Sisteme profesionale de încălzire în pardoseala cu agent termic (IPAT)-seria 3-2013-..

MembruAnonim, on 30 noiembrie 2013 - 17:40, said:

Era bancul ala:
- de ce costa mult divortul?
- pentru ca face toti banii!

Si eu voi pune triplustratificat peste IPAT si-l voi monta pe folie de 1,6 mm. Ma indoies de faptul ca urechea interna sau talpa vor simti o zecime de mm coborare de la punctul de atingere la punctul de presiune maxima. E ca si cum ai purta ciorapi grosi. Am ales metoda asta de montaj dupa ce am evaluat riscurile si eficienta montajului si e ploatarii.

Nu-i vorba doar de zecimea datorata presiunii. Mai sunt si deformari ale parchetului, plus eventuale imperfectiuni ale shapei.

Ce-i drept, folia are avantajul acustic.

Eu zic sa lipiti parchetul mai gros de 1 . din motive muzicale .

Edited by Fontanero, 30 November 2013 - 20:44.

tatisan, on 27 noiembrie 2013 - 20:27, said:

Ok. Am gasit cartile tehnice de la termostate.
Cel central (master) are o functie pentru pentru a porni mai devreme incalzirea, in functie de invatarea inertiei shapei. ITCS - am activat-o
Am activat si functia de circulat pompa de pardoseala 1min/zi
Am setat si limita de jos sub care sa nu scada temperatura din pardoseala la 24 grade si mai experimentez
Ce n-am inteles, este legat de modul de reglare al temperaturii. Are doua posibilitati:
- hysteresis (ON/OFF)
- Proportional integral (PWM)
Stie cineva ce inseamna (ce face) acest "proportional integral (PWM)? Eu l-am setat cu valoare shapa >5cm.

La celelalte termostate am setat si acolo temperatura minima in pardoseala la 24 grade si am vazut, in caracteristicile tehnice ca ar avea si acesta functia PWM de mai sus, doar ca nu exista in meniul de programare. Or fi niste jumperi pe placa, cumva?

tatisan, on 01 decembrie 2013 - 16:27, said:

Poate te ajuta asta...
https://coactionos.c...ing_PWM_and_PID

costicucu, on 01 decembrie 2013 - 17:23, said:

Poi mei @costi , vad ca esti indragostit de ARDUINO .
Poate utilizatori ar trebui sa puna 2 lei si pentru programatori daca tot vreau intel-house.
Ce ma mira pe mine este cum se dau bani pe niste chesti care nici macar nu au habar cum functioneaza .Si ce este mai tare ca nici cei care o vand nu au habar ce este .

Am umblat si tot facut programari pe PURMO , am discutat cu cei din Polonia se pare ca inca Ambientul mai vinde fara know-how .

Edited by Fontanero, 01 December 2013 - 17:32.

Fontanero, on 01 decembrie 2013 - 17:30, said:

Arduino asta ofera intr-adevar o flexibililtate atat de mare incat aplicatiile pot fi inventate si implementate la orice zdranganea. Deocamdata inca sunt scumpe kit-urile... dar in 4-5 ani... vor lua un avant... pionieresc

costicucu, on 01 decembrie 2013 - 17:37, said:

Scumpe zici ?

http://www.robofun.r.../arduino_uno_v3

Pe o platforma deasta pot sa-ti remodelezi toata casa . Inclusiv exotice : alarma , senzori presiune , alarma , temp , pid , etc

Eu personal merg pe LOXONE pentru ca mi se pare ca ofera mult mai mult decat KNX . Adica , uni cu coloana vertebrala ce ofera softul gratis si suport tehnic . Niste baieti magici ...In fine sper sa nu fie luata reclama . Sistemele astea sunt asa exotice ca practic suntem catva care le implementeaza deci ...si pretul este pe masura .

Edited by Fontanero, 01 December 2013 - 17:50.

Ce va mai place shaormaaaa!!!!

