Continuitatea Daco-Romana. Pro si Contra.

 Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 14:22, said:

Maghiarii erau nomazi din stepa asiatica, nu aveau cetati, ei aveau cai lipiti de fund cu care veneau omorau si pradau... si corturi.
Vorod, Gorod, Gorodiste, Horodiste, Orastie sunt toponime slave.
Toponime vlahe: Mures, Cris, Somes, Arges, Olt, Prut, Buzau, Campulung, Petrodava = Peatra, Petresti, Petricani, Petrosani etc.

Vezi ca nu sunt toate cum zici, de exemplu Argeș este numire turcica, Dunărea este iarasi un nume de imprumut, Nistrul este Tiras,

„Sciţia procură Istrului cinci râuri: unul pe care sciţii îl numesc Porata, iar grecii Piretus, altul Tiarantos şi Araros şi Naparis şi Ordessos. Cel dintâi numit dintre aceste râuri e mare şi curgând spre răsărit îşi uneşte apele cu Istrul, iar al doilea numit Tiarantos mai în partea apuseană şi mai mic: Araros însă şi Naparis şi Ordessos, curgând printre acestea, se varsă în Dunăre”.

În Porata al sciţilor sau Piretus al grecilor recunoaştem numele de astăzi al râului ce desparte România de Basarabia. Consoanele p, r, t au fost toate păstrate şi numai cât vocalele au suferit o schimbare firească, întunecându-se în u, din sunetele mai mult deschise ale unei limbi mai apropiate de originile limbilor arice. Etimologia acestui nume se află în radicala sanscrită pâr, zendic pere, a trece, de unde indianul pâra - mal, persicul peret - pod, germanul furt - pârâu. La Constantin Porphyrogenitul, împăratul Constantinopolei, care face către 952 (945) o descriere a administraţiei imperiului bizantin pentru învăţătura fiului său.
Tiarantos al lui Herodot nu este altceva decât Siretul. Acest râu mai are, în alte fântâni istorice, următoarele numiri: în Ptolemeu cu spiritul aspru; în Ammianus Marcellinus Gerasus, iar în Constantin Porphyrogenitul forma ce o are şi astăzi. Din modul deosebit cum îi aud numele şi-l reproduc cei trei geografi mai vechi, unul cu f. celalalt cu spiritul aspru şi al treilea cu g, putem infera că consoana iniţială avea un sunet cam nedeterminat, care se va fi apropiat şi de s ce apare în Constantin Porphyrogenitul şi se păstrează şi astăzi.

Tiarantos al lui Herodot nu este deci decât Sar-antus, „de unde prin suprimarea nasalii se naşte Sar-at, prototipul direct al Siretului nostru”.
Dacă însă Piretus şi Tiarantos sunt Prutul şi Siretul, unde să găsim atunci celelalte trei râuri care „curgând printre acestea” să se verse în Dunăre, deoarece între Siret şi Prut nu se află alt afluent al marelui fluviu? Pe de altă parte, printre acele trei râuri arătate de Herodot ca intermediare între Piretus şi Tiarantos - se află enumerat şi Ordessos, al cărui nume aduce aşa de bine cu acel al Argeşului. Dar atunci cum s-ar putea împăca arătările lui Herodot cu aşezarea şi cursul nurilor noastre? Argeşul să se verse în Dunăre între Prut şi Siret!

E probabil că Herodot înţelege aici prin Maris, Oltul şi nu Mureşul. Faptul singur că Mureşul se varsă în Tisa şi nu în Dunăre, ca Maris al lui Herodot, nu ar putea fi un temei, pentru a nu identifica aceste două râuri, ale căror nume sunt aşa de apropiate, întrucât se putea foarte uşor lua Mureşul ca râul principal şi Tisa numai ca un afluent al său.
Herodot însă dă pe Maris ca pe un afluent tributar al Dunării ce ieşea din ţara agatirşilor, dar trecea prin acea a sciţilor. Mureşul însă curgând în totalitatea sa dincolo de Carpaţi, în o ţară ce nu mai era Sciţia, ne vine greu a crede că să se fi raportat călătorului elin numele unui râu atât de îndepărtat şi să nu se fi atribuit acest nume Oltului care şi el ieşea tot din ţara agatirşilor, dar curgea într-adevăr prin Sciţia, pentru a se arunca în Dunăre.

