Cutia cu greșeli

 AdiJapan, on 08 decembrie 2016 - 14:09, said:

Postările mele și ale tale din urmă arată că tu aberezi. Eu vin cu exemple concrete pe cînd tu vii cu vorbe goale. Bănuiesc că ai să le reiei așa cum ungurii reiau aberațiile lor după ce ele sînt demontate de multă vreme.

 AdiJapan, on 13 noiembrie 2016 - 15:38, said:

Pe principiul asta limba daca ramine daca si-n cazul in care ar fi imprumutat 90% din lexicul roman. Prinzi logica...sper. Si conform logicii tale limba daca nu a devenit de origine romana. Deci cind te contrazici? Cu 2000 de ani in urma, sau astazi?

 vata_pa_batz, on 08 decembrie 2016 - 21:46, said:

Așa este, dacă lexicul limbii dace s-ar fi schimbat în proporție de 90% cu cuvinte din latină, și-ar fi păstrat originea. Numai că probabil nu înțelegeți de ce vă dau dreptate.

Necunoscătorii au impresia că o limbă e totuna cu lexicul ei, că în afară de cuvinte o limbă nu mai are nimic, și deci că dacă schimbi cuvintele în proporție de 90% schimbi și limba în aceeași proporție.

Dar lucrurile stau cu totul altfel. Lexicul e partea cea mai instabilă a unei limbi. Uite, în raport cu româna de acum două secole, româna de azi are circa jumătate --- JUMĂTATE!!! --- din lexic schimbat. În schimb morfologia, sintaxa și fonetica au rămas practic identice. De aceea, cînd judecăm înrudirea limbilor lexicul e partea în care putem avea cea mai mică încredere.

E drept, există o parte a lexicului care se schimbă foarte greu, și anume lexicul de bază (denumiri pentru părți ale corpului, grade de rudenie, culori elementare, acțiuni frecvente etc.), care ne ajută să stabilim relații de rudenie între limbi. În privința asta puteți căuta și citi despre listele Swadesh, folosite în lingvistica istorică. Dar aceste cuvinte de bază reprezintă o proporție infimă din lexic, nici măcar 1%, mai exact cîteva sute de cuvinte în raport cu sutele de mii de cuvinte din lexic. Aș fi putut deci spune că lexicul latin al limbii române se putea înlocui în proporție de 99% cu cuvinte slave, și limba română tot nu devenea slavă.

În aceeași ordine de idei, și dialectele unei limbi se judecă tot fără a ne baza pe lexic, pentru că diferențele cele mai mari dintre două dialecte se găsesc în lexic, în timp ce înrudirea o găsim în morfologie și sintaxă, iar clasificarea dialectelor se face în primul rînd pe baza diferențelor fonetice. Vă mai amintiți de numitul Vasile Stati, cel care a publicat un dicționar moldovenesc-român ca să demonstreze că limbile moldovenească și română sînt diferite? Făcea aceeași greșeală de a considera că diferențele de lexic înseamnă diferențe de limbă.

Limba dacă nu mai există. Ea nu s-a transformat, ci a dispărut, lăsînd cel mult o amprentă firavă asupra limbii române. E neclar în ce măsură și-a lăsat amprenta; s-ar putea să fie mai mult decît cuvinte ca barză și viezure (incerte și acelea), și anume să fi avut influențe în morfologia, sintaxa și fonetica limbii latine dunărene, dar cîtă vreme știm prea puțin despre limba dacă e greu să-i judecăm influențele.

 vata_pa_batz, on 08 decembrie 2016 - 21:46, said:

Absolut corect! Tocmai voiam să scriu eu chestia asta.