Pune omu' o intrebare si se trezeste cu alte 10.

Ce sa inteleg? Ca termostatul stie sa se "joace" cu tensiunea pe actuatoare ca sa le tina "intredeschise"?

Fontanero, on 01 decembrie 2013 - 17:42, said:

Stai sa vezi cand intra chinezii pe piata asta... o sa luam module la Kilogram

Poi piesele si acum sunt  moca .

Insa programarea si instalarea face bani ...Noroc cu conceptul open source .

Buna
Am nevoie de un sfat la montarea gresiei peste IPAT: Obligatoriu rosturi ,nu?..... Ce latime minima trebuie sa aiba acestea: 1, 2 ,3 mm? Normal ca as prefera sa fie cat mai inguste!

Daca ai un GPA performant, poti monta gresia chiar si fara rosturi.

Parchetul si incalzirea prin pardoseala. Sistemul umed vs sistemul uscat.

Acest post(ca dealtfel si altele de pana acum), a luat nastere drept consecinta a faptului ca in decursul timpului, din 2008, pe acest topic s-au emis tot felul de pareri, ipoteze si teorii, care mai de care mai elucubrante, s-au pus si se pun atatea intrebari simple sau ciudate, se dezbat in contradictoriu subiecte perimate ca importanta sau ca informatie, se poarta discutii aprige privind o chestiune fara fond ce-a fost contracarata cu argumente si demonstratii in repetate randuri. Si datorita faptului ca cel putin unul din 10 useri amatori de incalzire prin pardoseala, pare ca are opinia sa si incearca sa si-o apere, ducand-o pana in panzele albe, adesa traind cu impresia ca este mai informat decat specialistii in sine. Acesta cautand, nu sa gaseasca un raspuns corect la problema sa, cum ar fi normal, ci o chichita, macar o virgula de care sa se lege, ca sa-si demonstreze siesi(si tuturor, dealtfel) ca el a avut si are dreptate, sperand, poate, ca prin aceasta atitudine ar prinde cu ocaua mica vreun specialist ce i-a facut o recomandare sau i-a dat un raspuns si o solutie la problema sa. Acest fapt este preponderent datorat asimilarii de catre acesti useri a informatiilor deformate emise de catre unul sau altul, de catre “specialistii de carton” ce-au impanzit firmele de profil de la colt de strada si netul cu ale lor pareri si recomandari nastrusnice - ca sa le numesc finut, asa.

O greseala foarte grava facuta de potentialii beneficiari ai unui sistem de incalzire prin pardoseala este aceea ca desi adesea solicita oferte in dreapta si in stanga, in marea lor majoritate nu stiu sa faca diferenta, habar nu au ce sa solicite, ca si componente/configuratie si nici de ce. Desi, oricine poate cauta informatiile ce si le doreste cu “sfantul” Google, s-a constatat ca netul este plin de informatii contradictorii, de “basme”, “poezii”, teorii si configuratii arhaice ce promit marea cu sarea, de vanzatori care vor sa isi vanda cu orice pret marfa si pozeaza in specialisti, de consilieri nepregatiti, de dezinformare, de aberatii si tampenii. Si-atunci, intrucatva pe buna dreptate, in acest noian de informatii, un necunoscator, amator de incalzire prin pardoseala in imobilul sau, cu greu poate separa adevarul de fals, si poate deveni la un moment dat sceptic, arogant si chiar agresiv in a insista cu punctul sau de vedere, mai ales atunci cand i-a intrat in cap o gogomanie aflata de pe te miri unde si de la te miri cine, intarita si de nu mai stiu care “specialist”.

