Santier / piata muncii in constructii / materiale / evolutii

Volumul vânzărilor de ciment ale Holcim în România a scăzut în primele nouă luni cu 18,8%, comparativ cu perioada similară din 2009, iar prețurile de pe piața locală, calculate în lei, s-au redus cu 11%, a anunțat producătorul elvețian de materiale de construcții, citat de Mediafax Business.

România ocupă, astfel, locul trei în rândul piețelor europene pe care Holcim este prezent, din punct de vedere al scăderii volumelor de ciment comercializate, după Bulgaria (-33,5%) și Croația (-31,1%), se arată într-o prezentare a grupului privind performanțele financiare din primele nouă luni ale acestui an.

Singurele creșteri au fost înregistrate în Slovacia (43,7%), Azerbaidjan (1,5%), Elveția (1,1%) și Cehia (0,8%).

Prezentarea conține date despre 15 state europene.

Volumul vânzărilor de agregate ale grupului în România s-a redus cu 27,5% în perioada ianuarie-septembrie, față de intervalul similar din 2009, însă prețurile în lei la aceste materiale au crescut cu 10,8%.

Prețului oțelului-beton, material de bază în construcțiile rezidențiale, va exploda în acest an, după ce anul trecut a cunoscut o creștere medie de 15%. Prognoza pentru acest an indică o scumpire de 30-40%, potrivit Asociației Române a Distribuitorilor de Metal.

Chiar dacă ponderea acestui material este redusă în economia unei dezvoltări rezidențiale, evoluția sa poate influența prețul altor materiale de construcție.

„Tendința pentru anul 2011 este de creștere cu 30 – 40%. Această evoluție este determinată în principal de creșterea prețului la fierul vechi, care este factorul cu ponderea cea mai mare în costurile de fabricație a oțelului beton“, a declarat pentru Capital Călae Mândru, directorul adjunct al asociației.

Potrivit acestuia, costurile suplimentare de prelucrare și fasonare la distribuitori sunt de 200 – 400 de lei/tonă, inclusiv transport și taxe de acces.

Evoluția prețului la oțelul-beton a cunoscut o cădere importantă în 2009, când acesta a scăzut aproape la jumătate față de cât era în 2008. De la 643 de euro/tonă, prețul a căzut la 372 euro/tonă.

Romania, cel mai mare avans lunar din UE al activitatii din constructii

Activitatea sectorului de constructii din Romania a crescut in decembrie 2010 cu 17,6% fata de luna precedenta, marcand cel mai mare avans lunar din UE, in conditile in care, in zona euro, s-a inregistrat o scadere de 1,8%, iar la nivelul blocului comunitar, de 3,1%, potrivit Eurostat, citat de NewsIn.


Cresteri au mai fost in decembrie 2010 fata de noiembrie 2010 in Slovenia (5,3%), Suedia (1,2%) si Polonia (1,1%), scaderi importante consemnandu-se in Germania (-24,1%), Marea Britanie (-15,2%) si Cehia (-13,3%).

Raportat la luna decembrie 2010, constructiile s-au diminuat in Romania cu 1,9%, fata de un declin de 12% in zona euro si de 8% la nivelul blocului comunitar.

Scaderi majore s-au inregistrat in Germania, de 23,6%, Spania, de 19,8% si Cehia, de 15,6%, cresteri consemnandu-se doar in Suedia (10,8%), Polonia (10,7%) si Slovacia (0,5%).

Constructiile de cladiri au inregistrat in decembrie o scadere de 0,9% in zona euro si de 3,9% in UE, iar constructiile de inginerie civila au scazut cu 10,6% in zona euro si cu 7,9% in UE fata de luna precedenta.

Fata de decembrie 2009, constructiile de cladiri din zona euro s-au diminuat in decembrie 2010 cu 8,9%, iar in blocul comunitar cu 6,3%, in timp ce constructiile de inginerie civila au scazut cu 26,2% in zona euro si cu 17,3% in UE.

Eurostat a prezentat date privind sectorul constructiilor in noiembrie pentru 12 state membre UE.

Constructorii: "Vom ajunge la fundul sacului, numai proiectele publice ne mai scapa"

Sectorul constructiilor va atinge in 2011 maximul recesiunii, dupa o scadere de 37% in ultimii doi ani, estimeaza reprezentantii patronatului. Constructorii vad proiectele publice drept singurul "colac de salvare".
2010 a fost, pentru sectorul constructiilor, cel mai prost an de dupa Revolutie. Nici 2011 nu se anunta mai bun, iesirea din recesiune fiind doar pe hartie.

Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Antreprenorilor in Constructii, estimeaza ca afacerile din constructii vor atinge minimul in acest an.

"Vom ajunge la fundul sacului, pentru ca nu se intrevad lucrari noi. Abia de anul viitor am putea asista la un reviriment, insa cresterile nu vor fi mai mari de 2-3%", considera omul de afaceri.

In opinia lui Plosceanu, ultimele statistici comunicate vineri de INS, care arata o scadere de 20% a numarului locuintelor livrate in 2010, vin sa confirme dezastrul din sectorul constructiilor.

