Cutia cu greșeli

Am înțeles ce vrei să zici.

 vata_pa_batz, on 12 decembrie 2016 - 11:51, said:

Cîntecul lui Roland e scris în limba vorbită atuci, acolo în partea aceea a Franței. Se mai vorbeau și alte limbi pe teritoriul de atunci care mai tîrziu a devenit Franța. Te referi la limba latină? Aia nu s-a reactivat. A fost folosită numai în scris în antichitate și în evul mediu; latina cultă.

 vata_pa_batz, on 12 decembrie 2016 - 12:03, said:

E clar că nu e latină Cîntecul lui Roland. Ei nici nu spun că ar fi latină ci că a derivat din latină.Apoi spun lingviștii că din acesastă limbă a derivat franceza modernă, ceea ce  este complet fals.
Iată aici ceva instructiv. Sint arătate limbi sau dialecte (nu e clar) franceze, care se mai vorbesc încă. E foarte clar că ele nu derivă din franceză. Ei spun că ar deriva din latină, dar fără vreo probă, doar pe asemănări de lexic.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/ubGjasm63Y0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Problema principală cu Cintecul lui Roland este dacă limba franceză actuală s-a format din limba în care e scris acest cîntec. Răspunsul meu a fost că nu, pt că ştim bine că franceza actuală provine din regiunea pariziană, iar cîntecul lui roland a fost scris în altă parte la sute de Km distanţă, loc in care nu se vorbea dialectul din regiunea pariziană.
Franceza actuală provine din nord şi s-a răspîndit pe teritoriul de azi al Franţei în sec 19. Limbile locale şi dialectele au fost inlocuite de franceză, deci nu a fost evoluţie. Unele limbi şi dialecte mai au vorbitori nativi, după cum puteţi vedea in acest film şi în altele asemenea aflate pe YouTube.

 neafloricadinobor, on 12 decembrie 2016 - 10:55, said:

Unde? Cînd? Ce? Cine a zis că au fost 90% împrumuturi? Sînteți confuz.

 neafloricadinobor, on 12 decembrie 2016 - 10:55, said:

Bun, deci nici acum n-ați înțeles că „romanică” înseamnă originea latină a limbii, nu a cuvintelor ei.

Nu are importanță că întîmplător franceza e tot limbă romanică. Important e că lexicul românesc s-a schimbat masiv. Ștefan cel Mare n-ar fi în stare să citească un articol de ziar actual.

De altfel v-am dat exemplul limbii engleze, unde tot din franceză (dar din altă epocă) s-au împrumutat masiv cuvinte. Lexicul englez actual cuprinde circa 60% cuvinte de origine latină (direct sau prin franceză) și numai sub 30% cuvinte germanice. judecînd după lexic engleza ar fi de două ori mai romanică decît germanică. Și totuși engleza este în continuare o limbă germanică, fără îndoială. Vă prindeți acum? Probabil că nu.

 neafloricadinobor, on 12 decembrie 2016 - 10:55, said:

Unde am zis eu o asemenea aberație?! Cum ar fi posibil ca o limbă să-și schimbe 90% din lexic și totuși să rămînă aceeași?! Eu am spus cu totul altceva, dar văd că vă e greu să înțelegeți.

 neafloricadinobor, on 12 decembrie 2016 - 10:55, said:

Deci au înlocuit cuvintele lor vlahe cu cele slave, dar au păstrat structura. Și astfel limba lor a devenit slavă. Frumoasă explicație, n-am ce zice.

 neafloricadinobor, on 12 decembrie 2016 - 10:55, said:

Pricepeți greu, așa că nu insist.

 neafloricadinobor, on 12 decembrie 2016 - 10:55, said:

Da, înseamnă că sînt un incult. Mie la ora de latină mi-au spus că sintaxa latină e altfel: ordinea cuvintelor e alta, cazurile se folosesc altfel pentru a lega cuvintele etc.

