Facultate matematica

 RomeoM, on 12 iunie 2019 - 10:55, said:

Asta nu ma ajuta deloc. A fost un experiment nereusit. Si ce daca? Poate l-au facut prost. Din punctul meu de vedere, se poate daca faci lucrurile cum trebuie.

 RomeoM, on 12 iunie 2019 - 10:55, said:

Avem si acum matematica la distanta, frecventa redusa etc.

Edited by neagu_laurentiu, 12 June 2019 - 11:13.

 neagu_laurentiu, on 12 iunie 2019 - 10:45, said:

In anul 2016 au fost admisi 166 de studenti la sectia de matematia a Universitatii Bucuresti ( 115+46+5 buget+taxa+taxa a doua facultate). Mai mult, conducerea facultatii a afirmat ca orice candidat care a obtinut media 5, poate depune cerere de inscrie la invatamant cu taxa.
La inceputul anului scolar 2018, s-au incris in anul al III lea doar 119 de studenti: ( 19+40+60 matematica + matematica informatica + matematici aplicate ). + cei care au repatat anul al III lea.
Procentul de promovabilitate este de 72%, cu un an inainte de finalizarea licentei.

La Universitate niste profesori si-au facut treaba, au inlaturat fara compromisuri pe cei care venisera sa se aranjeze la un post caldut in invatamant, fara sa aiba habar de matematica.
Politehnica in schimb le va oferi o 'alternativa', deschizand larg usile. Mesajul e clar: puteti sa va aranjati in viata, daca urmati sectiile noastre, de la politehnica. Si asta dupa esecul major de acum 15 ani, de a reconverti ingineri ratati in profesori de informatica.

Domna Andronescu, aveti idee cine isi asuma acerste esecuri ?
Asa cum vara nu-i ca iarna, nici matematica nu este asemenea chimiei - ca dificultate.

Ecaterina Andronescu - Experiența profesională
   2004 – prezent: Președinte al Consiliului Național al Rectorilor
   2004 – 2012: Rector, Universitatea “POLITEHNICA” din București
   2001 – 2003: Ministrul Educației și Cercetării
1996 – prezent: Deputat în Parlamentul României, Secretar și membru în Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport
1995 – 1996: Secretar de Stat pentru Învățământul Superior, Ministerul Învățământului
1989 – 2009: Prodecan și decan, Facultatea de Chimie Industrială, Universitatea “POLITEHNICA” din București
   22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009: Ministrul Educației și Cercetării
2 iulie 2012 - : Ministrul Educației și Cercetării
16 noiembrie 2018 - prezent: Ministrul Educației și Cercetării Naționale

https://ro.wikipedia...ina_Andronescu

PS ASTEPT CU MULTA NERABDARE PRIMA GENERATIE DE MEDICI, ABSOLVETI AI UNIVERSITATII POLITEHNICE BUCURESTI !

Edited by RomeoM, 12 June 2019 - 11:51.

 neagu_laurentiu, on 12 iunie 2019 - 11:09, said:

Am gresit aici, m-am uitat cu atentie pe lista de la minister si intradevar, la matematica nu mai sunt.

Edited by neagu_laurentiu, 12 June 2019 - 11:47.

 RomeoM, on 12 iunie 2019 - 11:31, said:

Nu reprezinta un etalon al calitatii.
Eu nu-s inginer, nu fac apologia lor, insa pui prea mult accent pe o tema care poate fi corecta dar realitatea ne arata ca nu. Adica, nu toti absolventii de la mate sunt si buni pedagogi. Cei mai multi nu-s dar intra in invatamant. Problema invatamantului e mai grava decat Unibuc vs Poli.

 neagu_laurentiu, on 12 iunie 2019 - 11:46, said:

La Fac de matematica din Bucuresti, la majoritatea examenelor studentii trebuie sa reproduca demonstratiile teoremelor, sa puna corect definitiile si consecintele (care sunt pe subiect); pe langa faptul  ca trebuie sa rezolve problemele. Sa ai doua subiecte de teorie din prima si a doua jumatate a materiei, sa reproduci demonstratiile teoremelor este 90% din efortul de a rezolva cateva probleme.
Ori asta te dezvolta extraordinar de mult, dar iti cere si multe nopti nedormite.
La Politehnica din cazurile pe care le cunosc, la examenele de mate de la politehnica, studentii au de rezolvat cateva tipuri de probleme; multe se repeta an de an. In conditiile astea, in cazul putin probabil in care masterul s-ar ridica la standartele Universitatii, te apuci de matematica cu adevarat in anul IV.
Ori matematica nu inseamna retete de rezolvare a unor categorii de exercitii. Ori din pacate nu am gasit pana acum politehnist care sa gandeasca in afara acestui pattern. Pe care il va transmite elevilor. Pt ca el in facultate nu a avut acces la alta abordare. Nu i s-a cerut la examene.
Inginerul iti vine cu 10% din experienta matematicianului. Mai grav, va creea un absolvent de succes pt a scoate o nota mare la bac,  dar care nu va gandi in spiritul matematicii. Pt el matematica se va reduce la cateva tipuri de probleme cerute la bac; unde rar de justifica o aplicare a unei definitii sau teoreme consistente.

De-a lungul timpului am avut de-a face si cu studenti de la matematica, si cu studenti de la informatica si cu studenti de la politehnica care mi-au solicitat ajutorul la unele examene/restante la matematica. Ori studentul de la polithnica este interesat exclusiv in reteta/retetele de rezolvare a unei liste de probleme; cu care sa ia nota de trecere. Teoria sub forma de enunturi de teoreme este pt cei care vor sa ia peste 7. Pe asta n-ai cum sa-l faci profesor de liceu.

Edited by RomeoM, 12 June 2019 - 12:24.

 RomeoM, on 12 iunie 2019 - 12:12, said:

De acord, am trecut si eu prin asta. Insa de ce spui ca metodologia asta nu poate fi aplicata la invatamantul de la distanta? Ca poate fi.

 RomeoM, on 12 iunie 2019 - 12:12, said:

Dar nu toata politehnica se califica pentru titularizare. Doar o singura specializare, vad totusi ca programa e diferita de cea a ingineriei despre care faci vorbire.

Edited by neagu_laurentiu, 12 June 2019 - 12:19.

 neagu_laurentiu, on 12 iunie 2019 - 12:18, said:

Materia e abstracta, devenind tot mai abstracta in anii mai mari si solicitand cunostinte din anii anteriori. La seminar lamuresti multe lucruri. Cursul tinut de profesor este un nucleu al cursului tiparit. Are niste obiective limitate bine definite, si mai ales realiste. Daca stai de unul singur cu suportul tiparit, te ratacesti rapid in tot felul de detalii. Nu iesi la capat. Filtrarea o face unul cu multa experienta care se pricepe. Un curs tiparit isi propune sa cuprinda, in masura posibilului materia cat mai complet. Si seminaristul iti filtreaza ceea ce doreste profesorul. O carte de probleme contine de cateva ori mai multe probleme decat faci la seminar. In plus la seminar se vine cu exemple si explicatii.

Manualele de matematica la universitate sunt de doua feluri:
a) cu explicatii complete, exemple, ... asemenea celor scoase de de editura Springer, cu multe detalii - profersorul iti filtreaza materia ca sa ramai cu strictul necesar. La examen se cere efectiv jumatate de materia din carte sa zicem. Daca doresti aprofundari, dezvoltari revii la cursul tiparit.
b) mai mult potrivite pt specialisti - definitii in doi peri, exemple fara explicatii, schite de demonsratie - nu demonstratii in adevaratul sens al cuvantului; nu se spune ce sata in spatele conceptelor. Pt specialist este avantajor, urmaresti usor ideile, ce nu arata demonstratia poti reconstitui usor. Pt student e un cosmar. Ai nevoie de seminarist, de profesor pt a reconstitui practic cursul si a intelege exemplele, problemele. Te ajuta colegii, studentii din anii mai mari...

Exista un manual de Analiza matematica - Miron Nicolescu Solomon Marcus in 2 volume - ( 755 pagoni + 414 pagini )  Editia anterioara avea trei volume, dar unul din autori a fugit din tara, si a trebuit refacuta si scurtata. Ce ii spui unui student la distanta sa invete ? Ce exercitii sa faca pt examen ?
https://www.okazii.r...-vol-a201821233
--https://www.okazii.ro/analiza-matematica-miron-nicolescu-2-vol-a201821233--

Reprezinta forma ideala a cursului de Analiza matematica pe care il tinea profesorul Solomon Marcus. La curs si la examen faceai probabil un sfert din cele peste 1000 de pagini. Cursul tiparit este foarte bun pt aprofundare.