Este inexact ce scrie AdiJapan. Româna nu şi-a schimbat jumătate din lexic.  la concluzia asta s-a ajuns numărînd cuvintele din Dex, cu tot cu neologisme. Acestea ocupă un sfert din Dex, deci 25%. Jumate înseamnă 50%.
dacă luăm grairile populare însă vedem că în afară ce cuvinte intrate din Limba literară avem extrem de puţine neologisme, adică graiurile nu s-au schimbat semnificativ în ultimele sute de ani.
Dacă 90% doin lexic se schimbă va intzra aici cu siguranţă şi lexicul de bază, din care va rămîne foarte puţin şi atunci nu va fi vorba de altă limbă?
"Aș fi putut deci spune că lexicul latin al limbii române se putea înlocui în proporție de 99% cu cuvinte slave, și limba română tot nu devenea slavă." (AdiJapan)
Asta este o eroare evidentă. Asta s-a petrecut deja în mai multe locuri printre care Bulgaria. Acolo nici nu s-a ajuns la 90% schimbare de lexic. 38% din lexicul de bază al limbii Bulgare e comun cu acela al limbii române, totuşi bulgara e o limbă slavă considerată. Din vechea limbă vlahă vorbită înainte pe acel teritoriu, au rămas sintaxa, fonetica şi numeroase expresii, printre care înjurăturile şi exprimarea numeralelor peste 10.Aceasta este explicaţia de ce româna seamănă cu bulgara: strămoşii bulgarilor de azi au fost vlahi. Prin urmare ce s-a schimbat în principal acolo? Lexicul. QED.
Stre deosebire de Adijapan eu vin cu exemple, nu cu vorbe goale.
Despre Limba dacă AJ aduce tot vorbe goale. De unde rezultă că a dispărut? De unde rezultă că dacii au învăţat o limbă nouă cu tot cu fonetică? Peste tot unde s-au implementat limbi noi popoarele au păstrat fonetica din Limba lor veche.
Adijapan se înfundă tot mai mult în smîrcurile afirmaţiilor goale şi ale judecăţilor superficiale.
Reamintesc că demonstraţia făcută de lingvişti pt latinitatea limbii române a fost pe bază de lexic, deci la ei a contat lexicul. Pămînt din pavimentum, apă din aqua, mînă din manus, ochi din oculus etc. Asta era demonstarţia. Nu am uitat-o. Despre fonetică şi sintaxă nu au scris domnii lingvişti pentru demonstraţia făcută la liceu. Doar au afirmat fără probe, ca Adi Japan, că latina ar fi avut aceeaşi sintaxă ca Limba română.

De ce eşti aşa vehement despra lb bulgară? O vb personal sau te iei după lingvişti?
Dacă îi crezi în privința bulgarei de ce nu-i crezi şi în privința altor limbi?

Vehement? Cred că ai greşit cuvîntul. Ce vrei să spui?
Ce te interesează dacă o vorbesc sau nu? Ce am spus eu e absolut adevărat şi poate verifica oricine indiferent dacă are sau nu cunoştinţe de lingvistică.E suficient să asculte Limba cu atenţie şi să vadă cîteva traduceri.
Evident părerea mea este aceeaşi şi despre alte limbi, dar am dat bulgara ca exemplu ca să fie clar.

Si atunci de ce ai sarit in sus cind am afirmat ca basca are 75 % din vocabular de origine romanica, via limbile din jurul ei? Judeci cu 2 masuri, numai informatiile care iti convin sunt bune?
Spaniola de ex are 4000 de cuvinte din araba si nu a devenit limba semitica. Degeaba asculti ca tu nu stii nici araba, nici spaniola si nici nu vrei sa crezi pe nimeni care are alte opinii, chiar daca vine cu dovezi.
Asculta pe youtube si ai sa vezi ca asa e. Indiciu: euskara pt lb basca.

