Probleme de socializare 2.

gafe face oricine, dar trebuie sa te inveti sa faci fata mistourilor de dupa. sa mai contraataci, sa mai faci o mutra de genul "mai lasa-ma cu poanta asta rasuflata" sau pur si simplu sa razi si tu de gafa ta. daca ai sa continui sa fi asa sensibil si atent la imaginea ta nu ajungi departe.

Cred că problema ta e că pui prea mult la suflet și trăiești în trecut în loc de a trăi în prezent. Și eu am avut situații umilitoare la școală. În clasa a VIII-a puteam alege la bac să dau din istorie sau geografie. Am dat din geografie și de vreo două ori profesoara toată ora m-a făcut trădător în fața clasei. Îți dai seama cum m-am simțit. Și au fost și alte chestii. Și mă simțeam groaznic când mi se întâmpla astfel de lucruri. Eram și extrem de timid încât și să vorbesc cu o fată mă roșeam foarte tare și îmi părea că explodez. Totuși lucrurile s-au mai schimbat. Nu pot să îți spun clar ce s-a întâmplat. Dar au fost unele influențe care m-au ajutat să mă mai pun pe picioare. De exemplu, era la primul loc de muncă un tip foarte popular. Și nu știu cum discutăm și îi spun de problema mea cu fetele că mă roșesc și apoi mă pierd. Și el îmi spune ceva de genul: "Și eu mă roșesc? Și ce?". Iar faptul că un astfel de om putea să facă așa ceva m-a făcut puțin să am mai multă încredere în mine. E drept că am avut fericirea la un moment dat să întâlnesc și o fată cu care am fost puțin mai apropiat și prin care am înțeles că și ele sunt ca orice om și nu explodez dacă le ating (te rog să nu înțelegi tâmpenii xxx ce probabil le vor înțelege  cei care vor mai posta pe forum).

Nu căuta să fii cu o fată deoarece alții o spun că așa ar fi normal. Dacă tu nu înveți să fii fericit cu tine atunci tot timpul vei avea frustrări. Și riști să te transformi și într-un om de nimic care profită de un moment vulnerabil al unei fete ca să își dovedească că este normal. Mi se pare josnic faptul că ești dezamăgit că nu te-ai culcat cu respectiva persoană de pe facebook care ar fi trecut printr-o despărțire recentă. Dacă acesta e respectul pe care îl ai pentru celălalt.... nu înțeleg de ce te mai plângi când alții și-au bătut joc de tine.

Caută-ți un hobby, pune-ți tot interesul în facultate, apucă-te de un sport. Lasă normalitatea pe care o vezi în jur că majoritatea sunt vai de capul lor dar din afară totul pare ok. Dacă tu ești un om bun cu ceilalți, un om care să nu profiți de alții și care întotdeauna e dornic să ajute să știi că vei ajunge să fii apreciat. Și cum am mai spus: caută întâi să fii fericit cu tine. Ca să atragi oamenii la tine trebuie tu să fii împlinit și fericit deoarece puțini sunt în stare să caute prieteni pe cei care tot timpul au probleme. Cu toții căutăm fericire și de asta tindem să îi evităm pe cei care nu îi simțim că pot să ne dea așa ceva.

Și încearcă să filtrezi ce ți se spune pe forum că sunt tot felul de oameni. Faptul că un om n-are nimic mai bun decât să stea pe forum-uri spune ceva despre cât de normal este...

Relaxeaza-te.

Cand vei fi pregatit, sau vei fi fortat de imprejurari, vei socializa fara sa iti mai pui intrebarea "cum".
Pana atunci insa recomandarea mea este sa iti faci un program de maxim 2 ore pe zi la PC.

Pentru initiator.

