Nemurirea biologica a omului este posibila ?

ct10dre, on 8th January 2012, 11:34, said:

Nu este asa de simplu pe cat pare. O crestere a populatiei inseamna o scadere a resurselor. Cei bogati pot fi si mai bogati iar patura saraca a populatiei, cu acces limitat la educatie si conditii de viata decente, se va mari. De aici pana la instalarea haosului nu mai este decat un pas. Lupta pentru supravietuire ar fi cu mult mai crancena decat acum.

Quote

Pai daca mai sus sustii ca suprapopularea nu este o problema, doresti in acelasi timp si o crestere a duratei de viata a oamenilor ?  
Sincer nu as dori sa traiesc astfel de vremuri.

Numar mare a populatiei poate fi un avantaj pentru evolutie, posibilitatea de combinatii genetice mai mare.
Cam cit ar trebui sa fie masa critica pentru a realiza probabilistic o anumita combinatie genetica?
Atingerea masei critice, pentru a trece peste un eveniment, este importanta pentru specie.
Un individ al carui "calculator" lucreaza la 80-90% din capacitate va putea face lucruri la care nici nu gindim.

barbu78, on 8th January 2012, 13:35, said:

Paio cam 99-100 folosesc toti indivizii. In lumea biologica ceea ce nu se foloseste se izoleaza si atrofiaza.

andreic, on 8th January 2012, 14:56, said:

La scoala se zicea ca folosim mult mai putin in mod constient.
Ce nu se foloseste poate ramine in stare latenta. Cum se explica faptul ca datorita unui eveniment declansator, cite un om se trezeste ca poate ceva ce pare paranormal?
Daca toti oamenii ar folosi aceeasi cantitate de neuroni, toti ar fi genii sau timpiti?

barbu78, on 8th January 2012, 14:42, said:

Ar trebui dat afara profesorul care va zice asa ceva 40% din capacitate il foloseste numai cortexul vizual alone.

barbu78, on 8th January 2012, 14:42, said:

Numarul de neuroni in sine nu inseamna mare lucru contrar a ceea ce se crede popular... ci numarul de conexiuni (sinapse), ala face diferenta... iar acele conexiuni se genereaza prin excitatie, antrenament mental si astfel se optimizeaza creierul. Diferenta intre un geniu si un mediocru nu sta in numarul de neuroni ca aia culmea se mai si pierd incepand cu tineretea... toata treaba sta in reteaua de sinapse. Ca dovada ia faptul ca omul pe masura ce se maturizeaza gandeste mai bine desi pierde constant neuroni, unii chiar ajung octogenari si tot le merge mintea... cum ai reteaua asa te tine gandirea.

Edited by andreic, 08 January 2012 - 16:13.

Treaba cu cit folosim din creier inca trebuie s-o "verific din mai multe surse".
In rest sint de acord.
Mai ramine treaba cu paranormalii de peste noapte. Unde se mai gaseste loc si pentru alte "aplicatii" intr-un procesor utilizat atit de mult? Sint curios daca se va activa o aplicatie a calatoriilor in timp sau a regenerarii rapide(Este gluma).
Masa critica de oameni este importanta sau nu, in evolutie?

andreic, on 6th January 2012, 11:30, said:

ce face? "realizeaza corelarea intre cauza si efect"? ai auzit vreodata de "corelatia nu implica cauzalitate"?

moartelaprosti, on 6th January 2012, 17:55, said:

pustiu, trage-ti doua palme si sterge-ti mucii! iar prosti sa-i faci pe mamicuta si taticutul tau care au conceput un exemplar ca tine!

gagautza analfabet si dornic de bagat in seama, baga la bostanul ala gol: principiile stiintei sunt UNIVERSALE! indiferent de domeniu, se aplica aceleasi principii! daca se incalca, ADIO STIINTA! iar psihologia si psihiatria nu au nici cea mai mica tangenta cu aceste principii! in schimb au nenumarate lucruri in comun cu astrologia, religia si multe alte asemenea! dar prostii ce sa inteleaga... e al dracu' de dificil!
si mai baga la cap o chestie in bostanul ala gol(desi am extrem de mari dubii ca-ti va ramane ceva in el): "argumentul" tau e o eroare logica deosebit de cretina si folosita de toti analfabetii retardati certati cu stiinta si principiile sale imuabile: appeal to authority! le-am explicat prostilor de nenumarate ori ca asa cum nu e nevoie sa studiezi astrologia sau religia in detaliu, la fel, nu e nevoie sa studiezi nici psihologia sau psihiatria in detaliu, pt. a demonstra ca nu sunt stiintifice, fiindca sunt calcate in picioare din capul locului cele mai elementare principii stiintifice!