In decursul timpului am participat atat la discutii interesante cat si la unele opace si sterile, astfel incat am auzit tot felul de mituri si teorii, care mai de care mai “savante”, referitoare la incalzirea prin pardoseala. Printre acestea, de exemplu, am auzit si persoane ce-au afirmat ca parchetul nu este bun la incalzirea prin pardoseala. Aceasta afirmatie(ca multe altele, dealtfel) reprezinta de fapt o exagerare, o interpretare deformare a realitatii, o lipsa de informare, nestiinta sau diletantism. Asadar, este de datoria specialistilor sa informeze corect beneficiarul despre toate diferentele, lasand la latitudinea acestuia alegerea finisajelor si a componentelor ce doreste sa faca parte din instalatia sa de incalzire prin pardoseala.

Producatorii de parchet declara ca orice tip de parchet este potrivit pentru incalzirea prin pardoseala, cu mentiunea ca trebuie luata in considerare rezistenta termica a acestuia si faptul ca parchetul din lemn masiv, cat si cel stratificat, lucreaza in timp. Fiind influentate continuu de temperatura si de umiditatea relativa. Astfel incat, intr-un imobil, daca umiditatea este mare, lemnul va absorbi vapori de apa si isi va mari volumul, iar daca aerul este uscat(de exemplu iarna, cand camerele sunt incalzite), lemnul va elimina vaporii de apa, diminuandu-si volumul. Ca urmare a acestui fapt, in timp, pot rezulta rosturi inestetice intre placile de parchet. Parchetul se poate deteriora mai mult sau mai putin rapid ori vizibil. Uneori, pe langa aparitia rosturilor, se poate intampla ca placile de parchet sa devina concave/convexe, se pot constatata pe alocuri “simple” exfolieri ale stratului nobil/de suprafata ori chiar fisuri si deteriorari in profunzime. Pentru a se evita aceste situatii nedorite, trebuie tinut seama de cateva reguli si recomandari specifice, mai ales atunci cand parchetul este montat peste sistemul umed(peste sapa), la incalzirea prin pardoseala.

Evident, este alegerea fiecaruia pentru ce tip de finisaj opteaza, numai ca este foarte important sa informeze proiectantul instalatiei de incalzire prin pardoseala despre alegerea facuta. Odata ce s-a stabilit un anumit tip de parchet si grosimea acestuia, normal ar fi sa nu se modifice alegerea sa, deoarece astfel pot fi influentate foarte mult calculele initiale, putand fi afectat consumul de energie, puterea termica, confortul termic, finisajul. De asemenea, ideal ar fi ca si proiectantul sa informeze la randul sau, beneficiarul, cu privire la diferentele dintre anumite configuratii ale instalatiei, cat si diferentele dintre montajul parchetului peste sistemul uscat vs umed(cu sapa). Desi stiu ca ma repet, insa n-am sa obosesc niciodata sa tot spun, consider ca este de datoria specialistilor sa informeze beneficiarii despre toate diferentele, lasand la aprecierea acestuia alegerea finisajelor si a componentelor ce doreste a face parte din instalatia sa de incalzire prin pardoseala.
Proiectarea, adica dimensionarea specifica a sistemului de incalzire prin pardoseala are la baza necesarul termic al imobilului. Acesta poate fi influentat de tipul si grosimea izolatiei exterioare, de tipul ferestrelor, al usilor, cat si a multor alte elemente si detalii de constructie. Odata stabilit necesarul termic al imobilului, se poate stabili si configuratia sistemului de incalzire prin pardoseala, tinand cont, in mod obligatoriu, de tipul finisajului din fiecare camera, si bineinteles daca se opteaza pentru sistem umed sau sistem uscat la zonele cu finisare parchet. Fiindca, proiectantul stie(sau ar trebui sa stie) ca de exemplu, la incalzirea prin pardoseala, diferenta de transfer termic intre gresie, marmura sau granit, este de cca 4 ori mai mare decat transferul termic obtinut la un finisaj cu parchet laminat de 8 mm grosime montat peste sistemul umed. Cu alte cuvinte, doua camere identice, cu aceeasi instalatie de incalzire prin pardoseala, sistem umed, insa cu finisaje diferite(gresie, respectiv parchet laminat de 8 mm) vor avea diferente de pana la 4-5 ºC temperatura de ambient. Mentionez ca acest lucru s-ar petrece in conditiile in care nu ar exista in fiecare camera cate un termostat de ambient.