Am trecut si eu prin ceva asemanator cand aveam 16-17 ani. Toti ma vedeau slab si ma luau la misto. Si chiar eram slab la propriu. Aratam ca o scandura 1.80 si 55 de kg. Puteam sa fac orice, sa zic orice... sa fiu oricat de de treaba, nu scapam din ai face pe cei din jur sa se poarte urat cu mine.De fete nici nu mai vorbesc.
Pe la aproape 18 m-am apucat de sala la modul hardcore mergeam de luni pana sambata in fiecare zi,imi schimbasem si alimentatia. La 19 ani aratam mult mult schimbat iar la 20 nu mai zic.

Cand eram in clasa a 12 a am devenit din victima agresor. Ii ironizam si uneori chiar ajungeam sa ii bat pe cei care in trecut ma atacau. Deodata felul in care se purtau cunoscutii cu mine se schimbase, puteam sa fiu nesimtit,marlan,grosolan sa fac glume care sa nu isi aiba locul, tot eram acceptat si respectat. Cu fetele se schimbase de asemenea situatia, imi gaseam prietena foarte repede.

In general cand cineva face misto de tine, o face pentru ca stie ca nu o sa i se intample nimic.In cazul meu, ce naiba le putea face o scoverga de 1.80 si 55 de kg? In momentul in care apar consecinte oamenii se opresc.

Tu ai probleme de socializare pentru ca iti lipseste stima de sine. Ai senzatia de nod in gat pe care o aveam si eu; parca stii dinainte ca o sa ti se raspunda in bataie de joc.
Stima de sine in general e in stricta legatura cu felul in care aratam. Trage la sala, imbraca-te bine... fa-ti freza. Dupa un an doi, o sa iti fie mult mai usor sa intri in vorba cu oricine. Felul in care o sa se poarte oamenii cu tine se va schimba simtitor.


Take a look la poll-ul de pe topicul de mai jos sau eventual rasfoieste-l putin.

http://forum.softped...au-tine-de-noi/

Si inca un lucru foarte important, renunta in totalitate la jocurile video. Creeaza anxietatea si te fac sa pierzi contactul cu realitatea.

Fane, on 12 mai 2015 - 05:49, said:

cand stima de sine e ridicata intr-adevar lucrurile stau cum zici tu, insa la el e jos
pana nu si-o ridica nu va putea sa treaca peste lucrurile astea

Edited by NoJoke, 12 May 2015 - 08:54.

Omule, on 12 mai 2015 - 05:49, said:

Ai inteles gresit in legatura persoana de pe facebook,nu incercam sa ma culc cu nimeni,pur si simplu am avut un moment in care puteam sa-mi fac o prietena instantaneu(cel putin asta mi-a trecut mie prind gand in momentul respectiv),dar neavand calmul necesar atunci sau macar o baza necesara de calm,nu am reusit sa fac nimic,am resuit sa vorbesc cu acea persoana timp de 4 saptamani(mesaje sms,skype),dar nah,presupun ca s-a tot plictisit sa vorbeasca cu cineva care nu vroia sa se intalneasca face to face sau nu era pregatit,asa ca  sms-urile s-au transformat mai mult in mesaje foarte scurte de genu "-Buna,sunt bine. -Pa!" si eventual am ajuns si in momentul in care nu am mai vorbit deloc.

D3an, on 12 mai 2015 - 02:36, said:

habar n-am ce a gandit rickysyv cand a pus intrebarea despre masturbare, dar o sa incerc explicatia mea. Masturbarea se face de obicei vizionand ceva materiale pornografice. Stim cu totii ce imagine a femeii si a sexului dau aceste materiale. Pentru un barbat trecut prin viata, care a pus mana pe o femeie, poate ca materialele astea sunt simple stimulente. Dar altceva e cand sunt vizionate de o minte in formare (inteleg ca de la 12-13 ani incep sa se uite, probabil ca acum chiar de la 10) care ia de bune informatiile de acolo. Si cand pleaca la drum cu ideea ca femeile sunt curve care trebuie tratate cu dispret si agresivitate, atunci logic ca nu se mai poate apropia de o fata. Are impresia ca aia are o gramada de experienta, ca si-a tras-o deja pe toate gaurile, cu zeci de masculi, si ca el, cu experienta lui doar manuala, nu are nicio sansa. De-aici inhibitia de care sufera multi dintre adolescenti. O relatie normala, mai ales la varsta aia, presupune plimbari prin parc, stat la palavre, primul sarut etc. Pai daca el nici n-a tinut-o inca de mana si se intreaba daca fata si-o trage in fund, cum a inteles el ca e normal sa se intample si ca o fac toate fetele, atunci sigur ca n-ai cum sa construiesti o relatie sanatoasa.