Aaaa, nici ce scriu eu clar nu pricepi! Ai zis că nu se schimbă limba nici cu 90% împrumuturi. Apoi ai  dat exemple ca să arăţi că româanu nu s-a schimbat adică tot română a rămas. Eu am întrebat: au fost împrumuturi în proporţie de 90%. De asta vorbim. dacă au fost doar de 30% sau 40%, iar în fondul principal au intrad mai puţin, exemplele tale sint inutile pt că nu eşti pe subiect. Deci nu eu sînt confuz ci tu nu te poţi concentra pe subiect.
Nu, nu înţeleg că  "romanică" înseamnă originea latină fără cuvinte latine. Cum să mai aibă origine latină dacă de ex o să aibă 90% cuvinte maghiare? E o absurditate.
Nu am contestat că lexicul s-a schimbat. El s-a schimbat în principal prin introducerea de cuvinte de origine latină. Apoi nu s-a schimbat in proporţie de 90%, deci ce spui tu e in afara problemei. Sigur spui că Ştefan Vodă nu ar pricepe un text de azi. Păi, dacă la aaş mică cschimbare de lexic nu mai pricepe, dacă ar fi o schimbare uriaţă de lexic, de ex cu cuvinte turceşti, e clar că nu ar mai fi aceeaşi limbă.
"Unde am zis eu o asemenea aberație?! Cum ar fi posibil ca o limbă să-și schimbe 90% din lexic și totuși să rămînă aceeași?! Eu am spus cu totul altceva, dar văd că vă e greu să înțelegeți."

O scriu cu roşu că meriţi. Adică spui asta  în ultimelşe tale 10 postări şi acum întrebi unde ai spus?  E clatr că ori eşti nebun ori eşti  un mincinos fără pic de ruşine. După ce te  cerţi cu mine aici de o săptă,mînă pe chestia asta, tu intrebi unde ai spus tu asta? Rog moderatorul să intervină şi să supende pe Japan pt flame repetzate. Nu glumesc deloc!

 AdiJapan, on 13 noiembrie 2016 - 15:38, said:

Potfim!  Am mai arătat de 3 ori acestă postare a lui Adi japan. Se ceartă cu mine pt că îl contrazic, dar azi întreabă candid unde a spus el că nu se schimbă limba dacă se schimbă lexicul în proporție de 90%.
Cine să mai dea doi bani pe ce spui tu, japane, decît tot unul de teapa ta?
Ce să mai discuți tu cu mine după ce ai întrebat asta?
Rog moderatorul să întervină și să arbitreze acestă discuție. Se presupune că un moderator pe o arie nu e pus doar ca să mențină disciplina. Altheea sau Love Daemon, vă rog interveniți.

 AdiJapan, on 13 decembrie 2016 - 15:48, said:

Unde a scris el această aberație?
vezi că ți-am copiat mai sus unul din locurile unde ai spus asta. De acolo a plecat discuția, pt că eu am contestat asta. Acum spui că nu ai spus tu așa? Adică mă faci pe mine tîmpit că nu pricep un text scris? Poftim, am copiat ce ai scris. Să vadă toți ce ai scris.

 neafloricadinobor, on 13 decembrie 2016 - 16:35, said:

Referitor strict la acest citat

 AdiJapan, on 13 decembrie 2016 - 15:48, said:

și opinia mea e că-i în contradicție cu ce scrie aici:

 AdiJapan, on 13 noiembrie 2016 - 15:38, said:

dar eu cred că partea subliniată se referă la o limbă vorbită într-o perioadă determinată de timp (de exemplu în prezent), nu și la originile ei. Adică încerc să găsesc logica acelei postări, alta decât pare la o simplă citire, pentru că absolut tot ce a scris în rest AdiJapan este în susținerea acestei afirmații:

 AdiJapan, on 06 decembrie 2016 - 15:36, said:

Bănuiesc că mi-am aprins paie în cap cu asta

Nu vă mai certați pentru lucruri care nu opresc timpul, nu merită.

Completez: subiectul se numește Cutia cu greșeli. De câteva pagini se postează offtopic, ar fi păcat de mesaje și de timpul dvs. să începem să le ștergem. Dacă doriți să continuați discuția vă rog să deschideți un topic nou.
Mulțumesc.

Edited by althea, 13 December 2016 - 19:27.

