Sign In
Create Account
Continuitatea Daco-Romana. Pro si Contra.
2 votes
Last Updated: Dec 25 2021 20:40, Started by
Sucre-Bolivar88
, Dec 07 2015 18:36
·
0
0
#3259
Posted 28 December 2017 - 20:16
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 19:43, said: Pe vremea aia Haliciul ajungea pana la Delta Dunarii.!!! Sigur ca ajungea pana la Delta, dragutul de el, cum sa nu... Ca asa spui tu, Pishti Ishtvan. Si e musai sa credem. Toti slavii aia tiverti si ulici in alianta cu volohii care se cafteau toata ziua cu kievenii unde se aflau? La sudul Dunarii? Nu in Moldova, Basarabia si Ucraina de astazi? Edited by Kaloyan, 28 December 2017 - 20:24. |
Back to top
#3260
Posted 28 December 2017 - 20:16
#3261
Posted 28 December 2017 - 20:19
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 20:13, said:
discutam perioada 500 - 1000 nu exista urme de daci la nord de Dunare. Tu nu te-ai saturat sa fii ignorant? Daca nu poti tine pasul, lasa-te! Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 20:07, said:
hahaha... Toate slave zici. Matale stii ca slavii nu cunosteau roata olarului, nici macar roata inceata dacica si nu erau crestini? Nu stii! De unde dreaqu' sa stii cand va adapati de la minciunile iredentiste ale lui istvan si pishti. Slavii faceau o ceramica grosolana de-ti venea sa te lasi de baut vin, asa de grele si stangace erau oalele de tip "borcan". Spui "cruciulite fara semnificatie religioasa"? Mai, mai... Grava treaba , ce sa zic.... Dar de opaitele crestine cu cruci si reprezentari de sfinti ce zici? Or fi fost reprezentari de unguri nomazi cu caii lipiti de fund, ha? Sau de tezaurele monetare din bronz!!! Bleah..... ! bronz, cine dreaqu' folosea bronz ca doar nu Pishti si Ishtvan care jefuiau si pradau dupa....ghici ce? HAUR si HARGINT, mancat-ashi! Ia d-aici: cu paine, nu cu slana de sub saua calului (Hahaha gluma, tă tă!) Vad ca nu pot incarca niste imagini cu opaite crestine... Nu-i bai, pun un link: https://www.google.r...uZY1V74jydv6OM: |
#3262
Posted 28 December 2017 - 20:21
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 19:43, said:
taken prisoner by Vlach shepherds Vlahii respectivi au fost trimisi de imparat sa-i prinda pe fugar. n-avea imparatul pe cine sa trimita, decat trupele speciale imperiale de shepherds. the shepherds avea shfortza cu ei, calatoreau cu cea mai mare viteza de transhumanta din galaxie. am vazut o parte din saga. erau se pare si shepherds care se numeau jedi, fiindca aveau alta orientare filosofica. |
#3263
Posted 28 December 2017 - 20:44
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 19:43, said:
aiureli din mai multe perspective: 1. Blakumen nu inseamna neaparat vlah 2. Sa zicem ca erau vlahi. Ce inseamna asta? Pai e foarte posibil sa fie vorba despre niste - mercenari - talhari - hoti la drumul mare cu nici o legatura cu teritoriul locuit de vlahi (precum vikingii la fel si vlahii calatoreau, in definitiv Ragusa era o cetate vlaha, iar negustorii ragusani ajungeau pana la marea Baltica). Asta e ca si cum ai spune ca ungurii nu sunt neaparat maghiari si fara nici o legatura cu Panonia, doar se afla in "calatorie". leogoto, on 28 decembrie 2017 - 20:21, said:
shepherds. n-avea imparatul pe cine sa trimita, decat trupele speciale imperiale de shepherds. the shepherds avea shfortza cu ei, calatoreau cu cea mai mare viteza de transhumanta din galaxie. am vazut o parte din saga. erau se pare si shepherds care se numeau jedi, fiindca aveau alta orientare filosofica. Nu esti nici tu normal  )))Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 20:07, said:
hahaha... Toate slave zici. Matale stii ca slavii nu cunosteau roata olarului, nici macar roata inceata dacica si nu erau crestini? Nu stii! De unde dreaqu' sa stii cand va adapati de la minciunile iredentiste ale lui istvan si pishti. Slavii faceau o ceramica grosolana de-ti venea sa te lasi de baut vin, asa de grele si stangace erau oalele de tip "borcan". Spui "cruciulite fara semnificatie religioasa"? Mai, mai... Grava treaba , ce sa zic.... Dar de opaitele crestine cu cruci si reprezentari de sfinti ce zici? Or fi fost reprezentari de unguri nomazi cu caii lipiti de fund, ha? Sau de tezaurele monetare din bronz!!! Bleah..... ! bronz, cine dreaqu' folosea bronz ca doar nu Pishti si Ishtvan care jefuiau si pradau dupa....ghici ce? HAUR si HARGINT, mancat-ashi! Ia d-aici: cu paine, nu cu slana de sub saua calului (Hahaha gluma, tă tă!) https://www.google.r...liajE_Cm5CYgtM: enough1453, on 28 decembrie 2017 - 19:33, said:
s-a furat ca-n codru, de partidul comunist, odraslele sale, cei 4 milioane cu carnet de partid, mostenitorii comunismului, securitate, statul paralel, statul mafiot, politicienii mafioti, toti cu radacini adanci in comunism. Iar porcii ne-au vandut, ne-au tradat, ca sa se poate distra la Monte Carlo sau mai stiu eu unde. Olt vine din germanul Alt. Arges este cuvant de origine peceneg. haide, baga mare, ca esti bun. Tampeniile debitate te descalifica de la discutie. Ti-am mai spus daca nu poti tine pasul lasa-te! Edited by Kaloyan, 28 December 2017 - 20:40. |
#3264
Posted 28 December 2017 - 20:48
#3265
Posted 28 December 2017 - 20:49
|
Urme dacice In Covasna si Harghita
Quote
Filias, localit. componenta a orasului Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), pe terit. careia, pe malul pârâului Cetatii, s-a descoperit o asezare de tip \”risipit\”, din sec. 7 d.H., reprezentativa pentru faza IV a culturii Ipotesti-Cândesti din regiunea de S-E a Transilvaniei (cercetata în anii 1963-1964). S-au identificat trei niveluri de locuire. S-au descoperit 41 bordeie rectangulare (2,50 x 3,50m – 4,00 x 3,50m) cu pietrar asezat, în cele mai multe cazuri, în coltul de N-E… În marginea asezarii din sec. 7 s-au gasit resturi de locuire cu ceramica caracteristica sec. 8… Cristuru Secuiesc, oras în jud. Harghita… Pe terasa Târnavei Mari, au fost cercetate doua asezari (sec. 6-7) de tip Ipotesti-Cândesti. Prima se afla pe locul numit \”Valea Calda\”, unde s-au descoperit 5 bordeie de mici dimensiuni (2,60 x 2,60m – 3,00 x 3,50m) cu pietrar la N-E… A doua asezare se afla pe locul numit \”Poala Bradului\”, unde s-au cercetat 8 bordeie din sec. 6-8 (cu suprafata între 3,25 x 3,25m si 4,20 x 3,50m) având pietrar în coltul de N-E… Prima categorie cuprinde oale cu forme bine articulate, de traditie romana …Olaria lucrata cu mâna cuprinde forme ovale de traditie geto-dacica si forme bine articulate, de traditie romana… Poian (sat, com., jud. Covasna)… Pe Panta de Piatra, doua asezari succesive de bordeie patrulatere, cu sobe de piatra si acoperit în doua ape, datând din sec. 7-8 si 8-9 care pot fi raportate la descop. de tip Ipotesti-Cândesti. Caracteristica este ceramica – urne simple, vag ovale, cu decor rudimentar, incizat de linii orizontale dfrepte sau ondulate, sau fara decor. Pe una dintre ele, o monograma hristica. Sunt documentele unei culturi materiale autohtone, cunoscuta pâna acum doar din câteva descop., al carei aspect artistic este redus la elemente simple de forma si decor, dar care are constiinta valorii lor de comunicare a simbolului. Pe aceasta baza s-a constituit, partial, cultura perioadei de început a feudalismului, dezvoltând elementele de forma si decor. Ceea ce însa da o deosebita valoare descop. de la P., este atestarea caracterului crestin al populatiei purtatoare… Articole din Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000 Cultură şi civilizaţie în Carpaţii Răsăriteni Sursa : https://glasul.info/...a-vatra-dacica/ https://glasul.info/...a-vatra-dacica/ Edited by nico123, 28 December 2017 - 20:49. |
#3266