"In ultimii doi ani am avut o contractie severa, de 37% in sectorul constructiilor. Efectele au fost foarte puternice, falimente, blocaj financiar, proiecte abandonate, disponibilizari masive", afirma presedintele AAC.

Laurentiu Plosceanu spune ca revenirea sectorului constructiilor depinde, in mare masura, de investitiile statului.

"Investitiile sectorului privat vor fi reduse in urmatorii ani, in conditiile in care relansarea economica este incerta. In aceste conditii, rolul statului devine esential", afirma omul de afaceri.

Presedintele Asociatiei Antreprenorilor in Constructii cere Guvernului sa prezinte, de urgenta, lista investitiilor publice din 2011 si sursa de finantare.

Plosceanu insista pe sursa de finantare pentru ca, spune el, in ultimii ani s-au anuntat multe proiecte care insa au esuat din lipsa de bani.

"Vrem sa vedem o lista clara cu investitiile asumate, sursa de finantare si calendarul de derulare. Altfel, toate declaratiile privind accentul pe investitii pe care Guvernul il va pune in acest an raman vorbe goale ", a mai spus Plosceanu.

Omul de afaceri cere, pe de alta parte, statului sa isi plateasca creantele restante catre constructori si sa treaca de la vorbe la fapte si in ceea ce priveste parteneriatele public-private.

"E inadmisibil sa fie lansate noi licitatii de catre ordonatori de credit care au inca datorii catre constructori", spune Plosceanu. Compania Bechtel, care construieste autostrada Transilvania, a fost nevoita sa suspende lucrarile si sa renunte la o parte din angajati, pentru ca statul nu i-a achitat facturile pentru lucrarile realizate anul trecut.

Despre Programul Prima Casa, Plosceanu crede ca "si-a dovedit ineficienta" si totodata "incurajeaza specula imobiliara".

Constructorii romani sunt discriminati?

Seful Asociatiei acuza, pe de alta parte, discriminarile la care sunt supusi constructorii romani fata de cei straini.

"Sunt firme straine care vin si castiga licitatii in Romania, cu toate ca din punct de vedere al calitatii lucrarilor, ridica mari semne de intrebare. Li se acorda favoruri, in timp ce constructorii romani sunt supusi unui tratament restrictiv", afirma omul de afaceri. El a anuntat ca, saptamana viitoare, va organiza o conferinta de presa in care va prezenta detalii concrete.

Un exemplu de discriminare a fost prezentat, recent, pentru DailyBusiness.ro, de Cristian Erbasu, presedintele Patronatului Societatilor in Constructii. Acesta a afirmat ca daca Guvernul va adopta varianta constructiei prin credit furnizor, adica pe banii firmelor, este destul de sceptic ca firmele romanesti vor reusi sa sustina financiar derularea contractelor.

"Sper ca se vor gasi si alte variante de finantare, pentru ca este putin probabil ca bancile sa ofere finantarile necesare firmelor de constructii pentru a derula acest program", a spus acesta.

Constructia drumurilor, in ritm de melc

Potrivit bilantului Ministerului Dezvoltarii, la capitolul realizari in domeniul constructiilor, stam foarte prost.

In sectorul infastructurii, de exemplu, anul trecut au fost dati in folosinta numai 10 kilometri de autostrada si 314 kilometri de drumuri de interes local. In ritmul acesta, in urmatorii 5 ani ar urma sa se construiasca 1.500 de kilometri.

La capitolul planuri, stam insa foarte bine. Andreea Paul Vass, consilierului premierului Boc, a declarat, recent, ca in acest an vor fi dati in folosinta 240 de kilometri de drumuri in regim de autostrada.

"Ministerul Transporturilor si Ministerul Dezvoltarii au finisat aceste proiecte majore pentru 2011. Bucuresti-Moara Vlasiei, Arad-Timisoara, varianta de ocolire a Aradului, Suplacu de Barcau-Bors, Moara Vlasiei-Ploiesti, Cernavoda-Medgidia, varianta de ocolire Constanta-Medgidia-Constanta. Acestea sunt proiecte in derulare si care se inchid in 2011. In total sunt 243 de kilometri", a declarat consilierul premierului.

Andreea Paul Vass a mai spus ca prioritatea Executivului o reprezinta autostrazile realizate in parteneriat public-privat.

"Comarnic-Brasov e unul din proiectele pentru care se pregatesc incheierea parteneriatelor public-privat. Sibiu-Pitesti, Sighisoara-Tg Mures, Constanta-Vama Veche, Ploiesti-Buzau-Focsani, Ploiesti-Comarnic, Brasov-Fagaras, Focsani-Albita, Fagaras-Sighisoara, Tg-Mures-Iasi-Ungheni, Campia Turzii-Tg Mures, Mihailesti-Suplacu de Barcau. Vorbim de autostrazi in pregatire in regim public-privat. Aici sunt aproape 1.000 de kilometri", a mai adaugat Andreea Vass.

Tot la capitolul proiecte, Ministerul Dezvoltarii a anuntat un program de constructie a 10.000 de kilometri de drumuri judetene si de interes local ce ar urma sa fie realizati in urmatorii 5 ani.