Personal, as alege parchetul ca finisare preponderenta in imobilul ce l-as construi, insa, in acest caz trebuie tinut cont de cateva lucruri esentiale. In primul rand, parchetul nu l-as monta peste sistemul umed, ci doar peste sistemul uscat. In al doilea rand as alege un parchet multistrat, de minim 10 mm grosime, cu o stabilitate dimensionala buna si o rezistenta termica pe cat se poate de mica. In al treilea rand, dar nu cel din urma, as alege o configuratie a sistemului de incalzire prin pardoseala care-mi ofera cele mai mari avantaje in exploatare. Ma intereseaza in mod deosebit performantele sistemului, inca de la inceput, deoarece avantajele oferite de unul performant, profesional, ma scuteste in timp de facturi mai mari, de alte posibile cheltuieli neprevazute, de neplaceri si batai de cap.
Parchet este denumit si cel de 14 mm si cel de 8 mm grosime, de exemplu, doar ca cel de 14 mm are o rezistenta termica de pana la 2,5 ori mai mare decat cel de 8 mm, lucru care ar putea duce, in cazul montarii peste sistemul umed(adica peste sapa), la o crestere a costurilor generate de incalzirea imobilului cu pana la 40% fata de o incalzire prin pardoseala finisata cu un parchet de 8 mm, montat tot peste sapa. La incalzirea prin pardoseala unde parchetul este montat peste sistemul uscat, situatia este cu totul alta, comparativ. Am explicat in prima pagina, postul #8, urmat de posturi cu calcule specifice si alte explicatii, astfel incat nu o sa ma repet, reformuland, lungind postul, complicandu-l mai mult decat o fac deja, fiind foarte multe de spus si de adaugat.

In concluzie, la montajul parchetului peste sistemul umed, ideal ar fi alegerea unui parchet mai subtire, cu o cat mai mica rezistenta termica, beneficind astfel de o reducere semnificativa a costurilor generate de incalzirea imobilului. Un sistem de incalzire prin pardoseala acoperit cu gresie, marmura sau granit poate avea o putere termica de pana la 110 W/mp, in timp ce la parchetul de 8 mm montat peste sapa, ar fi de 85 W/mp. Aceasta putere scade semnificativ pana la 50-60 W/mp in cazul parchetului de 14 mm(montat tot peste sapa), de exemplu. Toate acestea petrecandu-se in conformitate cu normele de exploatare ale incalzirii prin pardoseala, unde, la nivelul pardoselei(adica la nivelul sapei – in cazul parchetului) temperatura este de max. 29 ºC.

Avand in vedere ca cel mai raspandit tip de montaj la incalzirea prin pardoseala este sistemul umed(cu sapa), chiar pentru finisare parchet, in general producatorii de parchet marcheaza produsele ce sunt compatibile cu acest tip de incalzire prin pardoseala printr-un simbol distinctiv, numai ca acestia nu indica intotdeauna si rezistenta termica a acestuia(valoarea R).

Din nefericire, multi confunda adesea rezistenta termica(valoarea R) cu conductivitatea termica(coeficientul λ), astfel apar erori colosale si greseli monumentale. Ca le face un beneficiar, admitem ca este de inteles, insa acestea sunt facute constant tocmai de catre cei in care ar trebui sa aiba acestia incredere(adica de vanzatori, consilieri, executanti), adica de catre asa-zisii “specialisti”.