Posted 28 December 2017 - 21:34
|
leogoto, on 28 decembrie 2017 - 20:21, said:
shepherds. in textul originar nu apare "oier/pastori/shepherd/pastir/pastore/Schäfer/gans/çoban/Βοσκός/samd" doar ungurii se delecteaza a-i face pe vlahi ciobani. Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 20:44, said:
Tampeniile debitate te descalifica de la discutie. Ti-am mai spus daca nu poti tine pasul lasa-te! caci altfel nu poti. Uite, te ajut sa te educi: Quote În cazul oronimului Peceneaga din Făgăraş, atragem atenţia asupra faptului că şi numele râului Argeş care izvorăşte din apropiere pare să fie tot peceneg. El ar proveni din cuvântul türcic argiş (“înălţime, ridicătură de teren”), aşa cum sugerează primele forme atestate: Argyas (1369), Argies (1379), Arghiş (1427). [54] Teoria originii getice nu se poate susţine, fiindcă hidronimul antic Argessis (neatestat) a fost reconstituit pornind de la forma Ordessos (atestare unică la Herodot), tocmai pentru a proba legătura dintre Ordessos şi Argeş. Nici Argedava (capitala lui Burebista) nu are vreo legătură cu zona Argeşului. [55] Putem presupune că denumirea râului a fost dată atunci când pecenegii sedentarizaţi s-au refugiat împreună cu românii în faţa agresiunii cumanilor. Cel mai probabil, numele a fost dat mai întâi aşezării Argyas (Curtea de Argeş), după care apoi a fost denumit râul. Alt toponim important din regiune, Rucăr (germ. Rukkor), se poate traduce în limbile türcice prin “stâncă”, “piatră”. [56] Doar o convieţuire a românilor cu pecenegii a condus la moştenirea acestor toponime, care s-au născut datorită pătrunderii unor foşti nomazi într-o zonă montană. http://arheologie.ul...ru/articol1.htm nico123, on 28 decembrie 2017 - 20:49, said:
Urme dacice In Covasna si Harghita Alea se numesc urme ale culturii faza IV a culturii Ipotesti-Cândesti. Nimic de a face cu dacii. Vezi stele verzi baiete. |
#3267
Posted 28 December 2017 - 22:04
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 21:34, said:
cand esti afon jignesti. caci altfel nu poti. enough1453, on 28 decembrie 2017 - 21:34, said: Acest articol semnat de Al Magearu este o mostra de prostie. Cica toponimele de tip Peceneaga sint de la pecenegi.Alte prostii: "Ele sunt predominante în Transdanubia. Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în judeţele Braşov şi Covasna. [29] Cel mai important dintre aceste toponime este chiar Braşov. Deşi sufixul este slav (ceea ce a condus la presupunerea că denumirea ar fi slavă [30] ), s-a putut demonstra că Brasso, devenit apoi Braşov, provine din termenul türcic Barasu, care înseamnă “apă albă”. [31] Alte toponime şi hidronime din sud-estul Transilvaniei de origine türcică sunt Arpaş, Avrig, Baraolt, Băţani, Biborţeni, Bögöz (numele vechi al satului Mugeni), Borcea, Racoş. [32] De asemenea, satul Firtuş din Harghita a fost denumit până în secolul al XV-lea Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa, adică “satul pecenegilor”. [33] Un sat Beşeneu al cărui nume actual este Pădureni se află şi în judeţul Covasna. [34]" Unde l-a vüzut acest autor pe Brasso, pe Barasu care ar insemna apa alba? Numai apa aia era alba? Cica Arpas, Avrig, Baraolt, Biborteni, Borcea, Racos ar fi turcice. Pai, arata din astea prin Turcia sau Azerbaigean. E pe acolo vreun Borcea, Avrig etc? Astia sint niste cretini cu diplome, care nu fac degeaba umbra pamintului, adica fac ei ceva. Cum se zice in romaneste: nu sint prosti degeaba. |
#3268
Posted 28 December 2017 - 22:25
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 21:34, said: Nu. Alea se numesc urme ale culturii faza IV a culturii Ipotesti-Cândesti. Nimic de a face cu dacii. Vezi stele verzi baiete. Daca citeai tot articolul din linkul postat de mine te lamureai. Quote