Edited by gtk, 30 January 2012 - 00:40.

gtk, on 30th January 2012, 00:24, said:

Desigur dar noi nu vorbim aici de corelatii aiurea ci de observatii ale unor efecte in urma initierii unei cauze si evident corelarea ce se poate verifica experimental.

Edited by andreic, 30 January 2012 - 00:56.

Cine ma scoate din incurcatura si pe mine? Ce tipuri de relatii pot fi intre cauza si efect? Cind efectul influenteaza cauza, ce relatie se stabileste? Corelare poate inseamna relatie in doua sensuri? Cind se coreleaza date, ce se face, care este cauza si care este efectul? Raspunsurile la aceste intrebari ce sint?

E mult de discutat aici, printre altele sunt relatii directe sau indirecte (circumstantiale) intre cauza si efect, spre exemplu relatia dintre o marime fizica calculata si o valoare atribuita marimii masurata cu un aparat... trebuie doar sa avem grija sa nu intram in cercuri vicioase cum sugerezi cu efectul care (chipurile) afecteaza cauza.

Edited by andreic, 31 January 2012 - 02:58.

barbu78, on 30th January 2012, 22:34, said:

Pai de ce intri in incurcatura?!

Quote

Relatia intre cauza si efect este una de cauzalitate. Prin definitie.

Quote

Feedback cauzal.

Quote

Corelatie inseamna pur si simplu legatura intre ceva si altceva. Cauzalitatea este o treapta in plus.

Quote

Cand corelezi date, faci pur si simplu o analiza statistica seaca. Pentru a stabili cauzalitati, trebuie sa ne referim la ceva suplimentar fata de numere, i.e. la fenomenologii.

Quote

Siruri de caractere ASCII afisate pe ecran.

Pentru ca multa lume are inca neclaritati, cred ca o mica paranteza lamuritoare chiar daca usor OT poate fi binevenita.

Treptele de legatura intre evenimente (date etc.) se pot rezuma simplificat astfel:

0. Evenimente nelegate intre ele: ex. E1 {ieri la ora 15:35 incepe sa ploua} si E2 {azi deschid usa casei la 11:11} (exemplu banal cu valoare strict ilustrativa de referinta);

1. Coincidente intamplatoare^*: ex. E1 {azi la ora 11:11 incepe sa ploua} si E2 {azi deschid usa casei la 11:11}. Asa cum ii spune si numele (< lat. com- + incidentia), coincidenta inseamna ca doua (sau mai multe) evenimente se petrec aproximativ simultan; coincidentele atrag in mod natural atentia noastra fiindca mintea noastra este obisnuita sa caute legaturi intre evenimente. O coincidenta intamplatoare inseamna ca evenimentele E1 si E2 nu au vreo legatura intre ele in afara de aproximativa lor simultaneitate, rezultat al aleatoriului statistic.