Cu cat valoarea R este mai mare, cu atat materialul respectiv este considerat mai bun izolator. Cu cat coeficientul λ este mai mic, cu atat conductivitatea este mai mica(adica o rezistenta mai mare). Ca notiune generala, s-a stabilit ca materialele sunt izolatoare termice daca au conductivitatea (coeficientul λ) = 0,065 W/mK. Un polistiren extrudat grafitat, de 3 cm grosime, de exemplu, are coefiecientul λ = 0,027 W/mK. Iar un parchet triplu stratificat de 14 mm grosime are o rezistenta termica de 0,09 m2K/W. Daca se confunda coeficientul λ cu valoarea R, s-ar putea interpreta lejer ca polistirenul extrudat din exemplul dat este un excelent conducator termic, comparativ cu parchetul(valoarea 0,027 < 0,09). Adica o aberatie.

(De exemplu, valoarea R se poate afla printr-un calcul simplu, daca exista specificat coeficientul de conductivitate termica λ. Adica: R = d/λ)

Astfel, pentru sistemul umed la incalzirea prin pardoseala, cel mai indicat parchet este cel de tip special, marcat de producator a fi compatibil cu incalzirea prin pardoseala. Daca nu exista niciun marcaj de compatibilitate cu incalzirea prin pardoseala sau specificatii privind rezistenta termica a acestuia, un parchet laminat ar fi cel mai potrivit a fi ales. Din mai multe considerente, expuse ceva mai sus. In plus, daca acesta se deterioreaza in timp, nu “plangi” dupa bani. (Bine, acest tip de finisaj, din punctul multora de vedere nu poate fi numit parchet, astfel incat mai jos o sa ma refer la parchetul masiv si cel dublu/triplu stratificat).

Daca se doreste un parchet stratificat(dublu sau triplu) peste sistemul umed la incalzirea prin pardoseala, desi acesta are totusi rezistenta termica scazuta si o stabilitate dimensionala buna, tot ar fi de preferat sa fie achizitionat cel marcat drept compatibil cu incalzirea prin pardoseala.

Rezistenta termica a parchetului depinde de tipul si grosimea acestuia, cat si de esenta, si poate varia de la 0,03 m2K/W la 0,15 m2K/W. Aceasta variatie a rezistentei termice poate duce, implicit, la o variatie a puterii degajate de incalzirea prin pardoseala, sa zicem de la 90 W/m2 la 50 W/m2, pentru un circuit de incalzire prin pardoseala – sistem umed - cu urmatoarele caracteristici:
- temperatura tur agent termic – 45 ºC;
- temperatura retur agent termic – 35 ºC ;
- pasul de montaj al tevilor – 15 cm ;

Variatia puterii degajate de sistemul de incalzirea prin pardoseala duce la cresterea sau diminuarea temperaturii la nivelul pardoselei, la un consum de energie mai mare si la o temperatura de ambient interior mai putin confortabila. De aceea, intotdeauna finisajul pardoselei trebuie sa fie cel stabilit initial, cel pe baza caruia s-a proiectat si apoi s-a pus in opera instalatia.

Din pacate, este total falsa impresia ca un pas mai mic de montaj al tevilor(de exemplu de 10 cm sau chiar mai mic) poate conduce la o putere mai mare degajata sau/si la o mai buna uniformizare a temperaturii la nivelul sapei.

Cu cat diferenta temperaturii agentului termic intre tur si retur(∆t) este mai mica(ideal ≤ 5 ºC), cu atat este mai bine si pentru parchet, din punct de vedere al pastrarii stabilitatii sale dimensionale, in timp. De asemenea, pe langa valoarea ∆t cat mai mica, montajul in meandra simpla al tevilor(Figura 1) nu aduce variatii bruste de temperatura la nivelul pardoselei(vs meandra spiralata – Figura 2), protejand parchetul de tensiuni, contribuind la pastrarea stabilitatii sale dimensionale pe intreaga suprafata.