Desigur, nu fac referire aici la initiator - habar n-am care-s obiceiurile lui sexuale. Dar cam astea-s observatiile mele in legatura cu noua generatie. Si am vazut destui pe aici care nu-s capabili sa lege doua vorbe cu o fata (si se intreaba de ce), in schimb cunosc in amanunt cum arata sfincterul anal.

D3an, on 12 mai 2015 - 02:36, said:

1.cat de des iesi din casa?
Mai deloc,ies doar pentru a alerga,ca sa pot da grasimea jos+a elimina gandurile negative.mai ies din casa cand trebuie sa ma duc la master(da,printr-un miracol( impins de parinti+ convingerea mea ca daca mai am inca 2 ani timp liber,poate ca o sa pot schimba ceva in legatura cu mine).Nu ies in oras,pentru ca nu as avea nici macar prima idee in legatura cu ce ar trebui sa fac si nici nu ma atrage prea mult ideea de a face ceva.

2.cat timp petreci zilnic in fata calculatorului si a tv`ului?
Nu ma uit deloc la tv,la calculator ..cam toata ziua,nu te gandi la faptul ca am prins un joc si stau de cand ma trezesc pana cand ma culc,obisnuiam sa fac si lucruri de genu cand eram in liceu si in primii 2 ani de facultate,in prezent,nu mai vreau sa fac asta,deoarece iti iroseste timpul si nervii,ceea ce fac acum la pc,e sa caut multe clipuri pe youtube,seriale interesante etc,lucruri marunte,poate un joc de scurta durata care sa nu fie conectat la internet.

3.complexul de inferioritate
Nu aveam cu cine sa vorbesc de cele intamplate,cand am reusit pana la urma sa imi fac curajul sa-i zic mamei,m-a luam mai mult la misto,de genu "asa si? vaai,pei eu la varsta de 9 ani am inceput sa muncesc sa fac nu stiu ce..,tu ai noroc ca nu muncesti..mai reusesti sa te si plangi,hai pleaca ",ala a fost singurul moment in care am incercat sa-mi exprim nemultumirile sufletesti in fata unui parinte,am ajuns pur si simplu la concluzia ca mai mult ma face sa ma simt prost.

pentru tine privarea de internet ar fi o binecuvantare, fati un hobby ceva, dute la pescuit,  oricum fa ceva, de la filme pe calculator nu castigi nimic,  plus ca exista riscul sa ai si un fel de ipohondrie, sa te identifici cu nu stiu ce personaj din film si sa traiesti si tu dramele pe care e traieste el,  faza este ca trebuie sa iesi din casa, lasa alergatul fiindca asta este un sport solitar, incearca sa te duci la sala, la cursuri de dans ....... unde sunt mai multi oameni, si unde sunteti pusi sa faci diferite lucruri impreuna,
tie iti este frica de esec,  sa fii refuzat,  asta e problema, in viata trebuie sa sii ca nu intotdeauna esti ok, o mai iei si in barba ,ba mai mult e posibil sa o iei de la 0 de cateva ori, mergi inainte.
Legat de prietena, tare imi este frica ca tu idolatrizezi prea tare femeia,  ca ai ridicato pe un pedestal ca o consideri  fiinta suprema si ca cu greu poti sa ajungi la ea, trebuie sa intelegi ca nimeni nu vrea sa fie singur , ca si lor ca si tie le place sexul, ca nu toate sunt senzatiopnale si au experienta ,  ca e posibil sa fii refuzat.

