Razboaiele Românilor

CETATEA DE SCAUN, SUCEAVA


______________

GRANDIOS.



[ http://www.geocities.com/athens/delphi/5647/suceava1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

  
_____________



[ http://www.romanianvoice.com/images/images/Ro043_Suc.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Basarab, 13 August 2007 - 12:48.

Reconstruction of Ștefan cel Mare (Stephen III of Moldavia) trone hall in History museum, Suceava. Photo 2005



[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/54/Stefan_Tron.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



__________________


CETATILE MOLDOVEI

http://www.molddata....ura/cetati.html

"La Soroca in cetate
inima lui Stefan bate..."

              
In notele sale de drum prin tinutul Orheiului si cel al Sorocii,evocind anumite locuri din "vechea si frumoasa Moldova" si referindu-se la "Descrierea Moldovei" de Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, numea cartea distinsului carturar si mare print" o gradina parinteasca si parasita, in care umblu infiorat. In fiecare ungher sufletul meu tresare", continua Sadoveanu, emotionat de acele pagini din trecutului Moldovei.

"Vad Moldova cea veche cu munti pina in Nistru si pina-n limanurile marii, cu cetatile ei de piatra si satele albe presarate in lungul apelor...".Despre neamul moldovenilor Sadoveanu afirma cu aceeasi mahna, dar si cu mindrie ca "n-a fost neam mai lovit, care sa se apere cu o mai cumplita indirjire...".Referindu-se in aceeasi prefata la cartea lui Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu nota: "Stau asa aplecat asupra unei pagini,unde gasesc nume de cetati : Chilia, Tighina, Soroca ori Hotin. Cita calarime de razesi si mazili a roit in jurul lor la Nistru!... Codreni si Tigheceni s-au infratit cu oamenii din munte, supt steagul voievozilor. S-au batut la vad, la Oblucita, s-au batut la Cetatea Alba, s-au batut la Hotin si-n Podolia, de-au ajuns pina la Premisla, s-au intors la apus in cheile muntilor, s-au batut pretutindenea, indirjiti si nedomoliti, ca niste zimbri..."

Despre cetatile Moldovei a scris si Constantin Stamati-Ciurea in al sau studiu intitulat "Carpatii, Basarabia si un rezumat istoric asupra cetatilor ei", si distinsul istoric Nicolae Iorga, pentru care studiul istoriei romanilor se confunda cu viata sa, marele savant fiind nelipsit din nici o calatorie de documentare. In rezultatul studiului profund,din condicele si documentele vremii ii rasarea in fata intreaga viata apusa a Moldovei. Pe acest vechi teritoriu au existat asezari omenesti cu mult inainte de evenimentele de la 1359. si la numai citeva decenii de la intemeire ca stat, alaturi de Tara Romaneasca si Transilvania, Moldova reusea sa atinga sub domnia lui Alexandru cel Bun o remarcabila inflorire economica si militara, pentru ca in a doua jumatate a secolului al XV-lea si apoi timp de o suta de ani si mai bine sa joace pe plan politic si spiritual un rol de seama. Caci anume Stefan cel Mare care mostenise conducerea unui stat confruntat cu numeroase probleme pe plan politic, militar si social, numai in o jumatate de secol a izbutit sa gaseasca solutii durabile acelor probleme ce hartuiau Tara Moldovei. Vrednicul domnitor a mobilizat un mare numar de mesteri si lucratori la intarirea cetatilor si mai cu seama la cea a Chiliei, demonstrind in repetate rinduri puterea si posibilitatea de care dispunea Moldova in a doua jumatate a secolului al XV-lea.

Caci nesiguranta vremurilor si razboaiele continuie ii faceau pe domnitor, sa intareasca cetatile de paza de la hotare.