La o valoare ∆t = 10 ºC, in varianta de montaj al circuitelor in meandra spiralata(Figura 2), variatiile temperaturii la nivelul sapei raman aceleasi ca si la un ∆t ≤ 5 ºC , insa efectul dat de diferentele si mai mari si bruste de temperatura dintre tur si retur, prin intregul circuit, atrage dupa sine “necesitatea” montarii pasului mai mic(implicit si teava mai multa, distribuitoare mai mari, s.a.) si se intalneste indeosebi la instalatiile mai putin performante de incalzire prin pardoseala. Acest pas folosit(de 10 cm sau chiar mai mic), se explica cum ca intruchipeaza o “rezerva de putere” a instalatiei. Acest concept aparut in urma cu multi ani, pastrandu-se in “poezie” pana in zilele noastre, ca obligativitate. Tot “poezia” spune ca acest pas mai mic este necesar pentru a preveni diferentele mari si bruste de temperatura la nivelul sapei ce-ar fi aparut daca s-ar fi montat un pas mai mare - ce zica-se nu ar asigura nici puterea necesara. Si pe de alta parte, totodata, pasul mai mic ar “potoli” tensiunile aparute la nivelul sapei si a finisajului de tip parchet. Intre noi fie vorba, pasul de 10 cm sau mai mic, este imposibil a se folosi la un montaj al buclelor in meandra simpla, chiar daca, sa zicem, s-ar dori.
Una peste alta, lucrurile cam asa stau ca efect, insa in aceste cazuri nu pasul “necorespunzator” al tevii este responsabil, ci insasi instalatia de incalzire prin pardoseala in sine(ma refer in special la grupul de pompare si amestec – ce in cazul descris este neperformant).
 f1.jpg   28.55K   100 downloads
 f2.jpg   29.94K   97 downloads
Diferentele in ceea ce priveste rezistenta termica intre diferite tipuri de parchet, la modul general, ar fi:
- Parchet dublu stratificat 10 mm grosime  - 0,07 m2K/W
- Parchet triplu stratificat 14 mm grosime   - 0,09 m2K/W
- Parchet masiv 20 mm grosime -  0,13 m2K/W
Asadar, diferenta dintre rezistenta termica a parchetului masiv si a celui triplu stratificat este dubla fata de diferenta dintre rezistenta termica a parchetului triplu stratificat si a celui dublu stratificat. In ceea ce priveste stabilitatea dimensionala a parchetului, este evident ca produsele multistrat, triplu sau dublu sunt mult mai stabile decat cele din lemn masiv, datorita modului in care sunt fabricate(straturi de lemn aplicate perpendicular unul pe celalalt). In principiu, astfel, eventualele tensiuni ce apar la nivelul fiecarui strat datorita modificarii conditiilor ambientale(umiditate relativa si temperatura), se anuleaza reciproc. In functie de mai multe caracteristici, stabilitatea dimensionala a parchetului dublu sau triplu stratificat, difera de la producator la producator. De exemplu, un parchet dublu stratificat de 10 mm grosime poate avea o stabilitate dimensionala mai buna, un strat nobil mai gros si o valoare R mai mica decat acelasi tip de parchet al altui producator. De obicei(insa s-au intalnit si exceptii), cea mai buna stabilitate dimensionala este oferita de parchetul marcat a fi compatibil cu incalzirea prin pardoseala.

In cazul alegerii montajului de parchet peste sistemul umed, trebuie luat in calcul faptul ca transferul termic in cazul unui parchet lipit pe sapa este cca 2,5 ori mai bun decat in cazul parchetului montat flotant peste sapa. Prin lipire, transferul termic se realizeaza mult mai bine decat in cazul montajului flotant – unde, intre sapa si parchet apare un strat de material izolator si o perna de aer, ce, in acest caz(cat si comparativ cu montajul parchetului peste sistemul uscat) are un efect de bariera termica. Acest lucru nu inseamna ca imobilul nu se va incalzi sau nu isi va pastra temperaturile reglate din termostatele de ambient in toate camerele unde este montat parchet, insa nu se va putea atinge o temperatura de ambient de peste 20ºC, fara ca, de exemplu, la nivelul sapei, sub parchet, sa nu depaseasca un maxim recomandat de 29 ºC. Datorita acestui fapt, consumul de energie este semnificativ mai mare, nu doar vs sistem uscat cu finisare parchet sau sistem umed cu finisare placi ceramice, ci si vs sistem umed cu finisare parchet – lipit.