Gandeste mai putin si actioneaza mai mult, lasa vrajeala.

Fa sex.

adrian250, on 12 mai 2015 - 11:51, said:

Deci recunosti ca stai la calculator si te masturbezi?

rickysyv, on 12 mai 2015 - 13:21, said:

rickysyv,care-i faza cu tine si masturbarea?cu ce te incalzeste pe tine daca o fac 24/7 sau daca nu o fac deloc?

Pai nu mah incalzeste pe mine in particular dar daca o faci 24/7 s-ar putea ca exact asta sa fie sursa problemelor tale de socializare, e mult mai simplu sa obtii "instant gratification" in fata calculatorului decat sa incerci sa iesi in oras si sa combini ceva mai ales ca nici fizicul nu te ajuta pentru ca nu ai o parere prea stralucita despre tine insuti datorita faptului ca esti gras...

adrian250, on 12 mai 2015 - 11:51, said:

Ok, hai să discutăm și aici o problemă pe care ai menționat-o și anume că atunci când ai vrut să îi spui mamei tale de gândurile tale a reacționat dur în sensul că ea a avut niște dificultăți financiare. Care e planul tău de viitor? Ce facultate faci? Tu realizezi că dacă ești la master ar fi trebuit să începi deja să lucrezi undeva? Cam 75% din studenții care merg la master lucrează între timp (mă refer la cei care merg la facultăți serioase ). Îți pui problema viitorului tău? Că văd că încă stai la părinți și nu ai nici o problemă cu faptul că nu ai pornit pe piața muncii. Nu vreau să te judec. Poate ești un om genial și a-ți găsi un loc de muncă e floare la ureche. De asta întreb. Căci dacă nu ți-ai pus problema asta atunci să ți-o pui. Nu vrei să ajungi ca unele persoane de aici sau pe care le cunosc care ajung la 30-40 de ani și nu au un loc stabil de muncă. Ba mai mult, căutându-ți ceva care să îți placă și să te dezvolți profesional și începând să aduci un folos societății îți va mai crește stima de sine. Deci ce ne poți spune de viața ta profesională și planurile tale profesionale de viitor?

adrian250, on 12 mai 2015 - 11:51, said:

Și tot nu ai răspuns: cât stai la PC? Și mie mi se întâmplă să mai stau la seriale interesante, clipuri youtube, lucruri mărunte și să mă trezesc că a trecut tot week-end-ul. Iar în timpul fără PC (considerând că e un timp destul de mare că altfel nu mă interesează răspunsul) ce faci?

adrian250, on 12 mai 2015 - 11:51, said:

La tine a reacționat frumos mama ta în sensul că te-a tratat cum ar trebui tratat un bărbat. Sper să nu îmi sară în cap lumea că vorbesc de călugări dar auzisem undeva o întâmplare. Era un călugăr ce povestea că atunci când era mic și făcea câte o năzbâtie, mama lui îl închidea în ceva pivniță toată ziua fără mâncare. Și tatăl o întreba pe mamă: nu ți-e milă de copil? Iar mama răspunde: vreau să cresc un bărbat, nu o muiere cu barbă. Care e morala? Teoretic tu ești bărbat așa că astfel de atitudini ar trebui să ți se pară normale. Dacă tu ai nevoie de protecție cum crezi că vreo fată ar vrea să fie cu tine? Fetele sunt cele sensibile ce vor să fie iubite și protejate. Și de cine să fie protejate dacă nu de băieți? Îți spune un om bătrân cu barbă că oricât de puternice ar părea fetele totuși dacă ajungi să le cunoști mai bine vei observa că se bucură foarte mult când au pe cineva care să le protejeze și reacționează așa cum o fac mai mult din cauză că sunt forțate, că nu mai există bărbați.