Nu stiu ce este cu Limba bască. Bulgara se poate vedea imediat.
dacă are 4.000 de cuvinte arabe spaniola, are foarte puţine. Ca să aibă 90% cuvinte arabe in limbă ar trebui să aibe vreo 40.000.
Cu ce dovezi ai venit tu? dar Adi Japan? Nu vezi ce prostii spui? Vorbim de 90% schimbare de lexic şi tu vii cu 4.000 de cuvinte Spaniole de origine arabă!!
Ai ocazia acum să arăţi practic ce ai spus despre Limba bască. Uite aici rugăciunea tatăl nostru. Subliniază pe ea cuvintele de origine romanică.
44.Bască

Gure Aita, Zeruetan zaudena,
santu izan bedi zure izena.
Etor bedi zure erreinua.
Egin bedi zure nahia
zeruan bezala lurrean ere.
Emaguzu gaur egun honetako ogia.
Barkatu gure zorrak
geuk ere gure zordunei barkatzen diegun bezala.
Eta ez gu tentaldira eraman
baina atera gaitzazu gaitzetik.
Amen.
Pentru comparaţie aici e în latină:
35.Latină

Pater noster, qui es in caelis
sanctificetur nomen tuum;
Adveniat regnum tuum. Fiat voluntas tua
sicut in caelo et in terra
Panem nostrum qvotidianum da nobis hodie.
Et dimitte nobis debita nostra,
sicut et nos dimittimus debitoribus nostris.
Et ne nos inducas in temptationem;
sed libera nos a malo.
Amen.

 neafloricadinobor, on 09 decembrie 2016 - 15:29, said:

Jumătate din lexicul actual nu exista la 1800. Prin comparație, toate sunetele din româna de azi existau și în 1800. Acum poate înțelegeți mai bine de ce spun că lexicul e mult mai instabil decît celelalte componente ale limbii, ca de exemplu fonetica.

Sigur că noile cuvinte sînt neologisme. De-aia le cheamă așa, că sînt noi. Și de fapt o bună parte din cuvintele acelea noi au ieșit deja și din categoria neologismelor și au intrat în vocabularul obișnuit: frigider, mașină, gem, kilogram, fentă, curent, drujbă, televizor, adidași etc. Iar astfel de cuvinte au intrat și în graiuri, nu doar în limba standard. În schimb nu cred că-mi veți putea da exemplu de vreun sunet nou intrat în graiuri.

Deci rămîne cum am stabilit: lexicul e ultimul aspect al limbii pe care ne putem baza în analiza înrudirii dintre limbi. E ca și cum ai judeca înrudirea dintre oameni pe baza hainelor pe care le poartă. Lexicul se schimbă rapid în funcție de necesitățile de comunicare, dependente la rîndul lor de realitățile timpului și locului respectiv. În schimb morfologia, de exemplu, nu are nevoie să se adapteze.

 neafloricadinobor, on 09 decembrie 2016 - 15:29, said:

Mulțumesc că-mi traduceți în procente ce înseamnă sfertul și jumătatea. Ce mă făceam altfel?

Mai exact în lexicul actual sînt circa 40% franțuzisme. Dacă mai adăugăm și cuvintele împrumutate din italiană, germană și engleză ne apropiem binișor de jumătate. Oricum, ideea nu era de fix 50%, ci de schimbare imensă în raport cu celelalte compartimente ale limbii.

 neafloricadinobor, on 09 decembrie 2016 - 15:29, said:

De ce cu atîta siguranță? V-am spus, lexicul de bază are cîteva sute de cuvinte, să zicem 1000 sau 2000, după cum tragem linia mai sus sau mai jos. Iar lexicul întreg are 100.000–200.000 de cuvinte, în funcție de cum numărăm regionalismele, arhaismele, termenii de jargon, termeni de specialitate etc. Așadar lexicul de bază reprezintă ceva de ordinul a 1% din tot lexicul, cu îngăduință.

E drept, lexicul de bază nu-i imun nici el. În cazul unui contact intim și intens cu o altă limbă apar schimbări și în lexicul de bază, așa cum s-a întîmplat cu slavismele în română: cuvinte ca prieten sau a iubi.

 neafloricadinobor, on 09 decembrie 2016 - 15:29, said:

Aveți o concepție ciudată despre ce rămîne dintr-o limbă și ce dispare. E practic imposibil ca dintr-o limbă să dispară numeralele de pînă la 10, care fac parte din lexicul de bază, și să rămînă totuși cele de la 11 la 19. E ca și cum ai spune că ți-a dărîmat cutremurul zidurile, dar ți-a lăsat acoperișul neclintit. Să fim serioși. Fac pariu că nu v-ați gîndit prin ce mecanism s-ar fi putut petrece păstrarea înjurăturilor și a numeralelor peste 10, dar dispariția morfologiei sau a vocabularului de bază. Fiindcă dacă v-ați fi gîndit v-ați fi dat seama că nu merge.

