Dinamica economica, sociala si culturala a oraselor din Romania

Bucureştiul concentrează 23% dintre firmele active din România şi 20% din totalul salariaţilor înregistraţi la nivel naţional, iar 25 dintre primele 40 de companii după participarea străină la capitalul social subscris sunt înregistrate tot aici, potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).
Cu o rată a şomajului de doar 1,6%, faţă de 4,2% la nivel naţional, Capitala a atras aproape 30% din suprafaţa totală de vânzare din reţelele de magazine, statisticile indicând în plus că Bucureştiul asigură 16% din valoarea exporturilor, respectiv 29% din valoarea importurilor.
Tot aici se desfăşoară şi 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării.
La nivel de business, Bucureştiul concentrează 94.824 societăţi comerciale cu capital străin (44% din totalul consemnat la nivel naţional), cu un capital social subscris cumulat de 24 mld. euro, respectiv 55,5% din totalul capitalului social subscris la nivel naţional de societăţile cu participare straină la capital.
CCIB va organiza mâine cea de a XXIV-a ediţie a Topului Firmelor din Bucureşti, iar dintre cele 125.236 de firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2016, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 37.816 firme, adică 30,2% din total. Dintre acestea, Camera premiază 6.840 firme, adică 18% din totalul firmelor considerate eligibile şi care reprezintă 5,5% din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului trecut.
Cele mai multe companii premiate activează în domeniul serviciilor (2.348 firme, 34% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerţului (1.923 de companii, 28% din total) şi de cele cu profil industrial (1.396 firme, 20% din total). În clasamentul întocmit de CCIB, o pondere de 6% revine construcţiilor (407 firme laureate) şi cercetării, dezvoltării şi inovării (390 entităţi premiate). 4% dintre companiile laureate, respectiv 242, provin din turism, în timp ce 2% (134 companii) activează în  agricultură, silvicultură şi pescuit

Asta a fost una dintre cele mai cretine legi din anul asta. Si cand vad primari ca asta.. 6000 de lei salariu mediu intr-o primarie de comuna. A taiat ala tot de la investitii, cheltuieli curente, tot, tot, tot.. si-i mai trebuie inca 1 milion de lei.

Foarte bine ca s-a intamplat. Asa se obisnuiesc comunitatile cu ideea ca le trebuie administratori buni, nu oameni care asteapta pomeni de la stat, si la urmatoarele alegeri se gandesc de doua ori pe cine voteaza... Daca persista sa voteze astfel de indivizi, atunci, scuza-ma, isi merita soarta. Fiecare este responsabil pentru rezultatul actiunilor sale...

Am tot vazut in ultima perioada inceputul unui haos in tara.
In unele regiuni lipsa fortei de munca
In altele regiuni, gen Bucuresti, Cluj, Timisoara, blocaje in trafic, aglomerari in transporturiile in comun si cel mai degraba datorita suprapopularii oraselor si m-am gandit, toate astea cumva, ar putea sa fie oportunitate pentru orasele mai slab dezvoltate, sa incerce sa preia, ademeneasca companiile mari care sunt in orase mari. Ceva de genul Caransebes - Lugoj sa preia companiile din Timisoara. Cele din Cluj sa fie ademenite catre Campia Turzii, etc...
Cred ca si la cei care stau in orasele mari sunt supra saturati de a sta in aglomeratii si poluare.

Asta a fost una dintre cele mai cretine legi din anul asta. Si cand vad primari ca asta.. 6000 de lei salariu mediu intr-o primarie de comuna. A taiat ala tot de la investitii, cheltuieli curente, tot, tot, tot.. si-i mai trebuie inca 1 milion de lei.

Ar trebui lasat sa dea faliment. Sa vina aia de la Enel sau cine dracu' o furniza energie electrica in Botosani si sa-i puna poprire pe conturi.

Bucurestiul e deja sufocat.
Ar teebui incurajati investitorii cumva sa deschida sedii si prin alte parti ale tarii, mai ales ca la 50-100 km de Bucuresti e o saracie lucie

E o selectie naturala a economiei de piata, o zona dezvoltata va deveni si mai dezvoltata iar cele sarace supravietuiesc din mila statului.
Aici statul national si unitar trebuie sa-si faca treaba, sa discute cu firmele mari si sa le acorde facilitati fiscale in aceste zone mai putin dezvoltate.
O comunitate locala nu are nici cea mai mica sansa.

Incurajati, si adementi de primariile localitatiilor adiacente, scutire de plata impozitelor pe constructie / teren pentru 4 ani de exemplu, infrastructura buna, etc

Incurajati, si adementi de primariile localitatiilor adiacente, scutire de plata impozitelor pe constructie / teren pentru 4 ani de exemplu, infrastructura buna, etc

Sibiul se clasează pe locul al nouălea în top 10, realizat de INS, înainte de judeţul Timiş. De altfel, în top sunt cuprinse mai multe judeţe din Transilvania.
Ceea ce poate părea de-a dreptul incredibil este că aproape jumătate din populația României trăiește în 10 județe, iar celelalte 31 „donează” locuitori.
Din datele INS aflăm că judeţele care au câştigat cei mai mulţi locuitori sunt cele care s-au dezvoltat economic în ultima vreme. Clasamentul este deschis de trei judeţe din vestul ţării - Arad, Bihor şi Cluj. Urmează Brașov, Constanța, Giurgiu, Iași şi Ilfov. Top zece este încheiat de Sibiu şi Timiș.
Doar anul trecut, aproape 400 de mii de oameni și-au schimbat domiciliul dintr-o localitate a României în alta, aceasta fiind cea mai mare migrație internă din 1991 până azi, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În registre avem aproape 400 de mii de migranți, însă, în realitate, cifrele ar fi mult mai mari pentru că nu toţi oameni își modifică și datele din cartea de identitate după ce îşi schimbă domiciliul, scrie antena3.ro.

La polul opus, clasamentul judeţelor din care au plecat cei mai mulți oameni este condus de cele din sudul Moldovei, respectiv Galați, Vaslui, Brăila, urmate de judeţe din nordul Munteniei.
Capitala pare şi ea că nu mai e dorită. Anul 2016 a fost al 9-lea an consecutiv în care numărul celor care se stabilesc în Capitală a fost mai mic decât numărul celor care pleacă de Bucureşti în alt oraș din România. Cu toate acestea, s-au dezvoltat cartiere întregi, unele câmpuri s-au transformat în mari zone rezidențiale, iar traficul a devenit tot mai sufocat, lucru întâlnit în mai toate oraşele unde s-a stabilit un număr foarte mare de oameni.

http://adevarul.ro/l...62a3/index.html

Cu mentiunea ca titlul articolului e mincinos, Miroslava nu e cea mai bogata comuna din Romania. Florestiul e peste ca venituri, taxe, etc.

Eu zic sa te uiti la bugetul lor ... e public, pe site-urile fiecarei dintre primarii ...

Eu zic sa citesti link-ul ! E public .Poate fi citit !

In schimb eu ti-am dat cifrele din surse oficiale

Aroganta de 2 lei gretoasa ..
Cu mentiunea ca ceea ce sustii tu este o minciuna ! Florestiul nu este sau nu era  peste Miroslava la momentul scrierii articolului !