinilor în legătură cu practicile nescripturale! Ce trebuie să fie valabil, Cuvântul lui Dumnezeu sau tradiția bisericii? Cine are dreptate, Biblia sau argumentațiile?

La vederea tuturor modificărilor, răstălmăcirilor și falsificărilor, trebuie să  întrebăm: Cum se explică faptul că predicatorii, evangheliștii și învățătorii Bibliei, care poartă în gură Cuvântul lui Dumnezeu, dau mai departe și apără orbește și cu mult entuziasm tradiții și învățături nebiblice?!

Destul i-a înșelat dușmanul pe credincioși prin argumente! Acum rămâne doar întrebarea cea mai importantă: care este adevărul despre Trinitate? Adevărul este că ea nu a existat nici în veșnicie, nici în decursul timpului și nu va exista nici în veșnicie!

Cuvântul descoperit în mod dumnezeiesc a fost înlocuit cu o cunoaștere filozofico  teologică obținută în facultăți. Chemarea divină a fost înlocuită de o profesie învățată de la oameni. Majorității predicatorilor de astăzi nu i se mai potrivește cuvântul: Toți vor fi învățați de Dumnezeu.  Filozofia a luat locul credinței, deși apostolul Pavel a avertizat încă de atunci:  Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos(Col.2:8).

Autoritatea nu este într-un predicator, ci în Cuvântul lui Dumnezeu care este  Absolutul Final și singura Autoritate divină.

CatunStelian, on 6th April 2010, 12:58, said:

Sunt de acord ca inainte de incarnare era Logosul, dar acesta nu era Fiul lui Dumnezeu (o persoana).
In Ioan 1:1-3 Logosul este planul, gandul sau exprimarea profetica VT a lui Dumnezeu despre Mesia.
Promisiunea a devenit carne, realitate, amin, in persoana lui Isus din Nazaret. Asa ceva au asteptat
evreii. Nicidecum descinderea unei parti a Dumnezeirii din cer.

Referitor la Ioan 12:41, nu cred ca asemenea subtilitati de exprimare sunt dovezi pe care ar trebui
sa se intemeieze doctrina principala despre Divinitate.

Indiferent ca slava la care se refera Ioan a fost a lui IHWH sau a lui Isus, cuvintele din 12:31 nu sunt
un argument pentru a pune semnul egal intre Dumnezeu si Isus. Vezi comentariul.

Ptr cei interesati de teofania din Geneza 18 ...

http://godandson.res...chives/740.html

Quote

Corect ,nici Scriptura nu afirma asta .....
Cuvantul s-a facut trup si a devenit Fiul ...
In cer nu exista ca Fiu ..ci ca Logos ....
Nicaieri in VT nu este pomenit de un Fiu nascut in vesnicii sau in cer ,Fiul s-a nascut pe pamant !
Nimeni nu s-a rugat in VT ..Fiului vesnic ..si nici Duhului Sfant !

logic1, on 7th April 2010, 22:11, said:

Domnule logic1,
Cum vă explicați faptul că sunt atât de multe "confuzii" și "subtilități" de acest fel, pe lângă nu puține afirmații clare ale Dumnezeirii Lui?
Trebuie citit V.T. prin prisma iudaismului decadent care a respins pe Christos, și care avea și alte erezii (nemurirea sufletului, gheena etc.)?
Sau să citim V.T. așa cum vorbește el de la sine, în acord cu N.T.?

Site-ul arată bine ca și construcție, dar suferă la conținut.
Se știe că evreii au avut obiceiul de a înlocui pe YHWH cu Adonai, uneori în text, întotdeauna în citire. Dar INVERS, nu avea nici un sens. În TM e la fel ca în 1QIsaa.

Vezi:
http://moellerhaus.c...cript/Qjpg5.htm
http://moellerhaus.c...m-5.htmBookmark

Dar tocmai în versetul 3 Isaia zice că tot pământul este plin de SLAVA LUI. Este clar că moș Ioan era pus pe "blasfemii"...

În acest caz, Adonai este probabil original în versetele 1 și 8, dar în versetul 3 este YHWH, în ambele versiuni. Iar versetul 3 este important, fiindcă identifică pe acel Adonai înconjurat de serafimi, ca fiind YHWH. Și tocmai cântecul serafimilor menționează "SLAVA LUI".  

În lumina aceasta, slăvit fie Christos, din timpuri străvechi până azi și în veci!

Nu un fiu al lui Dumnezeu care există lîngă Dumnezeu, a devenit Fiul lui Dumnezeu. Așa ceva ar fi un paradox. Isus a ieșit de la Dumnezeu, este Fiul zămislit prin Duhul și, de aceea, egal în ființă cu Dumnezeu. EL poseda în Sine viața lui Dumnezeu, căci El era chiar Dumnezeu. Din Dumnezeu doar Dumnezeu putea să iasă și să se manifeste după felul Său. Prin El, toți fiii și fiicele lui Dumnezeu au parte de această natură dumnezeiască (2 Pet. 1, 4).