Edited by RomeoM, 12 June 2019 - 13:47.

 RomeoM, on 12 iunie 2019 - 13:26, said:

Pai nu ne limitam la cursurile actuale, ele pot fi concepute a fi edificatoare. Mai degraba poti exemplifica intr-o carte decat in cateva ore la seminar.

Edited by neagu_laurentiu, 12 June 2019 - 14:11.

 neagu_laurentiu, on 12 iunie 2019 - 14:08, said:

Am vazut multe carti cu probleme inutilizabile sau greu utilizabile. Cartea de probleme de algebra pt anul 1+2 de facultate de exemplu, tiparita la sf sec XX. Sute de probleme destul de grele, care nu au solutii sau au indicatii pe cateva randuri. Total inutilizabila pt proaspetii studenti. Poti rezolva doar 5-6 probl dintr-un capitol, iar la restul trebuie sa apelezi la seminar, cartea nu-si atinge scopul.
Pt examenul Algebra I (la sectia informatica), studentii au acces la niste pdf-uri, cu vreo 30 de probleme rezolvate foarte detaliat, care acopera materia. Adaugi ce s-a facut la seminar si nu ai scapat. Culegerea de algebra cu cele cateva sute de probleme nu o foloseste nimeni.

In special in anul I, studentului trebuie sa-i prezinti scris solutiile detaliate, cu toate explicatiile, pt ca oricum ii vine greu. Daca mai mult vorbesti despre solutie, fara exemple detaliate, fara solutii detaliate, l-ai cam pierdut.
Imi exprim convingere ca acel curs/seminar este bun, unde un student care a lipsit, daca il citeste il intelege pe baza a ceea ce s-a scris pe tabla. Profesorii care depun acest efort sunt tot mai putini.
A aparut in schimb moda paguboasa a slide-urilor, foarte convenabila pt profesori.

Edited by RomeoM, 13 June 2019 - 08:59.

Na , pentru analiza si algebra ca sa trec la poli nu am prea folosit cursurile si seminariile , ma uitam pe exercitii rezolvate si urmarind exercitiile , ma indreptam la teorie ca sa inteleg ce si cum.
Si da , ai dreptate ca la poli se axeaza mai mult pe rezolvarea unor probleme, cel putin la analiza si algebra, ca la matematici speciale nu prea , da de la an la an diferit si n-ai cum sa inveti anumite probleme ca le schimba  sau iti zice ca da ceva si defapt da altceva. La seria mea , la analiza e picata cel putin jumatate de serie. Nu stiu cum e la unibuc,  dar cursurile la poli mi se par predate cam prost si seminariile cam pierdere de vreme.
Sau poate sunt tipul de student care prefera sa invete singur , caruia nu-i sunt necesare prezentele la curs sau seminar, ci sa iau in mana materia s-o despic.

Edited by exydos, 14 June 2019 - 23:31.

@exydos,nu ti se pare ca lumea la cti este putin cam ciudata?

Matematicienii sunt muncitori, fiindca aplica.

Parca erau inclusi in viziunea ta la ganditori, ei concep si ofera modele de rezolvat probleme in practica! Atunci care erau cei vin varful piramidei tale, doar filosofii?

Edited by neagu_laurentiu, 02 July 2019 - 11:53.

Dupa 5+ ani de școală vreau să vă împărtășesc ideile mele legate de subiectul propus.

1. Sunt perfect de acord cu faptul că orice materie poate fi studiată și învățată în mod particular. Mai mult, sunt 100% de acord cu ideea de învățământ auto-didact. Cunoștințele (de lungă durată) le dobândești exclusiv prin muncă individuală, prin studiu individual și practică individuală. Fie că vorbim despre proiecte IT (care au sens, și care nu se rezumă la a scrie 2-3 clase), fie că vorbim despre studiul medicinei. Atunci ce rost mai au profesorii? - voi detalia ulterior.

2. În niciun caz nu putem generaliza: Un student absolvent al Unibuc este mai capabil/sau nu să predea matematica decât un absolvent de la Poli. De ce? Sunt prea mulți factori care intră in discuție:
- felul în care a tratat persoana respectivă materia: Hai să învăț(tocesc) 2-3 șabloane de exercitii ca să iau cinciul sau Hai să învăț și eu cum stă treaba cu matematica asta. Dacă o jumătate din serie (vorbesc de Matematică - Unibuc) abordează prima variantă, atunci un politehnist care a învățat matematica pentru că-i place e mai îndreptățit să o predea.