Apropo, cuvintul cetate provine de la latinescul civitas-atis, (oras, stat). Cetatile nu erau altceva decit niste orase sau edificii fortificate cu garnizoane permanente de osteni-aparatori, inzestrate cu arme si provizii, pentru a opune rezistenta unor asedii indelungate. La rascrucea secolelor XIV-XV sint atestate documentar cetatile Neamt, Suceava, Hotin, Cetatea Alba. La inceput ele constituiau niste fortificatii sau ziduri de aparare, construite din lemn si pamint. Mai tirziu erau inaltate din piatra, devenind mult mai durabile si mai de nadejde pentru aparatorii viteji. Caci, asezata din punct de vedere geografic la intretaierea marilor drumuri ale Europei Orientale,Moldova a fost supusa in repetate rinduri unor jafuri pustiitoare. In lupta impotriva turcilor Stefan cel Mare si Sfint a purces la reconstruirea si intarirea cetatilor Suceava, Neamt, Cetatea Alba, poruncind sa fie imprejmuite cu ziduri inalte si groase, strajuite de bastioane semicirculare, de la inaltimea carora erau tinute sub supraveghere paminturile Tarii Moldovei. Tot in anii domniei lui Stefan cel Mare de rind cu Chilia.au fost zidite cetati de piatra la Orhei si Roman.

Cit priveste Chilia inainte vreme aici se aflase o veche cetate bizantina temporar stapinita si de genovezi. Mai tirziu fiind intarita de voievozii Tarii Romanesti si de Iancu de Hunedoara, care a intuit importanta ei in lupta impotriva otomanilor, stapinita la 1465 de Stefan cel Mare, Chilia a fost reconstruita din temelii in 1479, sub zidurile cetatii lucrind 800 de mesteri iscusiti si 17000 de ajutoare. Numarul de mesteri si amploarea lucrarilor de reconstruire confirma in mod elocvent gradul avansat de dezvoltare a tehnicii de constructie la care ajunsese Moldova pe vremea domniei marelui voievod

Cetatea de la Orhei, oras situat nu departe de Nistru, unul din cele mai infloritoare centre ale Moldovei medievale, a fost inaltata cam prin secolele XIII-XIV. Era o cetate de pamint, aparata de trei valuri bine fortificate, in centrul careia inainte de 1484, tot din vrerea lui Stefan cel Mare, a fost inaltata o alta cetate de piatra. Iar la inceputul secolului al XV-lea a fost zidita si o biserica. In anul 1499 si cetatea, si biserica au fost distruse.

Cetatea Neamtului asezata in preajma orasului Tirgu Neamt a fost inaltata pe o colina greu accesibila, in epoca lui Petru I Musat (1375-1391), primul domn roman, care a purces la organizarea unui sistem de aparare a Moldovei.

In documentele de epoca e atestata a fi intemeiata in anul 1395. Pe linga fortificatiile propriu-zise mai avea niste cladiri destinate familiei domnesti si garnizoanei. In anii 1475-1477 Stefan cel Mare a modernizat-o, modificindu-i exteriorul si inaltind de la 12 la 20 de metri zidurile groase de 3 metri. Accesul in cetate era inlesnit de un pod fix pe piloni si de un pod mobil. Tot din porunca lui Stefan cel Mare au fost inaltate patru bastioane circulare, destinate sa apere poarta si sa tina sub supraveghere podurile, au fost refacute constructiile din interior si paraclisul.

La 1395 Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, a asediat-o cu gind sa arboreze drapelul sau pe unul din turnuri, dar pina la urma s-a lasat pagubas.

Asediata zadarnic la 1476 de catre sultanul Mahomed II, care a incercat sa faca acelasi lucru, a avut totusi de suferit de pe urma atacurilor repetate ale navalitorilor. In anii 1645-1646 domnitorul Vasile Lupu o transforma intr-o cetate de refugiu, iar dupa o serie de alte asedii ajunse in cele din urma intr-o stare de ruina.

Paginile de glorie din istoria cetatii Neamtului l-au inspirat pe Costache Negruzzi, care in nuvela "Sobietskii si romanii" evoca un crimpei de la 1686, evenimentele desfasurindu-se in cetatea Neamtului si in imprejurimile ei.

Vasile Alecsandri a scris piesa " Cetatea Neamtului", jucata cu succes pe scenele de teatru.

Gheorghe Asachi in balada "Stefan cel Mare inaintea cetatii Neamtului", evoca unui din momentele de grea cumpana din viata marelui domnitor care da la iveala si alte fatete ale dirzeniei si fortei de caracter a neamului.