În teologie se definește în mod deosebit relația dintre Tată-Fiu și Fiu-Duh Sfînt, opunîndu-se unul altuia. Ce sens au toate acestea, este de neînțeles. Dacă la teologie se mai adaugă filozofie, rezultă un circuit magic, din care nu mai pot ieși cei ce se află înăuntru.  Teologia biblică constă în înfăptuirea planului veșnic de mîntuire al lui Dumnezeu cu omenirea prin Isus Hristos, Domnul nostru. Nu depinde de o clarificare în ceea ce privește relația între descoperirile dumnezeiești necesare pentru primirea mîntuirii - depinde de clarificarea relației lui Dumnezeu cu noi: cum stă El față de noi și cum stăm noi față de El? Acesta este miezul problemei. Dumnezeu și-a clarificat poziția Sa față de omenire!

Învățătura din așa-zisa  mărturisire de credință de la Niceea este pur și simplu nebiblică. Acolo scrie: Fiul unicului Dumnezeu care este născut de Tatăl mai înainte de toți vecii, Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat născut din Dumnezeu adevărat, nu creat  (F. Hauss, Väter der Christenheit, pag. 40). Acolo se spune că Tatăl ar fi zămislit pe Fiul în ceruri. Cum putem să ne închipuim așa ceva? Unde mărturisește Scriptura astfel de gînd sau altceva asemănător?

Tatăl a zămislit pe Fiul, prin Duhul, aici pe pămînt (Mat. 1), făcînd astfel începutul unui neam dumnezeiesc. După Duh, Fiul era Dumnezeu, după trup El era om, pentru a reașeza omenirea în starea dumnezeiască. El trebuia să fie om ca să poată muri; El trebuia să fie Dumnezeu, pentru a birui moartea, iadul și pe Satana. Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut de lume, a fost înălțat în slavă. (1 Tim. 3, 16). Pavel nu a considerat necesar să dea vreo explicație, oricît de mică, despre această taină mare. Lui i-a fost suficientă constatarea:  și mare este taina evlaviei.

Nașterea Fiului nu a avut loc în veșnicie și nici în timpul Vechiului Testament, ci, așa cum ni se descrie clar, în timpul Noului Testament. În făgăduință este folosită noțiunea  . Tot ce se afla atunci conținut în proorocia Vechiului Testament, se afla încă în viitor. Abia Noul Testament conține împlinirea.

Nicaieri in VT nu este pomenit de un Fiu nascut in vesnicii sau in cer ,Fiul s-a nascut pe pamant !
Nimeni nu s-a rugat in VT ..Fiului vesnic ..si nici Duhului Sfant !

mizerabilu, on 8th April 2010, 08:14, said:

.....iata fecioara....va naste un Fiu.....si ii vor pune numele....
....Emanuel....D-zeu cu noi.....parca scrie in VT.....
.....cat despre rugaciuni prin Duhul lui D-zeu sunt multe versete....
.....iar Isus spunea....mai inainte de David....sunt Eu.....
.....asadar....ca nu intelegem noi problema temporala....este la fel cu
neintelegerea ,,spatiala,,.....cum de stateau de ex. o legiune de draci
sau duhuri rele....intr-un singur om ?.....

Quote

Unde a nascut fecioara pe un nor ,in cer ...in vesnicie ?
Ce nume avea Isus in VT ..sau in cer ..?

leoluke, on 8th April 2010, 10:28, said:

Prin asemanare :

Evrei 7:3  fără tată, fără mamă, fără spiță de neam, neavînd nici început al zilelor, nici sfîrșit al vieții, - dar care a fost asemănat cu Fiul lui Dumnezeu

Edited by husand, 09 April 2010 - 11:12.

mizerabilu, on 7th April 2010, 22:40, said:

Mergand invatati toate neamurile botezand-le in nume Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh! (Matei 28,19).

Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Duhului Sfant sa fie cu voi cu toti! (II Corinteni 13, 13).

clara_spiele, on 14th April 2010, 16:08, said:

Istoricii bisericii au mai aflat că primii creștini și cei deveniți credincioși în primele secole au fost botezați în Numele lui Isus Hristos, și nu în formula  În Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfînt , așa cum se întîmplă de la instituirea bisericii romane. (Dr. J. J. Herzog, Abriß der gesamten Kirchengeschichte; pag. 29; K. D. Schmidt, Grundriß der Kirchengeschichte, pag. 73 și altele). Porunca pentru botez, din Mat. 28, 19: Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului Duh a fost înțeleasă și practicată corect de apostoli și de frații din timpul imediat următor. Cine citește cu răbdare va afla că nu este vorba despre o formulă, ci despre Nume:  ...botezîndu-i în Numele...  De aceea ei au botezat, conform poruncii Domnului, în Numele Domnului Isus Hristos.

Dumnezeu S-a descoperit ca Tată, ca Fiu și ca Duh Sfînt. Aceasta s-a întîmplat în Numele noutestamentar de legămînt Iahshua=Isus, Nume în care copiii Noului Legămînt trebuie botezați. Dumnezeu este Tatăl nostru, de aceea noi ne rugăm:  Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-Se Numele Tău , dar aici este vorba despre Numele în care urmează să se facă botezul.

