Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Independența Transilvaniei, un „fake question” sau „fake story” rostogolit la case tot mai mari
Last Updated: Aug 01 2018 21:21, Started by
Iochanan
, Jul 30 2018 15:36
·
0
#37
Posted 30 July 2018 - 22:10
Iochanan, on 30 iulie 2018 - 18:23, said:
Dimpotrivă, eu văd că românii, inclusiv cei din spațiul intracarpatic, au conștiință națională și conștiința țării, a patriei lor care este România. |
#38
Posted 30 July 2018 - 22:28
#39
Posted 30 July 2018 - 23:01
Da aia cu 400 000 de participanți, cu tanti Firea vorbindu-le despre Dumnezeu, neam și țară ce-o fi ?
|
#40
Posted 30 July 2018 - 23:14
iulian_k, on 30 iulie 2018 - 16:21, said:
Da, sunt diferente mult mai mari decât e dispusă propaganda oficiala sa recunoască |
#41
Posted 31 July 2018 - 06:00
utopium, on 30 iulie 2018 - 22:10, said:
Pe aici oamenii se cam delimiteaza de "cealalta" Romanie. Exista si nationalisti, dar sunt minoritari. |
#42
Posted 31 July 2018 - 07:13
UlrichVans, on 30 iulie 2018 - 23:14, said:
Diferentele sunt in principal de dezvoltare economica si nu tin de oameni ci de multi alti factori (investitii ale statului, distanta pana la granita vestica, samd) „Înţelegerea sovieto-germană pentru dezmembrarea unor state din centrul şi sud-estul Europei şi împărţirea dominaţiei în această regiune a Europei (1990) În ianuarie 1994, în revista britanică Intelligence Digest, care se distribuie pe bază de abonamente pentru persoane selecţionate din mediile serviciilor speciale şi care cuprinde numeroase informaţii confidenţiale, a fost publicat un articol, de către redactorul şef, Joseph de Courey, referitor la un acord între Uniunea Sovietică şi Germania, încheiat cu prilejul unor discuţii secrete, la Geneva, în septembrie 1990. Cele două părţi au abordat problemele sferelor de influenţă în centrul şi estul Europei. Redactorul şef al revistei spunea că, ulterior, veridicitatea informaţiilor i-a fost confirmată şi dintr-o altă sursă, neaşteptată, care a dat gir informaţiilor iniţiale. Astfel, în septembrie 1990, la Geneva, germanii şi sovieticii au căzut de acord asupra următoarelor decizii:
Înţelegerile germano-sovietice din anul 1990, chiar dacă au născut planuri începute şi apoi trecute în conservare, se aseamănă izbitor cu Pactul Molotov- Ribbentrop. Deosebirea este doar de imagine. Clasa politică internaţională şi mass-media au condamnat în mod repetat şi vehement Pactul Molotov-Ribbentrop, ca şi dezmembrările Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei, din anii 1939-1941. În schimb, înţelegerile din 1990, dezmembrarea Cehoslovaciei şi Iugoslaviei şi încercările evidente de acelaşi fel din România, nu sunt combătute, ci, din contră, sunt privite pozitiv şi încurajate de forţe aparent nevăzute. Proiectele şi acţiunile politice sunt mult asemănătoare, pe alocuri identice, dar poziţia comunităţii internaţionale faţă de ele este nu numai diferită, ci uneori opusă. Acest lucru nu poate să ne facă să nu constatăm identitatea, în aceste cazuri, a politicilor hitleristo-comuniste din anii 1939-1940, cu cele din anii 1989-1990, ale regimurilor „democratice” din Germania şi Uniunea Sovietică, ale lui Kohl şi Gorbaciov. Pentru unii aceste concluzii par dureroase. Este doar o percepţie datorată imensei manipulări a opiniei publice de pretutindeni, preocupare care înghite energii colosale şi reprezintă a doua mare cheltuială de resurse, după cursa înarmărilor. Când lumea va înţelege aceste realităţi, regimul politic „democratic” se va putea reforma şi, eventual, îşi va putea prelungi existenţa. După deceniile care au trecut de la înţelegerile germano-ruse, e timpul să examinăm