Cum trece-n lume toata slava
Ca si un vis, ca spuma undei
Sus, in cetate la Suceava,
Eu zic: Sic tranzit gloria mundi

Anume prin orasul si cetatea Suceava a trecut gloria Moldovei, incepind cu anul cind domnitorul Petru Musat a inaltat zidurile de piatra in calea navalitorilor de tot soiul, care se abateau prin aceste locuri. Suceava a fost multa vreme principala resedinta a tarii, Cetatea de Scaun a statului, important centru mestesugaresc si comercial. Stefan cel Mare a construit in jurul cetatii un intreg sistem de fortificatii cu turnuri rotunde. In centrul ei se afla somptuoasa resedinta regala.

Cetatea Suceava a rezistat asediului ostirilor conduse de sultanul Mahomed II (1476) si l-a respins pe Ioan Albert, regele Lehiei, facindu-l sa renunte la orice gind de izbinda.

In 1675 la cererea turcilor a fost aruncata in aer de Dumitrascu Cantacuzino. De atunci inca multa vreme a ramas sa zaca in ruina si uitare. Reconstruita si restabilita partial, a ajuns sa fie in prezent un muzeu in aer liber al trecutului glorios, bucurind ochii si inimile celor setosi de libertate, aducindu-ne mereu aminte de faptele si vrednicia marilor voievozi, care s-au jertfit pe altarul neamului.


______________________


The Medieval Citadel in Suceava, Romania

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gedECIdLCuI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

________________________


Cetatea Neamț

http://www.neamt.ro/..._Decaderea.html

Basarabe, dar despre razboaiele astea mai recente nu zici nimic ?

De exemplu Razboiul Romanilor contra Coruptiei, cu ale sale batalii locale...alea cu oligarhii, masoneria, si grupurile NEligitime ? Comandanti ? Rezultate ?
Altceva decat comunicate optimiste de la Marele Cartier General de la Cotroceni publicate in fituicele proprii si comentate de \"analisti\"....

Basarabe, n-as vrea sa te superi, ca zic parol, nu-i o ironie, insa nu vad rostul si nici noima topicului, atata vreme cat te multumesti cu banale copy-paste de pe net... Nici macar nu te-ai obosit sa traduci ceva din wikipedia . De ce n-ai postat doar linck-urile lasand loc comentariilor, n-ar fi fost mai simplu ?
Alta : decat batalia de la Calugareni, mai bine aminteai de cea de la Giurgiu (ghici de ce ?).

Quote

Ca de acolo esti tu?

BTW, frumos avatar

tihomir, on Aug 13 2007, 16:42, said:

Multumesc, ma bucur ca-ti place !
In mod eronat, incepand cu N. Balcescu, Calugarenii sunt dati exemplu pentru geniul militar al lui Mihai. Pe laga faptul ca s-a terminat nedecis, Sinan n-a putut fi oprit si a ocupat intreaga Muntenie. In schimb, la Giurgiu, putem vorbi despre o victorie deplina si nu numai atat, in urma ei , akingii (corp de cavalerie usoara), au fost "stersi" din analele armatei turcesti !

Quote

Departe de a fi vre`un simpatizant de-al lui Balcescu, la Calugareni Mihai a invins categoric iar victoria e cu atat mai mareata cu cat Mihai avea sub 20 000 de oameni iar turcii peste 100 000. Insa acea victorie nu a putu opri ofensiva turceasca dar a intarziat-o, mihai reusind sa se regrupeze in partea de nord a tarii de unde se va intoarce si-i va alunga pe turci, actiunea culminand cu batalia de la Giurgiu.

Yehppael, on Aug 13 2007, 12:59, said:

cati ani aveai in '89?
daca aveai mai mult de 20-25, unde lucrai, ce functie aveai? si, mai ales, ce grad?

eu unul cred ca diferenta majora intre '89 si momentul actual este ca atunci ne aflam pe o traiectorie descendenta iar acum pe una ascendenta. in mare vorbind, suntem pe drumul cel bun.

Călugăreniul a fost o victorie, e drept, dar nu una decisivă - pentru că nici nu avea cum.