Mărturia unanimă din timpul apostolilor este copleșitoare și clară. După pogorîrea Duhului Sfînt, apostolul Petru a ținut prima predică și le-a spus celor ce au fost mișcați lăuntric: Pocăiți-vă, și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre(Fap. 2, 38).

Ucenicii s-au ținut exact de porunca misionară și au executat-o sută la sută conform îndemnului Învățătorului lor, atunci cînd ei au botezat în Numele Domnului Isus Hristos. Cine nu botează așa acela nu a botezat în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfînt. Accepția că Tată, Fiu și Duh Sfînt sînt nume, pe care le apără aproape toți teologii dogmatici, este falsă. Acestea sînt denumirile deosebite ale descoperirilor lui Dumnezeu în Noul Testament. Dumnezeu nu se numește  Tată  , El este Tată. Dumnezeu nu se numește  Fiu , El este Fiu. EL este Duh, dar El S-a descoperit în Numele de legămînt ales de El însuși:Isus Hristos !

Pentru cel ce posteaza mai sus botezul se rezuma la botezul cu apa si nesocoteste botezul care este unul singur si este in Hristos . De geaba se boteaza ei in numele cuiva daca n-au botezul dat de Dumnezeu, diferit de ritualul unui nume si apa
E adevarat ca implinesc o porunca care se refera la ritual, Dar una este sa te botezi tu si alta sa fi botezat de Hristos. Ei cauta nume  pe cand Hristos cauta locul inimi unde sa-si puna numele (duhul sfant) dar toti dau citate ca sa arate ca stiu.

Un singur botez este:

Efeseni 4:5  Este un singur domn, o singură credință, un singur botez .  

Invatatori falsi nu primesc tot cuvantul

Edited by husand, 21 April 2010 - 08:44.

husand, on 21st April 2010, 09:36, said:

Normal, asa e de cand lumea. Ei invata ca au liber arbitru, ca sabatul din VT si legile prvind mancarea inca sunt in vigoare, etc.....

Quote

Zexe ti-a raspuns frumos si direct la tinta !

Eu am demonstrat Biblic ,ca nici ritualul botezului spre pocainta nu-l practicati biblic ,dupa acest ritual urmeaza botezul Duhului ...marturia trebuie sa vina de sus .

Oricum ar fi bine sa nu te bagi ca musca in lapte ,daca nu intelegi o iota din Biblie .

Invatatura de baza a trinitarilor este botezul fals intr-un nume inexistent !

Quote

Invatatori falsi nu primesc tot cuvantul

CORECT !

Edited by pamant, 21 April 2010 - 14:02.

husand, on 21st April 2010, 08:36, said:

Este  adevarat DOMNUL ISUS are o singura credinta ,unde se face un singur botez ,Sunte-ti amabil sa ne spune-ti care e BISERICA ACEEA ,care practica in principii si doctrina TOT Adevarul. VA rog.......

zexelica, on 21st April 2010, 13:33, said:

Mult iubite si stimate domn zexe. In gradina Edenului ambii parteneri au avut liberul arbitru, altfel sa-r putea trage concluzii gresite ca ar fi fost niste ,,ROBOTI,, programati, Lucifer umbland la cifru si schimbandu-le ,, macazul,,!

Dumitru56, on 6th May 2010, 16:13, said:

Si cum aveau liberu arbitru? Programat fara discernamintul de a deosebi lucrurile de idei? Nu cunosteau binele si raul si nici ce-i aceia moarte. Sau era vreun precedent?

Dumitru56, on 6th May 2010, 18:13, said:

Vointa libera este o stare a pacatului .Omul nu are de ales,ca fiind in afara binelui .De ce este el in acesta stare ?El ar trebuii sa nu aiba vointa ,nici alegere de facut ;el ar trebui sa asculte si sa se bucure de pace si binecuvantare.Omul dupa propria vointa alege intotdeauna raul .Vointa omului si liberul arbitru l-a adus pe om in starea de pacat .Nu exista initiativa pozitiva din partea omului ,orice actiune trebuie sa o faca Hristos prin Duhul .In clipa in care accept liberul arbitru ,accept serviciul evlavios al Diavolului .Nu exista independenta ptr om ;el trebuie sa fie supus total alegerii lui Dumnezeu .

dulgherul, on 6th May 2010, 20:51, said:

Atunci au avut si am avut cu totii puterea sa alegem. Am ales prost, insa.......

zexelica, on 6th May 2010, 23:38, said:

Tocmai acest lucru a vrut Dumnezeu sa le demonstreze oamenilor ,omul alege intotdeauna prost .Nu exista initiativa pozitiva din partea omului ,orice actiune trebuie sa o faca Hristos prin Duhul .In clipa in care accept liberul arbitru ,accept serviciul evlavios al Diavolului .Nu exista independenta ptr om ;el trebuie sa fie supus total alegerii lui Dumnezeu .