Nu vreau să te rănesc. Îți spun cum stă situația și îmi permit să ți-o spun deoarece am fost și eu în situația ta. Toată viața am fost protejat de părinți și stăteam toată ziua în casă. Deci nu am avut prieteni sau altceva. Trăiam într-un orășel micuț în care oamenii erau, în general, destul de calzi. Și la un moment dat apare misterul sublim: fata. Fata asta mă face să vin în București (că ea acolo trăia) la facultate, adică la o distanță de peste 400 km de casă. Și nu a fost ușor în București. Oamenii îmi păreau mult, mult prea duri față de ce știa acest copil care era tot timpul protejat de părinți. Nu aveam mai pe nimeni aici decât niște rude cu care nu eram foarte apropiat și în care nu mă puteam baza. Primii colegi de cameră nu au fost foarte drăguți cu mine iar asta era probabil și din cauza mea că nu știam nici eu ce comportament aveam. Iar când spun că nu au fost foarte drăguți mă refer că mă simțeam în acel an ca în iad. Pe lângă asta mi s-au întâmplat și anumite ghinioane ce a îngreunat și mai tare relația cu acei colegi. Dar în timp m-am pus pe picioare.


Îți spun astea ca să înțelegi că lucrurile nu sunt așa de simple. Nu mai ești copil de liceu ci ești în master. Te pierzi în niște detalii cum ar fi că nu îți găsești o fată sau n-ai oameni cu care să socializezi și nu te gândești, per ansamblu, la tine și la viața ta. Fete care să iasă cu copii care trăiesc la părinți nu sunt de nasul tău deoarece ele sunt la fel de superficiale ca și cei care trăiesc toată viața la părinți. Și nici nu cred că ai fi fericit cu o astfel de fată. Poate la început ar fi bucuria că nu mai ești singur dar apoi ți-ai da seama că nici cu ea nu ești fericit. O femeie în adevăratul sens al cuvântului caută bărbați puternici și responsabili. Iar când spun puternic nu mă refer la forța fizică ci la starea sufletească: oameni care să poată duce în spate atât necazurile lui cât și a familiei sale. Ai depășit vârsta în care cauți o fată cu care să ieși în parc. Tu la vârsta asta trebuie să te gândești la lucruri mai serioase cum ar fi o familie și restul. Și dacă nu îți pui ordine în viață... va fi destul de greu.

"Ok, hai să discutăm și aici o problemă pe care ai menționat-o și anume că atunci când ai vrut să îi spui mamei tale de gândurile tale a reacționat dur în sensul că ea a avut niște dificultăți financiare. Care e planul tău de viitor? Ce facultate faci? Tu realizezi că dacă ești la master ar fi trebuit să începi deja să lucrezi undeva? Cam 75% din studenții care merg la master lucrează între timp (mă refer la cei care merg la facultăți serioase ). Îți pui problema viitorului tău? Că văd că încă stai la părinți și nu ai nici o problemă cu faptul că nu ai pornit pe piața muncii. Nu vreau să te judec. Poate ești un om genial și a-ți găsi un loc de muncă e floare la ureche. De asta întreb. Căci dacă nu ți-ai pus problema asta atunci să ți-o pui. Nu vrei să ajungi ca unele persoane de aici sau pe care le cunosc care ajung la 30-40 de ani și nu au un loc stabil de muncă. Ba mai mult, căutându-ți ceva care să îți placă și să te dezvolți profesional și începând să aduci un folos societății îți va mai crește stima de sine. Deci ce ne poți spune de viața ta profesională și planurile tale profesionale de viitor?"