Traim intr-o zona in care ochelarii etnici sunt singurul criteriu de apreciere a activitatilor stiintifice si culturale. … – Cate cetati dacice si cate castre romane au fost descoperite in cele doua judete? – Pana in prezent, 13 cetati si 10 castre. Zona este insa mult mai bogata, si numai restrictiile financiare ne impiedica sa deschidem noi santiere. Practic, zona aceasta este una dintre cele mai bogate in descoperiri dacice. In secolele II-I i. Hr.- I d. Hr., aici a existat un sistem intreg de cetati care controlau punctele strategice.Una dintre regulile urmate in dispunerea lor era legatura vizuala. Cetatea de la Pauleni, de exemplu, se observa foarte bine de pe varful Sumuleului, de unde se vad si cetatile de la Jigodin. – Cercetarea civilizatiei dacice din estul Transilvaniei nu poate exclude cercetarea Cetatii de la Covasna. Cat de importanta este aceasta? – Cetatea de la Covasna este unul dintre cele mai importante monumente geto-dacice de pe teritoriul Romaniei. Cu o lungime totala a zidurilor de aparare de peste 800 m si o suprafata construita de 20.000 m.p., cetatea de aici a fost unul dintre centrele politico-administrative, militare si, probabil, religioase dacice din sud-estul Transilvaniei, precum si un punct strategic in sistemul de legaturi intre Transilvania, sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. Sursa : https://glasul.info/...a-vatra-dacica/ |
|
#3269
Posted 28 December 2017 - 22:30
|
nico123, on 28 decembrie 2017 - 22:25, said: In secolele II-I i. Hr.- I d. Hr., aici a existat un sistem intreg de cetati care controlau punctele strategice.Una dintre regulile urmate in dispunerea lor era legatura vizuala. Dupa retragerea aurelenia la 272 vorbim de neamuri precum - goti - huni - gepizi - sarmati - avari samd. Nu mai vorbim de daci. De ce? Fiindca au incetat sa existe. De aia! 
|
#3270
Posted 28 December 2017 - 22:39
|
Cine i-a oprit pe daci sa mai existe? Retragerea aureliana? Nici macar toti romanii nu s-au retras dar toti dacii?
Romanii nici nu au ajuns in tinuturile numite acum Covasna si Harghita. Edited by nico123, 28 December 2017 - 22:42. |
#3271
Posted 28 December 2017 - 22:47
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 22:30, said:
mai bine plaseaza-te in timp si spatiu cand discuti istorie. Dupa retragerea aurelenia la 272 vorbim de neamuri precum - goti.... Nu mai vorbim de (geto)daci. De ce? Fiindca au incetat sa existe. Getae illi qui et nunc Gothi. Acei Geti, care acum sunt numiti Goti. https://books.google...c Gothi&f=false Edited by Balamache, 28 December 2017 - 22:48. |
#3272
Posted 28 December 2017 - 23:50
|
enough1453, on 28 decembrie 2017 - 21:34, said:
frectii unguresti. in textul originar nu apare "oier/pastori/shepherd/pastir/pastore/Schäfer/gans/çoban/Βοσκός/samd" doar ungurii se delecteaza a-i face pe vlahi ciobani. cand esti afon jignesti. caci altfel nu poti. Uite, te ajut sa te educi: http://arheologie.ul...ru/articol1.htm frectii academice rumunesti... Cand un tânc de muzeograf vrea sa se afirme vine si tranteste cate o fituica de genul, ca vezi dom'le ce mare descoperire face el: Arges e toponim peceneg!!! Si pe cine citeaza el? Pe "N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei". Acum sa-l intrebam pe stimabilul mancator de rahat peceneg de unde stie domnia sa limba peceneaga? Ca doar si-a dat seama ca Arges inseamna in peceneaga "“înălţime, ridicătură de teren”. AAA... da stai asa, ho ma! (cum spunea Impuscatul, fie-i tarana grea): CITAT: "numele râului Argeş care izvorăşte din apropiere pare să fie !!!! tot peceneg. El ar proveni !!! din cuvântul türcic argiş (“înălţime, ridicătură de teren”) " Care turcic, stimabile? Ori peceneg, ori cuman? Ca astia se plimbau pe aici cu calul sub fund, praduind aur si argint de la Bizant... Daca nu cunosti limbile turcice de secol XI-XII, nu te avanta ca fata mare la maritis