2. Corelatii: ex. E1 {asfaltul este ud} si E2 {o buna parte dintre pietoni poarta umbrele}. Corelatia inseamna ca fenomenul E1 se petrece de regula in asociatie cu E2. Pentru mai multa relevanta, descriem corelatia in mod statistic pe baza unor modele matematice bine stabilite (cel mai indicat aici ar trebui sa descriem E1 printr-un parametru ce masoara cantitatea de apa pe m², iar E2 prin procentul de pietoni ce poarta umbrela si sa studiem covarianta acestor parametri; daca nu vrem sa facem covarianta ci doar sa decidem asupra legaturii intre E1 si E2, putem renunta la descrierea lui E1 si E2 prin parametri cantitativi ordonati si sa ne reducem la o tabela dichotomica ud/uscat si majoritate cu umbrele/minoritate cu umbrele). In caz ca dispunem de date suficiente, analiza statistica ne spune cu mare grad de incredere daca E1 si E2 sunt corelate (pozitiv sau negativ) intre ele sau nu (in cel din urma caz, o eventuala coincidenta a doua evenimente E1 si E2 rezulta imediat clasificabila in prima categorie de mai sus). Corelatia nu inseamna neaparat:
a ) asociatie absoluta (daca E1 atunci cu necesitate E2 sau viceversa), exista grade de corelatie furnizate de analiza statistica;
b ) relatie de cauzalitate ( E1 este cauza lui E2 sau E2 este cauza lui E1).
Totusi o corelatie bine stabilita ne da o indicatie clara despre o fenomenologie subiacenta comuna evenimentelor E1 si E2. In mod simplificat, aceasta inseamna ca e foarte probabil sa existe o cauza ultima comuna (in sens ierarhic) C a evenimentelor E1 si E2 (bunaoara in exemplul dat aici, cauza comuna si evidenta este C {afara ploua}). In caz ca aceasta cauza comuna C coincide cu unul dintre evenimentele E1 sau E2 avem...

3. Relatie cauzala: ex. E1 {afara ploua} si E2 {o buna parte dintre pietoni poarta umbrele}. Daca unul dintre evenimente (E1) printr-un anumit mecanism fenomenologic poate conduce la incidenta celuilalt eveniment (E2), atunci E1 constituie o cauza a lui E2 (discutia se poate complica cu detalii despre cauzele multiple sau despre cauzalitate non-deterministica, insa nu are rost sa o facem aici). De multe ori, relatia de cauzalitate poate fi inferata cu suficienta siguranta chiar si in lipsa unei fenomenologii detaliate, in caz ca ipoteticul eveniment-cauza este in mod evident un accident cauzat din exterior (de ex. E1 {leziune accidentala a creierului intr-o anumita zona} si E2 {dereglare a unei anumite functionalitati a organismului}).

Atribuirea unui loc precis pe aceasta scara a cauzalitatii este deci un proces decizional cu doua componente esentiale succesive:
i) stabilirea corelatiei intre E1 si E2;
ii) determinarea unui mecanism fenomenologic cauzal de legatura E1 -> E2 (sau invers).
Prima parte este de natura strict matematica si de obicei are nevoie doar de un input suficient de semnificativ la nivel statistic. Pe baza datelor de intrare se poate stabili usor daca E1 si E2 sunt realmente corelate sau nu (caz in care E1 si E2 intra in categoria 0 sau 1 de mai sus). Daca testele matematice spun ca E1 si E2 sunt corelate, ceea ce se poate afirma cu inalt grad de siguranta este existenta unei cauzalitati comune lor (macar in parte), C; de obicei nu se poate afirma cu aceeasi siguranta care este acea cauza fiindca identificarea corecta a mecanismului cauzal nu se face cu algoritmi matematici de rutina ci cu intelegerea fizica a tuturor fenomenelor implicate in acest mecanism. Asadar nu exista o reteta unica care sa raspunda la partea a doua a chestiunii; cu toate acestea, exista diferite metode euristice adaptate de la caz la caz care ne pot apropia de raspunsul corect si pentru fenomenologia respectiva.
Cele mai comune greseli ale nespecialistilor sunt legate de inaintarea in "grad" a grupurilor de evenimente: cupluri (E1, E2) apartinand la categoria 1 sunt percepute drept "coincidente semnificative" si avansate la categoria 2; cupluri (E1, E2) apartinand (real sau ipotetic) la categoria 2 sunt categorisite automat in categoria 3, in lipsa oricarei fenomenologii sau macar justificabilitati apriorice. Foarte greu de clarificat sunt in special erorile din ultima categorie; de exemplu, E1 {persoana X practica baschetul de performanta} si E2 {persoana X este mai inalta decat media} este o pereche de evenimente in mod vadit corelate, interpretate deseori de nespecialisti in sens net cauzal, "practicarea baschetului de performanta contribuie la cresterea in inaltime". De fapt exista o eroare generica statistica indusa de selectia antrenorilor: "persoanele ce cresc mai mult in inaltime au o probabilitate in medie mai mare de a practica cu succes sportiv baschetul de performanta" -> "ii pastrez in lot pe cei care ii vad ca au de gand sa creasca mai mult in inaltime" care constituie cauza comuna atat a E1 cat si E2 (implicit, prin faptul ca esantionul celor care practica baschetul de performanta nu mai este unul reprezentativ pentru intreaga populatie, ci se plaseaza de la bun inceput intr-o zona marginala).