Către acest argument hotărâtor se mai adaugă şi următorul text din Strabon: „Se mai varsă în Dunăre, trecând prin ţara geţilor, şi râul Maris, pe care romanii transportară toate cele de trebuinţă pentru război”. Ţara geţilor nu s-a întins însă niciodată în regiunea Mureşului sau a Tisei, ci a fost totdeauna în Valahia, încât şi în Strabon avem aceeaşi indicaţie că râul Maris ar fi însemnând Oltul. Apoi vom vedea mai jos, la expunerea expediţiilor lui Traian, că acesta niciodată n-a atins malurile Mureşului, ci, în a doua lui călcare a dacilor, a intrat în ţara lor prin valea Oltului, încât această împrejurare confirmă şi mai mult părerea că Maris al lui Strabon, şi deci şi acel al lui Herodot, este Oltul.

Identificarea unei părți din fluviile și râurile pomenite de Herodot în acest important pasaj e ușoară. Istrul e Dunărea, Tyras e Nistrul, Hipanis e Bugul, Geros e Niprul, Tanais e Donul și Piretos e Prutul. Pentru restul denumirilor, asocierile cu numele moderne sunt nesigure: Olt, Siret, Ialomița și Argeș.
http://crispedia.ro/raurile-scitiei/

Edited by Infinitty, 28 December 2017 - 16:11.

Inchei aici my part, cu intrebarea:
De ce nu au facut nimic vlahii, pina in 1300 daca spui ca ei au fost primii? However pt. mine conteaza prea putin cel care a fost primul. Conteaza cel care a venit si a pus osul si s-au apucat de facut ceva. Altfel am avea astazi numai indieni in america si aboriginezi on Australia, respectiv oiboy in Romania de astazi, desi simt ferm convins ca nici nu ar fi existat.

 Sucre-Bolivar, on 28 decembrie 2017 - 16:01, said:

Marea Schismă din 1054 https://ro.wikipedia.../Marea_Schismă

Si eu ce ziceam ?

 WestPoint, on 28 decembrie 2017 - 16:14, said:

Au făcut înainte de unguri. Mai tîrziu au ocupat ungurii şi şi-au însuşit tot. Apoi lucrurile s-au învechit, au fost demolate şi s-au construit altele. Ungurii şi saşii au interzis romînilor să se aşeze in oraşe. Romînii care s-au aşezat totuşi s-au declarat unguri sau nemţi.

 Sucre-Bolivar88, on 14 aprilie 2016 - 18:59, said:

eu ma intreb daca cei care sustin teoria aberanta a migrarii olahilor din Albania la nord de Dunare chiar cred in ea sau o sprijina doar din ,, patriotism,, foarte prost inteles, unde minciuna devine litera de lege ?

 Sucre-Bolivar, on 28 decembrie 2017 - 15:28, said:

Aa... vrei toponime "din hidronime"? poftim: Olt: Oltet, Oltesti,
Arges: Argetoaia, Argesel,
Buzau: municipiul Buzau,
Somes: Somesani
Cris: Crisan
Mures: Maramures
Prut: Pruteni (Basarabia)
etc.