Quote

https://forum.softpe...-in-evul-mediu/

Îmbrăcămintele românilor în evul mediu

La fraza asta:

Avand in vedere ca nu sunt multi cu salarii mari, nu vor fi cine stie ce venituri spectaculoase din aceasta impozitare progresiva, insa va satisface visele umede ale unora.

ale unora sau a unora?

 Bursul, on 23 februarie 2017 - 15:54, said:

Ale. Se acordă cu visele.

Aha, deci am scris bine. Saru' mana!

Idei greșite, greșeli de exprimare și de scriere în această postare:

Exista multe erori academice in limba romana, de aceea este de datoria celor interesati sa le atace ori de cate ori este cazul.

Zicem: copii si copiii, ori nicaieri nu se aud 2 de i in prima si 3 de i in ultima, in timp ce COPI nu este gresit scris ci pronuntia este o porcarie academica deoarece tampitii ii schimba accentul pe prima silaba si pare straniu, de fapt nu este straniu deloc daca accentuezi romaneste iar nu ungureste, frantuzeste sau italieneste.

Asadar corect este: copi si copii si niciodata copiii desi academia ne-a obisnuit cu tampenia asta cu 3 de i!

De asemenea in limba romana exista cuvinte vorbite care nu sunt utilizate niciodata in scris (nu ma refer la termeni obsceni sau replici stranii ci la termeni si formule de exprimare culte dar nescrise)!

In romana s-a creat idiotenia grupurilor CE CI GHE GHI, cand in LOGICA universala daca pui C+i = Cîh-i si niciodata Ci! ... asadar au inversat normalitatea, in loc sa il creeze pe Tși=Ci, tșe=ce, ...

Avem o multime de litere ce nu se uziteaza in limba romana, aproape 1/3 din alfabet si sunt luate la comun cu celelalte, ori ele ar trebui tratate separat (H, Q, X, W, Z, Â) si exista ambiguitati in pronuntie, astfel ca nu stim care este diferenta intre J și Ș, P si B, ...

Apoi termenii compusi pot fi utilizati cu liniuta de despartire pentru a intelege originea si a se vizualiza instantaneu sensul, ...

Am ajuns sa scriem NICIO, ca sa para mai latinesc, desi sensul este de NICI 1 (unul, una, o, alta, altul).



PS: In alta ordine de idei se observa ca numele BALKAN, balcanic, provine de la turcii bulgaro-avari (BOLK-, VOLGA-, ...), de unde s-a generalizat VALAH, OLAH, ..., adică BULGAR, AVAR, om din zona bulgaro-avara, rasaritean, sudic, in contrast cu germanicii.

Denominativul a fost generalizat mai apoi inclusiv spaniolilor desi foarte rar utilizat si aceasta dupa ce slavii si-au atribuit alte numiri, iar denominativul cu pricina a fost pastrat mai mult de nordici pentru a numii populatia slavo-mixta sau non-slava din zona sud-rasariteana, apoi romanica in general, de aceea numele valc, valah apare in paralel cu denominativele proprii acelor populatii: italian, venetian, castilian, aragonez, portughez, ...
https://forum.softpe...try20756470   (Infinity #32)

„Demoazela se va face că plouă în păpușoi”    https://forum.softpe...page__st__10188
O expresie folosită este „ a se face că plouă”. Altă expresie este „ a face pe mortul în păpușoi”.Pt  a doua nu pot spune cum a apărut. Se vede că e din Moldova, iar eu sînt din Muntenia. Nu pot să îi prind bine înțelesul.
Prima expresie e forma prescurtată a proverbului „curva cînd o scuipi zice că (se face că) plouă”. Cuvîntul curvă aici nu are înțeles de prostituată ci de persoană prefăcută, necinstită.

A pune bete in roate. Numai ca pluralul de la de la roata e roti.
E corect sa zici ca caruta are doua roate?

Subst roată are două forme de plural; roate și roți.
ROÁTĂ¹, roți, s. f. 1. Cerc de metal sau de lemn, cu spițe sau plin, care, învârtindu-se în jurul unei osii, pune în mișcare un vehicul. [Pl. și: roate] – Lat. rota.

