Civilizatie in Europa

Alexandru H., on 30 august 2018 - 18:45, said:

imi inchipui ce soc pentru animalele alea de ti.gani din tarile germanice cand dadeau cu ochii de Constantinopol.

cred ca derbedeii aveau un "culture shock"
precum astazi un negru din ghetou cand iese intr-un "school trip" intr-o localitate de albi.
sau un ti.gan plecat din Garcini la oras.

enough1453, on 31 august 2018 - 19:55, said:

Am pus o chestie frumoasa si dumneata sari imediat la gatul unora denumindu-i animale. De unde ura asta fanatica? Hai sa-i facem si pe dacii ajunsi ca sclavi la Roma animale doar pentru ghinionul unei batalii pierdute... dar e corect? Civilizatiile se urca si coboara - istoric vorbind, e mai fascinanta urcarea decat statul in foisor si aruncarea cu banane in aia pe care ii consideri dumneata niste inferiori.

Nimeni nu a zis ca triburile germanice erau la nivelul romanilor din timpul lui Justinian. Dar cei indragostiti de istorie stiu sa caute placerile si in acel sef de trib care construieste o fortareata de lemn si incepe sa taxeze satenii din jur. Sunt istorici care vor studia toata viata cuneiforme cu taxele percepute de nu stiu ce suveran minor al Urukului - si si-au gasit implinirea in ele. Pentru unii ca voi, istoria e doar buna pentru a va demonstra prejudecatile.

Gandeste-te la momentul in care ajung principii occidentali in Bizantului lui Alexios. Pe de-o parte sunt impresionati de vechea capitala romana, pe de alta parte vorbim de niste oameni ce si-au parasit domeniile pentru a ajunge intr-o lume indepartata, de a se bate cu adversari pe care nici nu-i stiau pe nume ca sa cucereasca orase de care abia auzisera. Alexios are si el toate motivele sa fie impresionat.

Alexandru H., on 31 august 2018 - 20:10, said:

acuma pe bune.
ce altceva erau animalele alea ajunsi sclavi la Roma?

Alexandru H., on 31 august 2018 - 20:10, said:

si tu crezi ca asa au ajuns animalele alea in fruntea civilizatiei mondiale?

pai te inseli.
inseamna ca mai ai de citit.
Mai mult timp petrecut prin biblioteci.
Iti dau bibliografie daca esti curios.

Alexandru H., on 31 august 2018 - 20:10, said:

a fost pe dracu impresionat.
a vazut niste animale care parjoleau totul in cale.
s-a lepadat rapid de animale, peste Bosfor.
unde turcii i-au facut friptura.
... la caini bineinteles.

Alexandru H., on 31 august 2018 - 20:10, said:

care voi?
te referi la tine presupun.

Alexandru H., on 31 august 2018 - 20:10, said:

pai chestia ai frumoasa am postat-o eu mult inaintea ta.
si parca tu si altii ati inceput sa aruncati cu zoaie.

Edited by enough1453, 31 August 2018 - 20:17.

enough1453, on 31 august 2018 - 19:55, said:

Nu dadeau doi bani pe cacaturile alea sudiste.
Decat ca prada, cum e si normal.
Prada pe care au stiut-o folosi de un infinit de ori mai bine ca grecoteii.

enough1453, on 31 august 2018 - 20:20, said:

Singurul care improasca cu diaree statuta esti tu.
Si eu care-ti raspund pe aceeasi moneda.

despre pedepsirea femeilor care aveau nasteri nelegitime si comiteau si infanticid/avort in anglia medievala
cateva zeci de cazuri de avort si infanticid pe provincie pe an in secolele 13-14
nu prea treceai neobservat, comunitatea in general se prindea sistematic - contrar imaginii noastre nu prea erau tinuturi salbatice, cam era lume peste tot si cam toti din partea locului se stiau bine.
Teoretic infanticidul si avortul erau considerate crime si trebuiau pedepsite cu moartea dar in practica...
Din 131 cazuri, 17 au atras pedeapsa capitala, 5 inchise, 50 au scapat si n-au fost urmarite, 24 au fost gratiate.
Butler Sara. M., « A case of indifference », art. cit., p. 75
o scrisoare de gratiere pe teme similare emisa de regele francez arata intelegerea regelui pt femeile insarcinate fara mijloace sau cu tata care nu vrea sa-si asume responsabilitatile, silite sa ucida copiii din cauza situatiei, si considera ca pozitia lor nu le da prea multe alegeri si deci in general erau gratiate.

milo are ceva interesant de zis dpdv istoric
https://www.dangerou...1/middle-rages/
miza studiilor medievale - cand ii vedem pe alde Fane realizam gravitatea situatiei
http://www.unz.com/a...-black-advisor/
rescrierea istoriei in spirit negrofil

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/w4KDZUkaN9s?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
nu e chiar istorie dar mi s-a parut interesant de pus si asta la civilizatia vestica - oamenii anilor 50-70, inaintea ''eliberarii postmoderne''
Oamenii aia ''inchistati in traditii triste''
uite ca nu era chiar asa
de reflectat

Edited by xyz_forever, 01 September 2018 - 14:43.

xyz_forever, on 01 septembrie 2018 - 14:29, said:

brebabaiatule,
tu una imi dai in cap,
alta spui "ca nu eram chiar asa".
pai, as zice, limpezeste-te.