 Infinitty, on 28 decembrie 2017 - 16:06, said:

Dunarea, Nistrul, Niprul, Don sunt denumiri iraniene, scitice care dateaza din vremea dacilor. Argeș nu este numire turcica ci dacica (Ordessos are terminatia -os specific grecilor, dacii nu spuneau asa). Ordesos = Orgeso -u = Orgeșu = Argeșu
Grecii nu aveau suntele ge, gi, ș, ț, deci cand transcriau din auzite aceste hidronime, toponime, le scriau conform alfabetului grecesc. La fel si romanii. Plus ca erau ignoranti si grecii si romanii, vai mama lor...! Nu-i prea interesa de "Terra Barbaricum". Nu mai zic de Herodot care a scris niste tampenii din auzite, de te iei cu mainile de cap: gen masagetii din Asia Centrala isi fierbeau mortii si-i mancau, ca nush' care trib era andropofag (canibal), ca scitii isi orbeau prizonierii si-i puneau sa le mulga vacile etc. Tampenii!

 Sucre-Bolivar88, on 04 aprilie 2016 - 17:20, said:

Canci cetate.

Sufixul ora se gaseste in multe toponime daco-tracice
Scap-ora
Thest-oras
Az-oros
Tarp-ora
Are Decev o lista de vreo 20 de asemenea orase balcanice.
Cuvantul ora desemna spatiul din afara cetatii fortificate sau spatiu cu locuinte civile. Asadar Dacii aveau dava sau Para pentru cetate si oros pt asezari umane.

In lumea antica acest cuvant se gaseste razlet, cum ar fi Ierusalim, Erushalom. Sufixul erus=oras plus salom=pace.

Hai mai povestestene despre maghiari.

 WestPoint, on 28 decembrie 2017 - 16:14, said:

Cine spune ca nu au facut? Olahii sunt consemnati si arheologic si de izvoare. Nu din alea din care curge apa ci din alea din care curg litere. In anii 800 sunt consemnati in scris de catre Moise Chorenati in lucrarea sa "geografia armeana", de catre cronica turcica "Oguzname", “Povestirea vremurilor de demult” (Povest’ vremennykh let), care ofera informatii importante asupra ciocnirilor dintre volohi si unguri, după ce acestia din urma patrund din steeple ponto-caspce in bazinul mijlociu al Dunarii (anul 898).