- felul în care s-a făcut examinarea: Apropo, chiar și teoremele și axiomele se pot învăța pe din afară. Așadar, un student care nu a înțeles absolut nimic din acele 4-5-6 pagini de demonstrații și teoreme, dar care a luat 9 sau 10 (da, se poate lua 9 și 10 în acest fel) - reprezintă calitatea când vine vorba de educație? În niciun caz. Cel mult un analfabet funcțional...

- cunosc colegi/prieteni (în special din liceu) care aveau capacitatea de a reda 9-10 pagini de informații, pe de rost, să turuie, și să nu înțeleagă .... nici 10% din material. Iar atât în liceu, cât și în facultate, se pune accent pe treaba asta. Eee.... când vine vorba de olimpiade se schimbă treaba cu 180 de grade.


3. Revin - la intrebarea de la 1. - care e rostul profesorului, dacă se poate învăța și acasă? Se poate face medicina acasă? Răspunsul, în ambele cazuri este da.

- profesorul trebuie privit ca o persoană pe care o consulți, atunci când: fie nu ai găsit soluția într-un timp rezonabil, fie nu știi unde să cauți. Legatura actuală (relația profesor-elev) este muuuuuuuult prea rigidă. Să nu mă înțelegeți gresit: nu trebuie să te tragi de șireturi cu el. Profesorul nu mai trebuie privit ca un zeu. (și mai mult decât atât, aceștia nu au voie să se creadă zei). Ambele părți implicate în procesul educațional trebuie să-și cunoască rolul: elevul știe că poate apela oricând la cunoștințele unei persoane care (teoretic) cunoaște materia respectivă - iar profesorul îndrumă corect elevul.

Starea de fapt? Un profesor își face materia prin a vorbi singur la tablă 2-3 ore sau aruncă 20-30 de slide-uri PPT. În 2019, cursurile (adică rescrieri după rescrieri după materialul original și turnarea acestora pe gâtul studenților) nu-și au rostul - acolo unde există un material de referință - . Adică mă apuc eu să fac un curs de Java după docs.oracle.com ? Sau fac un curs de Android după developer.android.com ? Sau mă apuc să-l citez pe Solomon Marcus în cartea mea de Analiza? E penibil ...

- legat de materiile practice: medicina, chiar și partea practică din industria IT și cea conexă: Profesorul trebuie să te îndrume, să înveți de la el niște practici care nu pot fi scrise în cărți. Nu poți opera fără să cunoști anatomia omului - trebuie să apelezi la o facultate de medicină, ca să înveți partea practică . Partea teoretică o înveți acasă. Nu la cursuri, unde poți sta bine mersi 2 ore pe Facebook sau pe alte tâmpenii, și totuși, să iei cinciul : fie că se poate copia, sau profu' cere să redai 5-6 pagini dintr-o carte de 200. Iar cum mulți sunt pregătiți încă din liceu cu această abordare, am ajuns ca un student din anul IV (de nota 9-10) de la medicină să nu știe lua pulsul carotidian. Dar e altă poveste ...

4. Concluzia:
- un profesor (că e de matematică, de informatică, de chimie, fizică, ... ) trebuie în primul rând să aibă cunoștințe (nu, nu la minister ). Trebuie să fie capabil să-i răspundă la întrebări unui începător. Să-l lămurească. Nu trebuie să rescrie cărți după cărți citate din alte cărți.
- discuția Unibuc vs. Poli - nu-și are rostul. Persoana - omul contează.

Edited by Rhesus, 02 July 2019 - 15:07.

 grapefruit, on 17 iunie 2019 - 13:41, said:

Sincer sabfiu , la poli am intalnit tot felul de oameni cu comportamente diverse , dar in general sunt oameni destui pe care eu nu i pot intelege , au in comportament foarte ciudat, in rest sunt si oameni faini.

@Rhesus ce 10 pagini , cursurile la fizica de exemplu de la politehnica , CTI,  puse cap coada fac o carte de 300 pagini. Am mai multi colegi care nu doar ca stiu cartea , dar iti zic in detaliu orice i ai intreba din ea , inclusiv nr paginii. Pai ce vorbim, sunt oameni exceptionali care le e de ajuns sa citeasca o data si memoreaza, iar oameni tampiti ca mine pierd si o ora sa memoreze o pagina.