1.a)Bun,sa incepem cu facultatea/masterul,am urmat o facultate in finante banci(nu-ti imagina ca am invatat,cel putin 50% din profesori te lasa cu cartea pe masa(ca sa fi nevoit/fortat sa le cumperi cartea),in prezent urmez un master in G.A.F (Gestiune si audit financiar),initial vroiam sa ma opresc doar la facultate,sa raman doar cu finante banci(deoarece a urma un master costa mult mai mult si nu te ajuta daca nu reusesti sa intelegi ceva sau nu esti interesat),in cazul meu cel putin,nu inteleg mai nimic,toate referintele economice,chiar si niste simpli termeni economici sunt aproape imposibil de inteles)...e ca si cand te duci dintr-o data la o scoala din Japonia,unde se studiaza Limba Japoneza,iar tu nici macar nu cunosti un cuvat in japoneza. Ma rog sa nu exagerez cu faptul ca nu am invatat deloc,cel putin la licenta,am fost nevoit sa invat proba scrisa( am avut si noroc,pentru ca proba era de tip grila),prin urmare am avut o carte de cu toate grilele pe care le puteam primi(785 de grile in total cu 1 raspuns-2 corecte),am reusit sa le invat pe toate in 4 zile(mecanic,singura modalitate prin care puteam sa le invat),am reusit sa iau licenta scris cu 9.8(nu m-a multumit,pt ca...sigur e o nota mare,mai ales daca te intreaba cineva,insa eu nu am ramas cu cine stie ce in cap si nici nu ma ajuta cumva)
b.Nu am experienta in absolut nimic,nu am depus asa multe CV-uri,deoarece nu cred ca m-ar angaja nimeni,cel putin din cate am mai auzit,totul merge pe baza de pila,daca eu nu am nici pila si nici experienta de viata(cum ai zis mai sus,incredere personala,obiective clare,etc),mai ales experienta intr-un domeniu economic sau o experienta in ceva,nu trebuie neaparat sa fie intr-un domeniu economic,atunci nu voi fi angajat,majoritatea vor pe cineva cu experienta.
Am depus un CV acum un an(dupa ce am terminat facultatea de Finante) la UBI Soft,ca sa ma pot angaja pe post de gamer/testar de jocuri, evident ca nu am fost contactat,pentru ca si multaa experienta iti trebui acolo ca sa tii un joystick in mana si sa testezi jocurile(sa joci anumite nivele,sa te asiguri ca nu sunt buguri,glitchuri sau alte nereguli),iar pe la varsta de 15 ani un alt CV la SpringTime,dar pe vremea respectiva eram prea mic ca sa pot fi angajat( cel putin asta mi-a zis persoana care m-a contactat).

c)Pe viitor,sincer,nu prea vad un viitor prea stralucit,tot ceea ce reusesc sa vad e mai multa dezamagire,am zis ca poate timpul o sa schimbe asta,dar si daca as avea pile, intr-un domeniu economic cum ar fi (sa ma bage cineva la banca sa lucrez,la ANAF,etc) tot ar trebui sa am macar o baza minima de cunostinte si nu cred ca ar sta cineva cu mine sa ma invete tot ceea ce trebuie sa stiu.


2."Și tot nu ai răspuns: cât stai la PC? Și mie mi se întâmplă să mai stau la seriale interesante, clipuri youtube, lucruri mărunte și să mă trezesc că a trecut tot week-end-ul. Iar în timpul fără PC (considerând că e un timp destul de mare că altfel nu mă interesează răspunsul) ce faci?"

Am raspuns,dar o sa incerc sa dau mai multe detalii legate de cum imi petrec timpul.
Ma trezesc,pornesc calculatorul,stau o ora sa ma uit la diverse clipuri,ma ridic,ma plimb 5-10 minute prin casa,mai intru sa ma joc ceva de genul Age of Empires..iar actiunea asta e oarecum repetitiva,cam asta fac eu cu timpul.
Atunci cand nu stau la calculator,ma duc ori la facultate, ori la alergat sau poate mai trag de fier ca sa nu ma fac obez.

Daca nici acum nu am zis ce trebuie,te rog sa specifici exact ce ar trebui sa spun.