si declara "pare să fie !!!! tot peceneg". Aceste limbi nu sunt atestate, s-au pierdut, ca multe altele. "pare sa fie", "ar proveni" dar nu prea nu constituie dovezi ca Arges e cuvant turcic!!! Daca si cu parca...se plimbau c-o barca... Enough 1453 caderea Constantinopolului, esti cazut rau in cap ba baiatule... Ti-am spus da-ti 2 3 4 sau chiar 5 perechi de palme, stai cu picioarele in apa rece 2 ore si apoi vin-o sa mai palavragim. enough1453, on 28 decembrie 2017 - 21:34, said: Nu. Alea se numesc urme ale culturii faza IV a culturii Ipotesti-Cândesti. Nimic de a face cu dacii. Vezi stele verzi baiete. Nimic de-a face cu dacii? Dar cu cine, cu slavii? Numai slavi vezi, slavi everywhere!!! ca sa va iasa voua pasenta cu migrarea olahilor din Albania, este? Ca ce , ca in Erdely (care si asta e toponim furat de la olahi) nu erau dăcât slavi...multi slavi...numai slavi.....brrrrr.....!!!!! Ti-am mai spus si ti-o repet: slavii nu erau crestini si nu cunosteau roata olarului, faceau niste bolovance de vase cu mana de nu-ti mai venea sa bei vin in viata ta din ele (tipul Praga-korchyak). Bineinteles ca s-au descoperit in asezari si vase slave semn ca s-au impreunat cu olahii dar, cum am spus ei nu stiau de roata olarului, si chiar de-ar fi stiut cum mama dreaqu' le iesea vase de traditie daca si romana. Plus ca pe langa toate acestea avem cruciulite relicviar, tipare de turnat cruciulite, opaite crestine cu cruci si sfinti, monede de bronz (ce rahat peceneg sa faca slavii cu bronzul? ei vroiau aur de la Bizant, pe care-l calareau an de an pana sa migreze la sudul Dunarii si sa se aseze in imperiu in 602). ionelmironescu, on 28 decembrie 2017 - 22:04, said:
Ce tupeu ai! Acest articol semnat de Al Magearu este o mostra de prostie. Cica toponimele de tip Peceneaga sint de la pecenegi. Alte prostii: "Ele sunt predominante în Transdanubia. Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în judeţele Braşov şi Covasna. [29] Cel mai important dintre aceste toponime este chiar Braşov. Deşi sufixul este slav (ceea ce a condus la presupunerea că denumirea ar fi slavă [30] ), s-a putut demonstra că Brasso, devenit apoi Braşov, provine din termenul türcic Barasu, care înseamnă “apă albă”. [31] Alte toponime şi hidronime din sud-estul Transilvaniei de origine türcică sunt Arpaş, Avrig, Baraolt, Băţani, Biborţeni, Bögöz (numele vechi al satului Mugeni), Borcea, Racoş. [32] De asemenea, satul Firtuş din Harghita a fost denumit până în secolul al XV-lea Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa, adică “satul pecenegilor”. [33] Un sat Beşeneu al cărui nume actual este Pădureni se află şi în judeţul Covasna. [34]" Unde l-a vüzut acest autor pe Brasso, pe Barasu care ar insemna apa alba? Numai apa aia era alba? Cica Arpas, Avrig, Baraolt, Biborteni, Borcea, Racos ar fi turcice. Pai, arata din astea prin Turcia sau Azerbaigean. E pe acolo vreun Borcea, Avrig etc? Astia sint niste cretini cu diplome, care nu fac degeaba umbra pamintului, adica fac ei ceva. Cum se zice in romaneste: nu sint prosti degeaba. Corect! Asta am scris si eu mai jos. De unde pana unde cunosc astia limbile turcice vechi (pecenega, cumana etc) care s-au pierdut si nici reconstituite nu sunt si sa arate toponime de genul prin tarile turcice actuale. Muzeografi dornici de afirmare. enough1453, on 28 decembrie 2017 - 22:30, said:
mai bine plaseaza-te in timp si spatiu cand discuti istorie. Dupa retragerea aurelenia la 272 vorbim de neamuri precum - goti - huni - gepizi - sarmati - avari samd. Nu mai vorbim de daci. De ce? Fiindca au incetat sa existe. De aia! Si ce au lasat toti nomazii aia in urma lor? Balega de cal, ca altceva nu. Ti-am scris mai jos ca artefactele descoperite in aceasta perioada sunt ori dacice, ori daco-romane ori slave sau toate la un loc in acelasi sit. Sper ca stii ce-i ala sit? Daca nu ciocane in cap