Interesante remarci , dar oare de ce profii de la unibuc se fac mai intelesi decat cei de la poli?

Edited by exydos, 03 July 2019 - 08:15.

 Rhesus, on 02 iulie 2019 - 15:06, said:

Matteo Politi, medicul italian fals, a fost prins la frontieră. Parcagiul încerca să iasă din ţară cu un tren, pe la Vama Curtici. El va fi dus la Secţia 4 Poliţie din Capitală pentru a fi audiat.

https://adevarul.ro/...543d/index.html
--https://adevarul.ro/news/societate/medicul-italian-fals-prins-frontiera-1_5c5a9feadf52022f7570543d/index.html--

Situaţia acestui impostor este mult mai gravă decât a semnalat presa. Şi aici mă refer la mutilările pe care le-a efectuat, în urma practicării medicinei fără drept. Azi, vă prezint un caz al unei paciente care a venit la mine în cabinet pentru a încerca să rezolve situaţia lăsată de acest impostor, o mutilare în urma unei operaţii de augmentare (...) Pe lângă rezultatul dezastruos estetic pe care îl are, are şi o complicaţie locală. Practic, în urma actului chirugical, se întrerupe vascularizarea zonei pigmentare a sânului, determinând la nivelul acestuia o zonă cicatricială, mutilantă, extrem de greu de rezolvat chirurgical. Se recomandă să se aştepte până la un an de zile, când se vor încerca nişte manevre chirurgicale de reconstruție a zonei. Dacă nu, vom încerca printr-un tatuaj să remediem situaţia locală", a povestit medicul.

--https://www.dcnews.ro/mstthew-mode-medicul-fals-prima-victima-mutilata-de-italian_635736.html--

"Eu sunt născut în Veneţia şi cred că planurile de studii din Italia sunt diferite de cele româneşti. Am absolvit ca şef de promoţie Medicina la University of Pristina- Kosovo dar, din păcate, nu pot să dovedesc pentru că rectorul a furat toate registrele facultătii şi, din cauza greutăţii imense, gondola cu care a fugit s-a scufundat. Deci toate actele mele şcolare sunt pe fundul unui canal veneţian, plin cu apă murdară sau în stomacul unui peste", a povestit reputatul doctor care aşteaptă scuze de la întreaga opinie publică.

--https://www.comedymall.ro/deja-fu/rasturnare-de-situatie-falsul-medic-italian-este-chirurg-de-adevaratelea-18163132/--

Edited by RomeoM, 03 July 2019 - 13:37.

 exydos, on 03 iulie 2019 - 08:14, said:

Un exemplu mai elocvent decat atat pentru toceala (respectiv sa retii nr. paginii) nu exista. Cred ca colegii de pe forum (dani.user, OriginalCopy, MarianG) se prapadesc pe jos de ras. Dar ia intreaba-i tu ceva conex din "ceea ce stiu din cartea aia". Sau sa lege niste idei. Sau sa combine niste idei...

 exydos, on 03 iulie 2019 - 08:14, said:

Nu. Exista oameni exceptionali care citesc o data si inteleg ceea ce citesc, si memoreaza. Mai exista oameni buni care citesc o data, si inca o data, si inca o data, si inteleg ceea ce citesc, si memoreaza. Si exista oameni tampiti care cred ca citind si memorand pe de rost un material pentru un examen, au iesit castigati ....

 RomeoM, on 03 iulie 2019 - 13:27, said:

Nu sunt indreptat sa judec calitatea unui act medical. Si inca nu se stie (cat) de fals e medicul (respectiv daca are sau nu, diploma de medic). Cert e ca sunt alti muuulti "medici" cu 6+5 ani de scoala care habar nu au sa prinda o linie venoasa. Sau, mai nou, ca ciupercile dupa ploaie: ,,specialisti in biorezonanta si biobiobio medicina naturista alopato coada soricelului" care isi trec titlul de doctor. Despre ce vorbim? Asta e adevarata problema! Nu unu' sarit de pe fix (sau poate nu), parcagiu care se crede medic. Problema e cu "masa" de "doctori" in biorezonanta si alte tampenii + cei care au medicina pe "bune" dar sunt habarnisti. Acolo e problema!

Edited by Rhesus, 03 July 2019 - 13:35.

@Rhesus , poti sa o dai cum vrei , dar la fizica asa cum sunt cerintele la examen la facultate e multa toceala. E una sa intelegi chestiile si alea e sa le poti retine usor