Mihai Viteazul a luptat acolo doar contra avangardei turcești într-o așa numită "bătălie de onoare", deși știa că asta e oarecum irelevantă pentru campania de ansamblu - asta pentru că el nu era ca și gunoiul de Carol al II-lea să cedeze fără cea mai mică împotrivire unui inamic, fie el și net superior.

Quote

Adica l-au lasat turcii sa castige sau cum?

Avangarda otomana era peste oastea lui mihai din punct de vedere numeric, fortele otomane ar fi castigat batalia daca ar fi putut sa se desfasoare insa locul a fost bine ales, de aceea pasa nu a putut sa-si trimita in lupta decat avangarda, care, repet, depasa numeric toata oastea lui mihai.

E adevarat ca aceasta victorie nu a impiedicat si nu avea cum sa impiedice ofensiva otomana dar ramane o batalie castigata de romani. Ce e si mai uimitor, asa cum spunea si un interlocutor de mai sus, e faptul ca Mihai a reusit sa preia initiativa si sa-i alunge pe turci, alti domnitori s-ar fi inchinat imediat turcilor sau ar fi fugit din tara.

Ce a fost Alexandru pentru greci/macedoneni, a fost Mihai pentru romani, nu e o exagerare.

Edited by tihomir, 13 August 2007 - 19:22.

Romanii au pierdut majoritatea razboaielor, chiar daca au castigat si unele batalii.

Pentru copii de clasa a VIII- a, poate fi bine sa le prezinti o varianta romantata, dar, in clipa cand esti adult, daca nu intelegi ca ne laudam cu ceva ce nu prea are relevanta, nu mai este foarte in regula.

Sigur,  sunt si cateva razboaie castigate.

Hai sa nu ne mai amagim.
Romanii nu sunt niste razboinici si nici nu o sa fie, vorbind la modul general.
Nu este nimic rau in asta. Nici altii nu sunt.

Basarab, on Aug 12 2007, 10:51, said:

Ai grija ce povestesti la copii mici, sa nu ajunga sa confunde patriotismul si vitejia romanilor cu cacofonii din gramatica limbii...

Quote

Bre stii care e problema ta? Ai impresia ca toata lumea trebuie musai sa aiba acelasi sitem de valori cu tine. Uite ca pentru mine are relevanta, daca pentru tine nu are, sa fii sanatos, da ce problema ai tu cu modul in care am inteles eu ca functioneaza lumea asta?

Quote

Dar au fost, daca nu niste razboinici, cel putin mai razboinici decat azi.

tomaso, on Aug 13 2007, 20:33, said:

Zi zau !  
Macar din curiozitate, cumpara-ti o harta (turistica !) pe care-s insemnate locurile unde s-au purtat batalii.  In general simbolurile sunt de culoare rosie, sub forma a doua sabii incrucisate, fapt care "inroseste" de-a dreptul hartia pe care-i tiparita !
Aaaa.... ca n-am fost cuceritori, expansionisti, asta-i alta treaba, fratzicule...

tihomir, on Aug 13 2007, 20:59, said:

PeterPan 42, on Aug 13 2007, 21:19, said:

Zau !

Nu ma intereseaza bataliiile purtate.
Nemtii au purtat ( si castigat ) mii de batalii. Eroismul soldatului german, nu are corespondent in nici o tara europeana.
Cu toate astea, au pierdut doua razboaie.

tomaso, on Aug 13 2007, 21:28, said:

Au mai existat la nord de ei niste luptatori mai tari ca ei: Vikingii.

Edited by kill_them_all1000, 13 August 2007 - 20:47.

Quote

E unul dintre sloganele false pe care l-am auzit de multe ori. Nu este adevarat ca nu am fost expansionisti, problema e ca atunci cand s-a trezit in noi ideea imperiala erau deja alte imperii prin zona si nu am avut unde sa ne intindem, a trebuit sa ne aparam, asta e realitatea.

Quote

Nu chiar dar si atunci cand judec prin prisma sistemului meu de valori sunt constient ca nu toti suntem pe aceeasi lungime de unda.

Quote

Edited by tihomir, 13 August 2007 - 20:50.