n anul 534 un slav din tribul antilor, care invatase latina la nordul Dunarii, a incercat sa se dea drept general bizantin (Procopius de Caesarea, De bello Gothico, 111, 14, l-6).
A 586 Byzantine chronicle of an incursion against the Avars in the eastern Balkans may have one of the earliest references to Vlachs. In the account, when baggage carried by a mule slipped the muleteer shouted: "Torna, torna, fratre!" ("Return, return, brother!").
620-623 – Sclavi Romani sud-dunareni (270.000), colonizati de avari la nord de Dunare (Miracula Sanctii Demetrii ) care au devenit un popor mare si numeros care nu si-au parasit obiceiurile romane si nici credinta, astfel avarii le-au dat un conducator propriu pe Kuber, ei vor pleca in Macedonia, colonizand-o, invingand pe avari de mai multe ori.
623 – Volochii alungati de ugrii albi din Scitia (Nestor Chronica cap.VII) in timpul lui Heraclius. „Pe când poporul slav trăia la Dunăre, după cum am spus, veniră din Scythia, anume de la cazari, popoarele numite bulgarişi se stabiliră la Dunăreşi oprimară pe slavi. În urmă veniră ugrii cei albişi luară în stăpânireţara slavă, după ce alungară pe volochi, care mai înainte ocupaserăţara slavă. Aceşti ugrii anumeşi-au făcut apariţia în timpul împăratului Heralius şi se duseră împotriva regelui perşilor Chosroes. În acelaşi timp apărurăşi avarii, care porniră împotriva împăratului Heraclius şi era aproape să-l facă prizonier”.
787, Synodul de la Nicaea atesta prezenta pe al 73 loc a unui URSUS Avaritianensium ecclesiae episcopus (adica URSUS AVARUL ; evident URSUS de origine latina)…
In veacul VIII, o notita de la manastirea Kastamonitu ii numeste Vlahorinhinii pe cei care, aliati cu slavo-bulgarii atacau teritoriile greco-bizantine.
839 Cronica turceasca din secolul al IX-lea, Oguz-name sau povestea hanului Oguz (cea mai veche cronica turca) ii mentioneaza pe ULAQI la est de Carpati in apropierea teritoriilor stapanite de rusi. ”Când Kipceak a crescut mare şi a devenit voinic, ţările ruşilor, românilor (Ulac) maghiarilor şi başchirilor i-au devenit duşmane”, se arăta în ”Oguz Name”.
In 860 Emmerich of Elwangen to Grimaldus (abatia St-GALL) ii mentioneaza in nordul Dunarii pe daci alaturi de germani, sarmati si alani…
Scrierile cartografului armean Moise Chorenati (Moise din Choren), Armenian geography (a doua jumatate a sec. IX) mentioneaza „ţara necunoscută căreia îi zice Balak" care se găseşte la nord de Dunare si bulgari.
În Annales regni Francorum, cronicarul lui Carol cel Mare (n. 742/748 - † 28 ianuarie 814, Aachen), Einhard îi menționează pe daci în regiunea bazinului mijlociu și superior al Tisei, către Morava și izvoarele Oderului, în fosta Iazigie din perioada antică. După o campanie militară victorioasă a lui Carol cel Mare, aflăm că acesta „…s-a întors în Francia în triumf, trecând pe la Daci, Iazigi, Moravi…” Este evident că locuitorii regiunii dintre Pannonia Inferioară și Dacia Traiană, numiți de către franci „daci" sunt valahii evului mediu.
Intre 1113-1118 la Lavra Pecerskaia de langa Kiev se incheie redactarea cronicii “Povestirea vremurilor de demult” (Povest’ vremennykh let), care ofera informatii importante asupra ciocnirilor dintre volohi si unguri, după ce acestia din urma patrund din steeple ponto-caspce in bazinul mijlociu al Dunarii (anul 898). "the Magyars subsequently expelled the Vlakhs, took their land, and settled among the Slavs".
In lucrarea "Gesta Hungarorum" întocmită în secolul al XlI-lea pe baza unor izvoare mai vechi, notarul anonim al regelui Bela consemneaza in Panonnia sec. X, alături de slavi şi bulgari si pe români (Sclavi, Bulgari et Blachii ac pastores Romanorum—Gesta Hungarorum, IX) iar un Gelou, quidam Blachus era tot pe atunci, adică la începutul secolului X, dux Blachorum în centrul Transilvaniei (Gesta Hungarorum, XXIV-XXVII).
In sec XI, scriitorul persan Abou Said Gardezi in lucrarea Podoaba istoriilor (1050) mentioneaza prezenta unui popor crestin de origine latina numit „Rum“, situat intre neamurile rusilor, bulgarilor si ungurilor care locuia între Dunăre şi un „munte mare".
Sec XI; o runa (piatra runica) din Sjonhem cemetery in Gotland mentioneaza ca un negutator Rodfos care mergea la Constantinopol a fost ucis, la nord de Dunare, de catre BLAKUMEN…
The 11th-century scholar Kekaumenos wrote of a Vlach homeland situated "near the Danube and [...] the Sava, where the Serbians lived more recently".
1019 – Iaroslav, ducele de Kiev îi înfrânge pe pecenegi şi valahi, numiţi Blakumen in Cronica lui Ejmund (în islandeza  Eymundar pattr) aliaţi cu Sviatopolk, în bătălia de pe râul Alta, forţele Kievului numărând 40000 de oşteni din Kiev şi 1.000 de mercenari vikingi.
1068 - Pecenegii şi românii străpung fortificaţiile de la Poarta Meseşului sub conducerea lui Osul, iar contraofensiva este câştigată de unguri în Bătălia de la Chiraleş, într-un punct aflat probabil între fruntariile voievodatului româno-slav ce fusese condus de Gelou, în apropiere de fortificaţia de la Şirioara pe valea Bistriţei – care este distrusă cu acea ocazie.