Edited by adrian250, 12 May 2015 - 20:11.

adrian250, on 12 mai 2015 - 20:10, said:

1. Nu e ok să renunți la a mai ĂŽncerca să ĂŽți cauți loc de muncă din cauză că viața e grea. Ce ne facem atunci? Renunțăm cu toții și așteptăm să murim? Am un prieten care a terminat management-ul la Spiru Haret și unde lucra, din cauza crizei financiare, a fost dat afară. Timp de 2 ani trăia pe spatele părinților și a fratelui său (părinții plecați ĂŽn străinătate și stătea cu fratele ĂŽn chirie) și ĂŽmi mai zicea cât de greu ĂŽi este și cum fratele lui ĂŽi mai face scandal din cauza lipsei banilor. Tipul ĂŽncerca oriunde putea, indiferent de loc de muncă: dacă putea să facă ar fi lucrat. După 2 ani ĂŽncearcă mai mult de curiozitate la Intel să vadă cum e interviul (era pe un post tehnic). Ei bine, omul trece de interviu și de atunci lucrează acolo cu un salariu foarte ok. E singurul de acolo ce lucrează ĂŽn acel domeniu tehnic ca tester componente hardware care nu are studii superioare ĂŽn domeniu. Cum ar fi fost să fi renunțat tipul respectiv gândindu-se că oricum nu are nici o șansă ĂŽn viață?

Și mai știu astfel de ĂŽntâmplări. Eu cred că marea ta problemă cu socializarea poate să mai aștepte și că momentan tu ai o altă problemă: maturizarea. Trebuie să ĂŽnțelegi că nu mai ești copil (deși atâtea școli ĂŽți pot da impresia asta) și să accepți responsabilitatea de adult. ĂŽn primul rând trebuie să ĂŽți cauți un loc de muncă. Te-aș sfătui să cauți să afli ce ĂŽți place și odată aflat ai putea să ĂŽncerci să studiezi acea chestie. Apropo, ce ai vrea tu să lucrezi dacă ai putea? Ce hobby-uri ai ce le-ai putea pune ĂŽn funcțiune? Și ca tester jocuri tu la câte jocuri ai descoperit bug-uri? Ești capabil să vezi jocul și prin altă prismă decât cel de gamer? Și aici mă refer să vezi ceea ce caută oamenii care vor să angajeze testeri. Crede-mă că dacă ai format acest ochi și pui ĂŽn CV/scrisoare de intenție niște jocuri la care le-ai găsit niște bug-uri vei avea șanse mult mai mari de angajare. Mulți ar vrea să lucreze ca tester jocuri gândindu-se că tot ce fac aceia e să se joace jocuri electronice. Nu ĂŽși dau seama că trebuie să ai un ochi format pentru fiecare problemă. Ai putea să cauți și pe Internet cam ce capabilități se cere unui om care vrea ĂŽn acest domeniu, să vezi ce fel de ĂŽntrebări se pun la interviu, etc. Iar până atunci apucă-te să ĂŽți cauți și loc de muncă (chiar dacă e să pui produse la un supermarket) și să ĂŽți ajuți financiar părinții. Iar acesta e un ĂŽnceput să ĂŽți pui ĂŽn ordine viața.

Eu cred că momentan fetele ĂŽncă nu sunt pentru tine. Trebuie ĂŽntâi să te maturizezi puțin, să ĂŽți găsești un rost ĂŽn viață și apoi ar fi să abordezi fetele. ĂŽți spun asta deoarece fetele pot fi foarte ciudate pentru noi băieții care am trăit majoritatea vieții imaginându-ne cum trebuie să gândească o fată și fără să avem de-a face cu una. Ești ĂŽncă tânăr: profită de asta. Odată cu trecerea anilor lucrurile se vor ĂŽnrăutăți dacă nu faci ceva.


2. Câte ore stai ĂŽn medie pe zi? Fă-ți un calcul aproximativ. Aceasta era ĂŽntrebarea.

Edited by Omule, 12 May 2015 - 21:15.

Stau in total 7-8 ore pe zi la calculator,dupa cum am mentionat in alte parti,sunt  no lifer.

Si de cate ori de masturbezi in alea 7-8 ore de stat la calculator?

rickysyv, on 13 mai 2015 - 00:07, said:

Bun,hai sa-ti raspund,ca vad ca insisti, o fac o data zilnic.

Edited by adrian250, 13 May 2015 - 11:01.