Ce faceți dumneavoastră acum e cam așa: aveți o ipoteză năstrușnică și acum chinuiți logica încît să confirme ipoteza.

 neafloricadinobor, on 09 decembrie 2016 - 15:29, said:

Iarăși n-ați citit ce-am scris.

În primul rînd că n-ar fi o mare chestie ca dacii să fi preluat latina cu fonetică cu tot. Probabil dumneavoastră vă imaginați un dac individual care e pus în situația de a sta de vorbă cu romanii și care nu reușește să le imite pronunția. În privința asta ați avea dreptate, dar nu așa se produce preluarea unei limbi de către o populație. Dacul ăla care vorbea latina cu accent prost a murit cu același accent. Dar copilul lui, care poate se juca cu copilul romanului, a învățat latina cu accentul romanilor. În cîteva generații accentul putea fi preluat integral.

Apoi am spus clar că e posibil totuși și ca limba dacă să fi avut „influențe în morfologia, sintaxa și fonetica limbii latine dunărene”. Dar n-ați mai ajuns cu cititul pînă acolo.

Credeți că limba dacă n-a dispărut? Foarte bine, demonstrați că încă mai există.

 neafloricadinobor, on 09 decembrie 2016 - 15:29, said:

Bon, deci dumneavoastră credeți că manualul de liceu e apogeul lingvisticii moderne, că demonstrația latinității limbii române se rezumă la ce scrie în manual. E clar.

N-a afirmat nimeni, decît poate vreun ignorant, că sintaxa latină e aceeași cu sintaxa română. Nu e aceeași.

Dar în judecarea înrudirii dintre limbi nu trebuie neapărat găsite elemente comune – aceeași morfologie, aceeași sintaxă, aceleași cuvinte –, ci mecanisme lingvistice prin care limba putea evolua de la o formă la alta. De exemplu poate vi se pare ciudat că de la pavimentum să se ajungă la pămînt. Dar există o serie de mecanisme pentru evoluția asta, care se confirmă și la alte cuvinte. De exemplu v-ul intervocalic a dispărut și la celelalte alte cuvinte latinești păstrate în română. Caracterul sistematic al acestui fenomen e cel care dovedește înrudirea. În schimb asemănarea fonetică dintre română și bulgară nu dovedește decît cel mult contact între vorbitori, nu și înrudire între limbi.