Pecenegii sunt mentionaţi alături de vlahi şi ruteni in 1070, ca aliaţi ai prinţului Viaceslav de Poloţk în bătălia împotriva viitorului rege polonez Boleslaw II Smialy (1076-1079).
1078 — Kekaumenos isi redacteaza sfaturile si povestirile (Strategikon) in care relateaza revolta din 1066 a grecilor, vlahilor si bulgarilor din Thesalia si vorbeste despre originea dacica a vlahilor din Epir, Macedonia si Elada, pe care ii considera veniti din nord-vestul Peninsulei Balcanice ("... căci vlahii sunt aşa-numiţii daci, zişi şi besi").
1085 - Sub conducerea lui Kutesk, liderul militar al pecenegilor din Moldova are loc un raid la care participă volohii şi rutenii. Raidul se termină cu bătălia de la Oradea Mică, din NE Ungariei unde invadatorii sunt infrânţi.
1087 - Sub conducerea lui Tzelgu, liderul militar al pecenegilor din Muntenia, are loc un raid în Imperiul Roman la care participă uzii şi românii (daci, după Ana Comnena) şi care se termină cu bătălia de la Cule în care invadatorii sunt înfrânţi.
1087 - O alianţă de pecenegi, cumani, valahi şi bulgari înfrânge la Silistra armata bizantină a lui Alexios I Comnenul. Flota bizantină cu misiunea de a tăia retragerea pecenegilor era comandată de Gheorghios Euphorbenos.
In urma infringerii expeditiilor cumane din 1091 si 1122, Alexios I Cornnen (1081-1118) si Ioannes III (1118-1143) colonizeaza pe Vardar si Moglena mase mari de prizonieri cumani care se vor dovedi crestini cu nume gen: Radu, Stan, Paducel, Ana si care isi spuneau ramani.
1094 - Este consemnată prezenţa vlahilor călăuzind prin munţi armata pecenegă.
In jur de 1120 Gesta Henrici (scrisa de preotul Godefirdus von Viterbium) mentioneaza tarile cucerite de Roma, inclusiv BLACHINA…
Nibelungenlied (“The Song of the Nibelungs” 1140-1160) ii citeaza pe valahi si pe seful lor RAMUNC….
In 1140 Thomas Tuscus scrie (in timpul expeditiei imparatului Conrad III) despre existenta unui stat vlah organizat…
1148 Drept riposte la raidurile cumanilor in Bizant, Manuel I Comnenul organizeaza o campanie la nordul Dunarii, trecand pe langa “muntele Tenu Ormon” si capturand o capetenie a “barbarilor”, Lazar, antroponim crestin care ar sugera  fie un sef local aliat al turanicilor, fie un cuman convertit.
1150-1190 Cronica imparatului german Friederic Barbarossa, care aminteste existenta unei tari numite Walahia intre Muntii Carpati si Dunare. La cruciatii lui F. Barbarosa, s-au adaugat 60.000 sarbi si Valahi si 40.000 de Valahi si cumani, dati de Petre Asan.
1164 - Nicetas Choniates scrie în cronica bizantină despre locuitorii "de la hotarele de miazăzi ale Galiției" menționând voievozi vlahi la Onutu și Strășineț.
On the border between Halych and the Brodniks, in the 11th century, a Viking by the name of Rodfos was killed in the area by Vlachs who supposedly betrayed him. In 1164, the future Byzantine Emperor Andronikos I Komnenos, was taken prisoner by Vlach shepherds around the same region.
Tot în cronica lui Nicetas Choniates se vorbeşte despre ajutorul primit de Asăneşti din partea românilor şi cumanilor de la nordul Dunării - probabil din Muntenia sau Moldova - care ar fi trecut fluviul prin anul 1199 pentru a participa la luptele cu bizantinii“.
1166 Aflat in razboi cu Regatul ungur, Manuel I trimite pe Leon Vatatzes sa atace Transilvania cu o armata in randul careia fusesera recrutati si vlahi. Despre reprezentantii acestei etnii cronicarul Ioannes Kinamos pretinde ca ar fi descendentii colonilor veniti din Italia, notificare ce probeaza constiinta originii lor romane.
1167 bizantinul Joannes Kinnamos scrie despre valahii din nordul Dunarii ca despre colonistii romani.
1210-1213 – Pecenegii, alături de secui, români şi saşi, sunt menţionaţi în oastea condusă de comitele Joachim al Sibiului, trimisă între anii 1210-1213 de regele Andrei al II-lea al Ungariei în sprijinul aliatului său, ţarul asenid Borilă al Bulgariei (1207-1218).
1224 - Andrei al II-lea, confirmă, prin bulă de aur (Andreanum), privilegiile acordate coloniştilor saşi şi atestă totodată existenţa vlahilor şi a pecenegilor prin noţiunea geografică „silva blacorum et bissenorum”.
Diploma Cavalerilor Ioaniti din 1247 aminteste de tara Severinului, cnezatele lui Ioan, Farcas si Litovoi de la sudul Carpatilor.
1260 – Regele Boemiei Ottokar al II-lea cel Mare menţionează că oastea înfrântă a regelui Ungariei era formată, alături de cumani, unguri şi slavi, din pecenegi, români şi secui.
The late 13th-century Hungarian chronicler Simon of Kéza (1272) states that the Vlachs used to be the Romans' "shepherds and husbandmen" who "elected to remain behind in Pannonia" when the Huns arrived.
In sec XIII biografia St. Olaf of Norway ii mentioneaza pe BLAKUMEN ca aliati ai Sviatopolk….
The Polish chronicler Jan Długosz mentioned Moldavians (under the name Wallachians) as having joined a military expedition in 1342, under King Władysław I, against the Margraviate of Brandenburg.