 Bursul, on 02 martie 2017 - 11:13, said:

Pluralul standard în prezent este roți. Dar în expresii fixe, cum e cazul cu a pune bețe în roate, se conservă uneori variante vechi ale cuvintelor. Am putea spune că expresiile nu se judecă cu aceeași măsură; tocmai aspectul arhaic le face mai interesante, poate pentru că vechimea inspiră înțelepciune. La fel avem expresia a băga în boale, deși azi pluralul obișnuit e boli.

Am observat că în limba română doar devine decât și de pe devine după.

Exemple:
Eu am decât câțiva neuroni, nu tare mulți.
Am luat mingea după stradă. (asta parcă schimbă sensul)

Îmi vine să zic că suntem neam de analfabeți, dar adevărul e că limbile se schimbă tot timpul, oricât de tâmpe mi s-ar părea schimbările.

E o mică problemă. În cazul formulării "am luat mingea după stradă"  tu ai scris greşit considerînd că acolo e un cuvînt, după. Sînt însă două, du pă. Este exprimarea muntenească pentru "de pe". Corect e să scrii "am luat mingea du pă stradă". Omul a vorbit corect deci.
Cin' se ia cu mine bine
Îi dau haina de pe mine
În graiul muntean se spune corect  "îi dau haina dă pă mine". Dacă spui altfel nu mai e corect pt graiul muntean.
În graiuri nu se spune "de pe mine" ci " dă pă mine, du pă mine" uneori influenţat de limba literară de ex "du pe mine".
Există şi formulări de genul "am fugit dăpă ei".(Muntenia)
Se observă că "după" e format din "du" şi "pă", adică e clar format într-un grai românesc, care nu folosea "de" şi "pe".
Prin urmare "am luat mingea du pă stradă" este corectă într-o variantă de grai muntenesc, dar nu în limba literară. Tu ai avut impresia greşită că cel ce spune aşa confudă expresia "du pă" cu prepoziţia "după".
Prep "după": din alcătuirea ei ne dăm seama că s-a spus şi du alături de  dă (Muntenia), di (Moldova), die şi diă (Ardeal). Adică s-a spus :
podiea dă lemn
podiea du lemn
podia diă liemn
podia di liemn
în limb lit podea de lemn.

 a3e6u9, on 19 martie 2017 - 08:21, said:

Asta e o teză mult dragă unor lingvişti, de ex îmi aduc bine aminte că o susţinea cu vervă lingvistul Alexandru Graur prin articole de ziar şi prin emisiuni la radio. Nu a putut să dovedească însă acest lucru, iar exemplele date de el erau presupuneri, de ex că subst soare vine din latinescul solis sau pămînt din lat pavimentum. Pt numeralul trei de ex dădea ca sursă latinescul tres. În acest caz trebuie să admitem că şi rusescul trii tot de acolo vine, ceea ce e absurd.
Dacă limbile se schimbă tot timpul ce limbi s-au dezvoltat din română, albaneză, greacă, turcă? Din spaniolă în ultimii 800 de ani nu s-a dezvoltat în mod absolut sigur nici o altă limbă deşi spaniola a fost însuşită de numeroase populaţii străine. A luat numeroase cuvinte străine, e pronunţată altfel în America Latină, dar este în esenţă aceeaşi limbă, deci e un exemplu că teza asta e falsă. Nici piginul englez nu e altă limbă ci o engleză simplificată.

Edited by neafloricadinobor, 20 March 2017 - 12:55.

 neafloricadinobor, on 20 martie 2017 - 12:54, said:

Pentru englezi, spre exemplu, engleza lui Shakespeare e cam ciudată, dar engleza din Beowulf e de-a dreptul neinteligibilă, parcă ar fi o limbă străină.

Uite începutul la Beowulf:
HWÆT, WE GAR-DEna in geardagum,
þeodcyninga þrym gefrunon,
hu ða æþelingas ellen fremedon!

Parcă ar fi klingoniană.

Edited by a3e6u9, 20 March 2017 - 17:05.