Chiar jumate din lexicul actual nu exista la 1.800? Ai numărat tu?
Nu am spus că lexicul  nu ar fi mai instabil decît alte componente ale limbii, dimpotrivă.  prin urmare nu e cazul să imi explici mie treaba asta.
"Sigur că noile cuvinte sînt neologisme. De-aia le cheamă așa, că sînt noi. Și de fapt o bună parte din cuvintele acelea noi au ieșit deja și din categoria neologismelor și au intrat în vocabularul obișnuit: frigider, mașină, gem, kilogram, fentă, curent, drujbă, televizor, adidași etc. Iar astfel de cuvinte au intrat și în graiuri, nu doar în limba standard" (Adi Japan)
Şi astea sînt 90%? Despre asta era vorba; despre procent.
"Deci rămîne cum am stabilit: lexicul e ultimul aspect al limbii pe care ne putem baza în analiza înrudirii dintre limbi" (A Japan)
Nu ai stabilit nimic şi nu ai demonstrat că dacă se schimbă în procent de 90% limba rămîne aceeaşi.
"E practic imposibil ca dintr-o limbă să dispară numeralele de pînă la 10, care fac parte din lexicul de bază, și să rămînă totuși cele de la 11 la 19." (A Japan)
Eu nu am zis că că in bulgară s-au schimbat numeralele de la 1 la 10 şi au rămas cele de la 11 la 19!  Tu ori nu pricepi ce citeşti ori interpretezi răuvoitor. Am spus că în bulgară s-au schimbat TOATE CUVINTELE CARE DESEMNEAZĂ NUMERALELE. Numai felul exprimării a rămas pt numeralele peste 10. Văd că nu pricepi ce scriu
eu sau uiţi imediat.
Nu am scris nici că înjurăturile sînt romîneşti în bulgară. Am scris că exprimarea înjurăturilor este tot ca în romînă. CUVINTELE SÎNT ÎN BULGARĂ.
"În primul rînd că n-ar fi o mare chestie ca dacii să fi preluat latina cu fonetică cu tot" (AJ=
Nu s-a întîmplat nicăieri asta.
"Credeți că limba dacă n-a dispărut? Foarte bine, demonstrați că încă mai există." AJ
Eu am dovedit că nu a dispărut. Plăcile de plumb şi inelul de la Ezerovo au fost scrise în traco-dacă. Tu ai idee cum ne dăm seama cînd un text scris cu semne cunoscute sau 90% cunoscute, e bine despărţit în cuvinte? Dacă nu ai încă idee încearcă să îţi dai seama că nu e prea greu. Pruteanu nu a ştiut, sărmanul. Nici Ion Coja nu ştie şi nici nu vrea să ştie. Nici Aurora Peţan! Şi totuşi nu e greu. Sînt convins că un inginer deştept , doctor deştept, contabil deştept, şi-ar da seama.  Un prost, mai ales unul căpos, poa să fie şi academician că tot nu pricepe. prin urmare eu am dovedit că tzraca nu a dispărut. Deocamdată numai cei deştepţi pricep însă.
"Bon, deci dumneavoastră credeți că manualul de liceu e apogeul lingvisticii moderne, că demonstrația latinității limbii române se rezumă la ce scrie în manual. E clar."
Am dat asta pt tine şi pt cei mai mulţi.  Demonstraţia este tot aşa şi la un nivel mai înalt. A făcut-o Alexandru Rosetti într-po carte groasă cît un ceasclov, pt care el a primit titlul de academician, deşi lucrarea lui e un monument de prostie. Demonstraţia e făcută în principal PE CUVINTE.
Cei care au afirmat că româna are sintaxa latinei au fost lingvişti. Asta a fost scris în numeroase articole, iar userii de pe acest forum au preluat şi au pus linkuri.
Tu de unde ştii cum era sintaxa latinei vulgare? Îmi arăţi un text, că eu ştiu să îl analizez. Vreu doar textul în latina vulgară din care ţi-ai dat tu seama că sintaxa nu era aceeaşi. Latin acultă nu intră in discuţie pt că nu au spus lingviştii că  din latina cultă s-ar fi format vreo limbă romanică.
"Dar în judecarea înrudirii dintre limbi nu trebuie neapărat găsite elemente comune – aceeași morfologie, aceeași sintaxă, aceleași cuvinte –, ci mecanisme lingvistice prin care limba putea evolua de la o formă la alta" A J.
Astea nu sint decît teorii nedovedite. Pe ce bază au făcut ei această teorie a limbii române?  Nu au avut limbă latină să compare. Nu au avut decît texte în limba latină clasică şi  a evului mediu. Latină vulgară nu au avut. Nici Vulgata nu e in latina vulgară. Ei au spus asta.
"În schimb asemănarea fonetică dintre română și bulgară nu dovedește decît cel mult contact între vorbitori, nu și înrudire între limbi."
1. Bulgara e rudă cu romîna în cadrul limbilor indo europene. Nu e considerată în aceeaşi grupă însă.
2. Asemănarea fonetică nu e din cauză de contact intre vorbitorii de bulgară şi de romînă ci din cauza că numeroşii vlahi din sudul Dunării au trecut la bulgară şi fonetica aşa s-a păstrat. Limba bulgară nu a venit de undeva  ci s-a format acolo în Bulgaria.
Între vorbitorii de romînă din Ardeal şi Oltenia au fost contacte lingvistice destule, dar fonetica s-a păstrat în ambele regiuni. Prin urmare ce spui tu despre contacte şi fonetică nu este adevărat că dacă ar fi fost ori oltenii ar fi pronunţat ardeleneşte ori invers. Nu ai spirit de observaţie. Ai citit ceva lingvistică dar nu ai putere de observaţie şi nici de judecată. Dacă citeşti o teorie greşită nu îţi dai seama. principalul la tine e că aşa au spus lingviştii şi au o grămadă de argumente. Dacă unele sînt tîmpite tu nu îţi dai seama. Nu îţi dai seama nici cînd cineva spune ceva bine dacă ce spune el nu este confirmat de lingvişti.