cu seninătate aceste concluzii. Prof. univ. dr. Corvin Lupu (Articol apărut în „Vitralii-lumini şi umbre”-Revista veteranilor din serviciile române de informații, Anul IV, nr. 10/2012, pp. 37-38) Acordul Bonn-Budapesta (19-23 august 1989) În vara anului 1989, Republica Federală Germania finalizase în mare înţelegerile cu Uniunea Sovietică şi cu S.U.A., privitoare la unificarea ţării. Franţa şi Marea Britanie au încercat să se opună acestui proiect. În cadrul întâlnirii dintre preşedintele Franţei, Francois Mitterand şi cel al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, de la Kiev, din 6 decembrie 1989, a cărei stenogramă a fost dată publicităţii, Mitterand a arătat pericolul refacerii puterii Germaniei şi a exercitării unui control al ei asupra întregului centru al Europei. El l-a rugat pe Gorbaciov să nu sprijine proiectul german de reunificare, promiţând în schimb accesul Moscovei la fonduri mari prin Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Franţa şi Marea Britanie invocau şi necesitatea menţinerii Germaniei divizată pentru a nu-i crea probleme lui Gorbaciov, sprijinitorul politicii Occidentului, în faţa acuzaţiilor pe care i le aduceau grupările politico-militare şi de informaţii conservatoare de la Moscova, nemulţumite de faptul că preşedintele sovietic sprijinea promovarea intereselor occidentale.[2] Unii lideri din Republica Democrată Germană nu s-au împăcat uşor cu ideea dispariţiei Germaniei comuniste, mai ales şefii Partidului Comunist, Erich Honeker (deloc) şi unii lideri ai Stasi, ca generalii Erich Mielke și Markus Wolff (greu). Era necesară o acţiune populară de anvergură care să convingă pe comuniştii radicali să accepte mersul evenimentelor spre reunificarea paşnică a ţării. Guvernul vest-german a conceput un plan de trecere în masă a unor cetăţeni din Germania de Est în cea de Vest. Pentru aceasta, cancelarul Helmuth Kohl s-a deplasat la Budapesta, în perioada 23-25 august 1989 şi a încheiat Acordul Bonn-Budapesta privitor la angajamentele de sprijin al Ungariei pentru reunificarea Germaniei şi al guvernului de la Bonn pentru reunificarea Ungariei cu Transilvania. Anterior, se purtaseră discuţii intense, încheiate în jurul lui 19 august 1989. Prin acordul încheiat, Ungaria se angaja să deschidă graniţa cu Austria, permiţând est-germanilor, care intrau cu zecile de mii ca turişti în Ungaria, să treacă în vest. În schimb, Germania s-a angajat să sprijine Ungaria în eforturile ei de a recupera Transilvania. Încurajarea germană şi siguranţa guvernului maghiar legat de interesul Uniunii Sovietice pentru destabilizarea României, a determinat Budapesta să se implice din plin în acţiunile din România, din decembrie 1989, alături de serviciile secrete ale altor state.[4] În cursul revoltei populare şi al loviturii de stat din România (decembrie 1989), Ungaria a fost implicată direct în destabilizarea României, iar acţiunile diversioniste s-au desfăşurat în formele cele mai violente în Transilvania, mai ales de-a lungul unui aliniament de frontieră a provinciei istorice (Timişoara, Arad, Cugir, Sibiu, Braşov, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi altele). Prof. univ. dr. Corvin Lupu (Preluare din articolul Preliminarii la avenimentele de la Târgu-Mureș, 1990, în „Vitralii-lumini şi umbre”–Revista veteranilor din serviciile române de informații,Anul IV, nr. 10/2012, pp. 23-30)” http://www.justitiarul.ro/16912-2/ |
#43
Posted 31 July 2018 - 07:43
Și au trecut aproape 30 de ani și Făt Frumos nu mai e chiar așa frumos și Illona nu mai e așa cosânzeană
|
#44
Posted 31 July 2018 - 10:05
Nici o schimbare teritoriala nu se poate obtine fara acordul SUA .