Pentru lipirea parchetului pe sapa, NU se utilizeaza un adeziv acrilic, ci un adeziv silanic monocomponent. Datorita elasticitatii sale sporite, acesta poate prelua o parte din tensiunile ce apar atat la nivelul sapei, cat si al parchetului.

Inainte de a incepe montajul parchetului trebuie verificata friabilitatea si umiditatea sapei(care, in cazul unei sape pe baza de ciment nu trebuie sa depaseasca 1,7%, iar  in cazul celor anhidrice trebuie sa fie de 0,3%).

In principiu, atat pentru sistemul umed cat si pentru cel uscat, esentele cu o densitate medie si mare sunt cele recomandate pentru incalzirea prin pardoseala. De exemplu NU se aleg esentele de fag, mesteacan, paltin.

La incalzirea prin pardoseala - sistemul uscat, se poate alege si monta orice tip de parchet (laminat, dublu/ triplu stratificat ori masiv), fara ca acesta sa prezinte marcaje care sa ateste compatibilitatea cu incalzirea prin pardoseala. Singurele conditii fiind, totusi:
1. Parchetul sa nu aiba lamelele foarte mici(ex: 3-5 cm x 10-15 cm);
2. Parchetul sa nu depaseasca 20 mm grosime;
3. Montaj flotant;
4. GPA performant.

Edited by scurt_pe_2, 04 December 2013 - 12:15.

Mi-am facut o casa noua, sunt in faza "la rosu" si intentionez sa pun incalzire in pardoseala. Acesta este motivul pentru care urmaresc cam tot ce se posteaza pe aici. Apreciez comentariile competente si la obiect, de genul celor postate  de scurt_pe_2. Din pacate, cu cat citesc mai mult , cu atat imi dau seama ca treaba este destul de complexa si are multi factori de luat in seama. Sunt un simplu muritor si vad ca am doua variante:
- sa ma las pe mana unei firme specializata in asa ceva
- sa devin autodidact, sa citesc pana-mi sar capacele si practic sa invat o noua meserie
Niciuna nu-mi surade. Drept urmare, visul meu de a avea un confort sporit in casa se indeparteaza. Repet, pentru mine, un novice, citind postarile mult prea tehnice de aici, pare o chestie mult prea complicata, cu automatizari complexe, sape cu nu stiu ce umiditate, pasuri indelung comentate, finisari alese cu mare grija, depanari greoaie si costisitoare...
Bunele voastre intentii au avut la mine efectul invers: merg pe clasic.

scurt_pe_2, on 04 decembrie 2013 - 12:13, said:

Salut. Am citit postul #8. Multe din punctele expuse de tine, le regasesc si in cazul meu pentru ca am 3 tipuri de parchet, si ceva piatra naturala pe alocuri, montate peste incalzirea prin pardoseala. Care incalzire, chiar daca nu este de ultima generatie, n-as da-o nicicand la schimb cu incalzirea clasica (@ficus).
Poti sa-mi explici, te rog, de unde ar putea veni acest consum mai mare cu pana la 40%? E clar ca energie electrica se consuma mai mult datorita circulatiei, dar, atlfel, unde se duce (pierde) aceasta energie? Ma gandesc ca prin pereti se pierde aceeasi cantitate de energie din camera respectiva, indiferent de tipul de pardoseala.

frigul a venit , incalzirea merge... Cei care aveti deja incalzire in pardoseala cu centrala pe gaz , cam ce consum aveti pe zi , la ce suprafata incalzita.. ?
acum sa vedem..

Edited by ionut_bercea, 04 December 2013 - 16:01.