Edited by neafloricadinobor, 10 December 2016 - 23:21.

 AdiJapan, on 09 decembrie 2016 - 13:44, said:

Serios? In urma disertatiei lu matale, mie mi se contureaza imaginea tot mai clar, anume dacii erau ori prosti. ori extrem de lenesi. Cind au preluat ei limba romana vulgara, au scurtat tot ce nu le trebuia, astfel incit din 7 cazuri au pastrat doar patru. Ablativul, Vocativul si Locativul s-au dovedit a fi inutile. E logic, din moment ce aveau nevoie sa se-nteleaga doar de-un troc acolo
Deci lexicul nu, gramatica destul de diluata...Imparatu e cam gol

 neafloricadinobor, on 10 decembrie 2016 - 23:14, said:

Ce rost are întrebarea „Ai numărat tu?” în discuția asta? Trebuia să le mai număr și eu personal? Nu ajunge că le-au numărat alții, de mai multe ori?

De altfel nici nu am nevoie de o numărătoare exactă. E suficient să știu că o parte masivă din lexicul românesc actual nu exista înainte de valul de împrumuturi din franceză din secolul 19.

 neafloricadinobor, on 10 decembrie 2016 - 23:14, said:

Am zis eu că astea ar fi 90%?

Procent înseamnă 1%. Despre care 1% era vorba?

 neafloricadinobor, on 10 decembrie 2016 - 23:14, said:

Vă rog, descrieți mecanismul prin care anumite cuvinte dispar din limbă, dar rămîne felul exprimării lor. Explicați concret pe numeralele acelea.

 neafloricadinobor, on 10 decembrie 2016 - 23:14, said:

Ce anume nu s-a întîmplat? Ca o limbă să fie preluată cu fonetică cu tot? Căutați language shift și veți găsi o mulțime de exemple, precum asmiliarea limbii franceze de către bruxelezi, alsacieni sau basci. Se întîmplă de fiecare dată cînd vorbitorii unei limbi au un avantaj net din a vorbi o altă limbă, percepută ca avînd un mai mare prestigiu.

 neafloricadinobor, on 10 decembrie 2016 - 23:14, said:

Da da, ați dovedit. Problema e că nu vă acceptă nimeni teoria.

 neafloricadinobor, on 10 decembrie 2016 - 23:14, said:

Pe cuvinte, da, dar cum anume? Că dacă din cuvintele alea lingvistul analizează flexionarea înseamnă că demonstrația se bazează pe morfologie. Dacă analizează cum au evoluat sunetele, demonstrația se bazează pe fonologie. Și așa mai departe. Pe cuvinte nu înseamnă automat pe lexic.

 neafloricadinobor, on 10 decembrie 2016 - 23:14, said:

N-am văzut.