Daca vrea cineva secesiune acolo trebuie sa mearga si sa ofere ceva mai important decat poate oferi Romania. |
#45
Posted 31 July 2018 - 10:22
#46
Posted 31 July 2018 - 10:37
Iochanan, on 31 iulie 2018 - 07:13, said:
Privind demografia, chiar si alegerile parlamentare din Ungaria ar fi castigate de un partid romanesc. |
|
#47
Posted 31 July 2018 - 10:45
Mount_Yerrmom, on 30 iulie 2018 - 22:28, said:
Io n-am auzit de vreo manifestare nationalista recenta in alta parte decat la Cluj. Poate ca sunt minoritari. Are sens. Iochanan, on 30 iulie 2018 - 19:17, said:
Nu (mai) există nici o Transilvanie, degeaba vă mai agitați. Iar conducerea și administrația este normal să se facă la nivel național, nu pe regiuni, pentru că ar crea discrepanțe de atitudini, de evoluții, nesincronizări, lipsă de unitate în interiorul Țării în lipsa unei viziuni de ansamblu asupra întregii Țări. Iochanan, on 30 iulie 2018 - 19:48, said:
PNR nu era un partid regional, era un partid național (în sensul că se vroia a reprezenta NAȚIUNEA română de pe teritoriul Ungariei), după cum îi și era denumirea. Și în general nu avea nicio putere politică, mai mult avînd un rol de a mai ține trează o conștiință națională la românii din Ungaria și anumite roluri culturale. Edited by Wotan, 31 July 2018 - 10:54. |
#48
Posted 31 July 2018 - 11:27
Wotan, on 31 iulie 2018 - 10:45, said:
Dincoace de Carpati nu prea exista curente si manifestari nationaliste. Doar regionaliste... |
#49
Posted 31 July 2018 - 12:15
#50
Posted 31 July 2018 - 12:23
Mai degraba la Alba Iulia... Viitorul Clujului e sa fie capitala regionala.
|
#51
Posted 31 July 2018 - 13:36
De ceva ani, mai ales cei din Banat. avanseaza ideea federalizarii Romaniei.
Si multi din Transilvania. De ce oare ? Simplu. Chestie economica in primul rand. Veniturile obtinute local sa aiba prioritate ca si destinatie zona respectiva. Adica judetele care produc mai mult, sa aiba beneficii mai mari. De pilda Mures..... Iar nu guvernul central sa colecteze totul si sa imparta discretionar unui Mischie, Oprisan etc. Tocmai in judetele slab aducatoare de venituri dar mari butoaie fara fund la cheltuieli etc. |
|
#52
Posted 31 July 2018 - 14:42
Si partea cea mai perversa e ca acele judete consumatoare de resurse dau de obicei conducerea centrala. E o chestie care se autoperpetueaza...
|
#53
Posted 01 August 2018 - 05:33
Adrexx, on 31 iulie 2018 - 13:36, said:
De ceva ani, mai ales cei din Banat. avanseaza ideea federalizarii Romaniei. Si multi din Transilvania. De ce oare ? |
#54
Posted 01 August 2018 - 05:55
Wotan, on 31 iulie 2018 - 10:45, said:
Dincoace de Carpati nu prea exista curente si manifestari nationaliste. Doar regionaliste... Wotan, on 31 iulie 2018 - 10:45, said:
Din pacate, momentan administratia se face foarte regional, din Teleorman. Iar avand in vedere discrepantele de atitudini si evolutii intre regiuni, e evident ca aia n-au o viziune de ansamblu... Wotan, on 31 iulie 2018 - 10:45, said:
Citeste putin despre deputatii PNR din parlamentul de la Budapesta. De exemplu Iuliu Maniu. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users