(*) - in LR comuna, incultura generica a vorbitorilor a "consacrat" interpretarea practic exclusiv abuziva a termenului "coincidenta" cu semantismul `potrivire intamplatoare a doua evenimente`, in dezacord cu sensul sau etimologic evident, ceea ce a condus si inca mai conduce la existenta binevoitorilor "care stiu ei" si care sunt gata sa iti explice de ce sintagma "coincidenta intamplatoare" ar fi chipurile un pleonasm. In limbajul stiintific, aceasta alunecare semantica abuziva nu s-a produs iar "coincidenta intamplatoare" nu este perceput ca pleonasm ci ca expresie perfect legitima pentru a descrie o coincidenta datorata hazardului, in opozitie cu "coincidentele semnificative" care sunt indicatori ai corelatiilor. Eu am folosit desigur limbajul stiintific.

Va multumesc pentru raspunsuri, indiferent de felul in care au fost date, m-au lamurit.
Domnule andreic, ati inteles corect cam unde tinteam.

www.sens.org  merita citit site-ul.

Un alt fel de prelungire a vietii posibila la animale, dar in viitor nu se stie:
"Și animalele mai mari?
Păsările, liliecii și broaștele țestoase au trucuri celulare prin care îmblânzesc radicalii liberi și încetinesc îmbătrânirea. Iar oamenii investighează dacă aceste trucuri pot fi aplicate și la noi. Preferata mea e o moluscă de apă dulce care produce o larvă. Larva înoată și se prinde de branhiile unui somon. Odată atașată, larva injectează o mică proteină, iar proteina ajută somonul să gestioneze mai bine radicalii liberi. Așa că somonul nu mai trăiește doar unul sau doi ani, ci trei. Un an în plus fără să fie atacat de cancer sau alte boli care atacă peștii la bătrânețe. Parazitul extinde viața gazdei sale prin substanțe chimice. Imaginează-ți cum ar fi dacă am putea crea și folosi astfel de larve! Așa ar putea arăta viitorul." Sursa

Endinion, on 20 noiembrie 2011 - 09:28, said:

Si cam ce se cunoaste despre creier ? Cam nimic.

Daca s-ar reusi controlarea completa a cancerului, atunci in loc ca omul sa se imbolnaveasca si sa moara in cativa ani, acesta s-ar reinoii celular complet in acelasi interval de timp si de la 70 de ani ar sari din nou la 20 de ani.

In plus transplanturile de organe ar deveni nenecesare.

Cancerul exista deci nu trebuie sa inventam nimic.

Practic e ca si cum indivizii specilor luati separat au avut nemurirea la purtator, dar inactiva in faza benefica.

Totusi o nemurire completa ar implica o noua anatomie, ceva in genul organelor duble multiplicate ca la viermi, plus tot ce este la superlativ in lumea vie trecut in adn uman.

Staza metabolica la om, ar putea salva organismul in caz de hemoragie, frig, deshidratare, asfixie, soc mecanic, electric, otravire, ...

Organele multiple ar ajuta la refacere in cazuri critice.

Metabolismul lipidic de la ursi, foci, ...

Piele de rinocer sau piele chitinoasa ca si la larve, omizi, ...

Vedere nocturna si in IR.

Edited by Infinitty, 06 December 2016 - 13:39.

nemurirea nu e posibila pe o planate cu resurse limitate
populatia creste in  progresie geometrica in cateva sute de ani , ar fi un covor uman care sa acopere planeta