În fine, nu am răbdare să continui acum. Am chestii mult mai interesante de făcut.

 vata_pa_batz, on 11 decembrie 2016 - 13:17, said:

Ei spun că lexicul ar fi în mare proporție de origine latină. Nu au putut dovedi, că nu constituie dovadă faptul că mînă seamănă cu manus, cap cu capus, umăr cu humerus etc. Limba putea veni și dintr-o altă limbă decît latina, dar asemănătoare cu aceasta. Nu o fi fost latina prima limbă de acest tip!
Lingviștii au făcut teoria evoluției, pe care o susțin cu exemple dar și cu minciuni. O minciună este  evoluția limbii franceze. Ni se arată un text scris într-o limbă din evul mediu(Cîntecul lui Roland), dar nu ni se spune că pe acel teritoriu al Franței se vorbeasu mai multe limbi. Unele se mai vorbesc și azi. Apoi ei fac comparația cu un text în franceza modernă. Se vede astfel diferența dintre cele două limbi, care e pusă pe seama evoluției. În realitate franceza modernă provine din nord, din regiunea pariziană, iar acolo nu s-a vorbit vreoadată limba în care a fost scris Cîntecul lui Roland, deci dacă franceza modernă nu descinde din acea limbă în care a fost scris Cîntecul lui Roland, e limpede că lingviștii au comis o șarlatanie.
Încă nu a putut dovedi nimeni că limba latină vulgară s-a vorbit în Imperiul Roman. Nu există nici un text. Există doar in latina cultă. Aceea însă nu a fost vorbită nici măcar la Roma.

Şi au fost 90% împrumuturi?
Ai zis că dacă ar fi fost 90% împrumuturi limba a r fi rămas tot romanică. Nu s-au făcut împrumuturi masive din altă limbă, neromanică, aşa încît ce exemplu dai tu cu limba română în sec 19 e total irelevant pt discuţia de faţă. Îmi arăţi limbă care a băgat 90% lexic din alte părţi şi a rămas aceeaşi.
"Vă rog, descrieți mecanismul prin care anumite cuvinte dispar din limbă, dar rămîne felul exprimării lor. Explicați concret pe numeralele acelea."
Este foarte simplu. oamenii învaţă de la străinii sosiţi în ţara lor o grămadă de cuvinte.  De ce se întîmplă asta e alt subiect.Învaţă de ex numerale străine, dar fără să vrea le exprimă tot ca în limba lor. Au auzit la slavii veniţi ceva de genul DVADEŞCIA PIET, DAR AU SPUS DVE DESIAT I PET, pt că erau invăţaţi să spună în limba vlahă două zeci şi cinci.
"Pe cuvinte, da, dar cum anume?"
Pămînt-pavimentum, mînă-manus, umăr-humerus, ţară-terra, ochi-oculus etc.
Au şi o demonstraţie pe fonologie. L s-ar fi transformat în R: SOLIS-SOARE şi altele.  Ar fi apărut vocale noi ca de ex ă şi î pt că aşa ar fi evoluat limba.
Pe cuvinte înseamnă automat pe lexic: mînă, pămînt, frunte, picior, coastă...nu e lexic?
Tu nu ai aflat nici acum că lingviştii au afirmat că româna are sintaxa latinei. Înseamnă că eşti incult.Ţi-au spus şi la şcoală asta.
Nu ştiu ce faci tu aşa de interesant. Aici trebuie să reflectezi, iar tu nu ai chef. Ce să îţi fac? Nu poţi, nu faci. Alţii pot.

Cintecul lui Roland pare sa fie tot in franceza, ceva dialect. Poftim:
https://fr.wikisourc...de_Roland/Texte

In evul mediu s-a reactivat o limba moarta, pentru ca folosirea ei era de bon ton in cercurile inalte si mai juca rolul lb. engleze de astazi. in afara de asta latina a fost folosita ca limba de studii si ca sursa de cuvinte tehnice. Dupa parerea mea humerus, oculus, manus...reprezinta tot cuvinte tehnice, care au patruns in limba prin intermediul medicinei.

Nu i nici un dialect, e o franceză puțin învechită. Dificultatea constă în faptul că s-a folosit altă ortografie. Şi în ziua de azi sistemul ortografic francez e f dificil. Numai pt a reda sunetul o există 4 grafii: o, ô, au, eau, plus pentru plural aux, eaux,  care tot o se pronunță dacă nu s urmate de o vocală.
Pt e de asemenea è, é, ê, ai, ais, aix, etc.

Idee e, ca nu pare a fi latina si doar asta conteaza in discutia de fata