|
#3273
Posted 29 December 2017 - 00:02
|
Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 23:50, said:
AAA... da stai asa, ho ma! (cum spunea Impuscatul, fie-i tarana grea): CITAT: "numele râului Argeş care izvorăşte din apropiere pare să fie !!!! tot peceneg. El ar proveni !!! din cuvântul türcic argiş (“înălţime, ridicătură de teren”) " Care turcic, stimabile? Ori peceneg, ori cuman?  bolovani mai sunt unii. Pecenegii vorbeau aceiasi limba cu cumanii. Diferentele dintre ei erau ca cele intre un oltean si un botosonean. Cand esti afon, mai bine invata, sau apuca-te de altceva, de exemplu scobit coaja de brad. |
|
#3274
Posted 29 December 2017 - 00:56
|
enough1453, on 29 decembrie 2017 - 00:02, said:
hahahahahaha... bolovani mai sunt unii. Pecenegii vorbeau aceiasi limba cu cumanii.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Diferentele dintre ei erau ca cele intre un oltean si un botosonean.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Cand esti afon, mai bine invata, sau apuca-te de altceva, de exemplu scobit coaja de brad. Cum sa-ti zic ca sa nu te fac In fine, tocmai am scris ca LIMBILE CUMANA SI PECENEGA NU SE CUNOSC si nu au fost nici reconstuite macar. Deci de unde calu' ma-sii lu' Attilla stii tu ca "Pecenegii vorbeau aceiasi limba cu cumanii.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Diferentele dintre ei erau ca cele intre un oltean si un botosonean.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Serios? Pishti revino-ti, asta daca ai fost vreodata revenit...! Astept dovezile ca aceste limbi sunt atestate in scris undeva si ca erau apropiate. Daca nu, ce ciocane in cap, avtomat direct  P.S. Si nu ma lua cu prostia aia de codex cumanicus, aia e o prostie din mai multe puncte de vedere. S-a mai discutat aici. Edited by Kaloyan, 29 December 2017 - 01:09. |
#3275
Posted 29 December 2017 - 01:52
|
Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 23:50, said:
Nimic de-a face cu dacii? Dar cu cine, cu slavii? Numai slavi vezi, slavi everywhere!!! ca sa va iasa voua pasenta cu migrarea olahilor din Albania, este? Ca ce , ca in Erdely (care si asta e toponim furat de la olahi) nu erau dăcât slavi...multi slavi...numai slavi.....brrrrr.....!!!!! Ti-am mai spus si ti-o repet: slavii nu erau crestini si nu cunosteau roata olarului, faceau niste bolovance de vase cu mana de nu-ti mai venea sa bei vin in viata ta din ele (tipul Praga-korchyak). Bineinteles ca s-au descoperit in asezari si vase slave semn ca s-au impreunat cu olahii dar, cum am spus ei nu stiau de roata olarului, si chiar de-ar fi stiut cum mama dreaqu' le iesea vase de traditie daca si romana. Plus ca pe langa toate acestea avem cruciulite relicviar, tipare de turnat cruciulite, opaite crestine cu cruci si sfinti, monede de bronz (ce rahat peceneg sa faca slavii cu bronzul? ei vroiau aur de la Bizant, pe care-l calareau an de an pana sa migreze la sudul Dunarii si sa se aseze in imperiu in 602). Si zi, dupa sec 6-7 in Oltenia si Vestul Munteniei, pe unde mai vezi matale oale si ulcele lucrate la roata rapida, in buna traditie romana? Si cruci incizate si tipare pentru cruci in afara aceleiasi culturi Ipotesti-Candesti? Dar cu opaitele crestine chiar m-ai bagat in ceata. Zi, bre, vreo doua-trei locuri si vremuri pe unde abundau opaitele astea. Nici cu monedele de bronz nu m-am prins unde bati. Sugerezi ca la Nord de Dunarea a existat o economie monetizata dupa plecarea romanilor? |
#3276
Posted 29 December 2017 - 09:43
|
Care plecare a romanilor din Dacia?
Podul peste Dunare al lui Constantin cel Mare refacut in anul 328, pentru ce era? https://ro.wikipedia...tantin_cel_Mare Edited by nico123, 29 December 2017 - 09:43. |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.