                +
descoperiri arheologice cacalau: ceramica de traditie dacica si daco-romana, cruciulite pandantiv, tipare de turnat respectivele cruciulite, opaite cu cruci si icoane pe ele, vase cu cruci pe ele, amfore romane si bizantine etc. Toate astea sunt descoperite in majoritatea cazurilor in bordeie (tre' sa recunoastem) dar existau si locuinte de suprafata. Cetati de pamant (fortificatii cu val, sant si palisade de lemn) apar abia prin sec. IX-X la Cluj-Manastur, Biharea, in Ardeal si in nordul Moldovei la Fundu Hertei, Dersca, Alba-Hudesti, Horodistea, Pererita (Basarabia) etc. etc. etc.

Daca vrei bibliografie iti dau sau poti sa o iei de pa pagina asta: https://forum.softpe...0#entry22198001

 WestPoint, on 28 decembrie 2017 - 16:14, said:

Așa, și ?

Eu cred că aici e e problemă de scara valorilor, eu nu cred că pe cineva interesează să fie cuceriți de ruși de ex. pentru că atunci vor construi zgărie nori, vor lansa nave spațiale, vor avea arme nucleare și avioane Suhoi ...

 Morosanul, on 28 decembrie 2017 - 18:47, said:

p^i am fost cucerici de occident si nu mai avem nimic ,s-a furat tot in 28 de ani sau aproape tot , poate ca, cu rusii recuperam ceva.
Gura pacatosului adevar graieste.
Scuze de oftopic !

Edited by nico123, 28 December 2017 - 19:19.

 Sucre-Bolivar, on 28 decembrie 2017 - 17:10, said:

Pai schisma asta nu s-a intamplat asa, peste noapte. Ca la fotbal, m-am suparat, am luat mingea si-am plecat...care la Roma, care la Constantinopol. Nu. Mancareala dintre papa si patriarh dateaza cu cel putin 100 de ani inainte, din anii 900. Ca la 1054 au zis gata! hai pa! asta e alta treaba. Stefan I cand i-a crestinat pe unguri a ales calea Romei. E un fapt.

 nico123, on 28 decembrie 2017 - 19:11, said:

s-a furat ca-n codru, de partidul comunist, odraslele sale, cei 4 milioane cu carnet de partid,
mostenitorii comunismului, securitate, statul paralel, statul mafiot,
politicienii mafioti, toti cu radacini adanci in comunism.

Iar porcii ne-au vandut, ne-au tradat,
ca sa se poate distra la Monte Carlo sau mai stiu eu unde.

 Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 18:11, said:

Olt vine din germanul Alt.

Arges este cuvant de origine peceneg.

haide, baga mare, ca esti bun.

 enough1453, on 28 decembrie 2017 - 19:26, said:

promit , asta este ultimul of-topic
Eu nu vorbesc de bani care sunt hartii si azi au o valoare maine alta. Eu vorbesc de terenuri agricole, paduri , petrol si gaze, curent electric chiar si apa pe care o folosim zilnic si care nu mai sunt ale rom^nilor sau ale Rom^niei

Edited by nico123, 28 December 2017 - 19:36.

 Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 18:46, said:

cacalau de urme slave
bine spusei.
cruciulite fara nici o semnificatie religioasa,
bordeie,
cultura Dridu,
etc. etc.
toate slave.

 nico123, on 28 decembrie 2017 - 19:34, said:

exact.
Asta a facut statul creatie al lui Iliescu si a comunistilor sai.
Un stat pentru fraieri, si un stat paralel, mafiot, pentru ei, comunistii.

 Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 18:46, said:

aiureli din mai multe perspective:
1. Blakumen nu inseamna neaparat vlah
2. Sa zicem ca erau vlahi. Ce inseamna asta? Pai e foarte posibil sa fie vorba despre niste
- mercenari
- talhari
- hoti la drumul mare
cu nici o legatura cu teritoriul locuit de vlahi (precum vikingii la fel si vlahii calatoreau,
in definitiv Ragusa era o cetate vlaha, iar negustorii ragusani ajungeau pana
la marea Baltica).

 Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 18:46, said:

Asta e minciuna.
Pe vremea aia Haliciul ajungea pana la Delta Dunarii.
Vlahii respectivi au fost trimisi de imparat sa-i prinda pe fugar.
Primeau o recompensa.
CU alte cuvinte erau subiecti bizantini.
Locuiau in teritoriu bizantin.
Iar Bizantul nu avea granita peste Dunare.
Ba chiar, in perioada aia, granita militara a Bizantului se afla in muntii Balcani (Haemus),
unde vlahiii constituiau granita militara.

 Sucre-Bolivar88, on 14 aprilie 2016 - 22:11, said:

Hozosep...! Hozosep...!    [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/w5LOCpOeAdk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] )

 enough1453, on 28 decembrie 2017 - 19:43, said:

hahaha... Toate slave zici. Matale stii ca slavii nu cunosteau roata olarului, nici macar roata inceata dacica si nu erau crestini? Nu stii! De unde dreaqu' sa stii cand va adapati de la minciunile iredentiste ale lui istvan si pishti. Slavii faceau o ceramica grosolana de-ti venea sa te lasi de baut vin, asa de grele si stangace erau oalele de tip "borcan".
Spui "cruciulite fara semnificatie religioasa"? Mai, mai... Grava treaba , ce sa zic.... Dar de opaitele crestine cu cruci si reprezentari de sfinti ce zici? Or fi fost reprezentari de unguri nomazi cu caii lipiti de fund, ha?
Sau de tezaurele monetare din bronz!!! Bleah..... ! bronz, cine dreaqu' folosea bronz ca doar nu Pishti si Ishtvan care jefuiau si pradau dupa....ghici ce? HAUR si HARGINT, mancat-ashi!
Ia d-aici: cu paine, nu cu slana de sub saua calului (Hahaha gluma, tã tã!)

Edited by Kaloyan, 28 December 2017 - 20:08.

 Kaloyan, on 28 decembrie 2017 - 20:07, said:

discutam perioada 500 - 1000

nu exista urme de daci la nord de Dunare.