Tocmai am vazut un documentar din seria "Story of Europe"  pe Viasat History  si mi s-a parut patetic.
Ii considerau pe musulmani ca facand parte din istoria noastra  si le atribuiau lor meritele pentru ca au tradus lucrarile  stiintifice ale grecilor.

yankeedoodle, on 02 septembrie 2018 - 14:31, said:

"Gerard of Cremona arrived at a knowledge of each part of philosophy according to the study of the Latins, nevertheless, because of his love for the Almagest, which he did not find at all amongst the Latins, he made his way to Toledo, where seeing an abundance of books in Arabic on every subject, and pitying the poverty he had experienced among the Latins concerning these subjects, out of his desire to translate he thoroughly learnt the Arabic language...."

Alexandru H., on 02 septembrie 2018 - 15:31, said:

Dispari ma cu citatele astea   scrise de marxisti islamofili.  

Singurii care au contribuit la progresul european au fost bizantinii.  Europa a cunoscut Renasterea dupa ce multi carturari bizantini au fugit din Constantinopolul napastuit de turci in 1453. Bizantinii au fost intermediarii dintre greci/romani si progresul european.

Edited by yankeedoodle, 02 September 2018 - 16:03.

Si inainte de Renastere a fost scolasticismul, intretinut printre altele si de catre traducerile din limba araba din secolele 12-13.

Iar citatul pe care ti l-am pus acolo nu provine de la "marxistii islamofili" ci dintr-un poem biografic despre viata lui Gerard de Cremona (cel mai prolific translator medieval din limba araba), scris de catre studentii lui in secolul 12. Evident, in stilul semidoct cu care acest forum e obisnuit, vei trece cu vederea peste asta.

Alexandru H., on 02 septembrie 2018 - 16:30, said:

De unde ai luat astea, de pe Wikipedia?
Scolasticisimul a fost crestin-european autentic.
Oricum, asta nu poate sa-i includa pe musulmani in istoria noastra.

Quote

Da, unul singur dintre multi alti traducatori  care au tradus lucrarile grecilor prin intermediul bizantinilor.

Problema dumitale e ca iti inchipui ca istoria e construita dintr-o serie de bule - aia europeana, aia musulmana, aia chineza - iar bulele respective nu interactioneaza decat militar. Textele clasice grecesti intra in cultura musulmana prin intermediul traducatorilor greci ai secolelor 8 si 9 si parcurg drumul catre cultura vest-occidentala prin intermediul lucrarilor arabe in secolele 12-13.

Quote

Avem mai multe nume de traducatori din limba araba decat din limba greaca pentru perioada acelor 2 secole. Daca vezi citatul pe care l-am pus, Gerard se duce in Toledo in special pentru a gasi Almagestul lui Ptolemeu si de a-l traduce din araba in latina. Ironia e ca deja circula un text al cartii tradus din greceste - insa traducerea lui Gerard e mult mai cunoscuta si mai citita.

Si ca sa-ti stric o iluzie, carturarii bizantini nu aduc europenilor occidentali in 1453 cartile lui Platon, Aristotel sau Tucidide - astea erau deja traduse in latina prin filiera araba. Contributia lor fundamentala e ca sunt vorbitori nativi de limba greceasca si astfel ofera oportunitatea celor interesati de a o invata pentru a citi respectivele lucrari in limba originala. Cand Cosimo de Medici incurajeaza miscarea neoplatonista, nu o face pentru ca atunci aude el prima oara de Platon - ci pentru ca in Bizant filosofia la moda e platonismul lui George Plethon iar acesta o preda in Florenta.

Alexandru H., on 02 septembrie 2018 - 17:28, said:

brebabaiatule,
matale cand citesti wiki fa-o documentat.
De exemplu:

Quote

Acuma, ar mai trebui sa completezi cu alte informatii.
De exemplu, traducatorii din araba in latina, care din Sicilia s-au dus la Toledo,
nu au tradus operele originare ale grecilor, ci interpretari ale clasilor greci.

Alexandru H., on 02 septembrie 2018 - 17:28, said:

Pai acuma intelegi de ce interpelez?

Fiindca nu intelegi.

Traducerile din araba nu au fost originalele.
Scolasticii, educati in cultura bizantina, caci proveneau din zona altadata bizantina
dar ocupata de normanzi, a caror mostenitor a fost Frederick II de Hohenstaufen,
Kaiser german, Konig al Germaniei, Rege al Siciliei,
Rege al Ierusalimului,
una din cele mai iluminate minti care le-a cuinoscut omenirea,
ce a creat cel mai efervescent vad de tranzitie intre Estul bizantin si al civilizatiei Romaniei,
si vestul mahala germanica,
au fost primii care au revolutionat gandirea occidentala prin aprofundarea lucrarilor clasicilor greci in orginal.

Asta si datorita Universitatii din Bologna, unde s-a revitalizat dreptul roman,
prin Codexul lui Iustinian si traducerile Novelelor in latina.

Apropo de Bologna,
ai dreptate,

aia din Romagna, (Romania)
da da,
aia cu infuzie puternica de bizantinism.

Pe vremea lui Gerard din Cremona occidentalii (adica latinii)
erau de un primitivism in gandire,  care ii bloca sa inteleaga textele originare (fie ele in latina)
ale clasicilor greci.

Aveau nevoie de interpretari, de profesori sa-i introduca.
De aici si nevoia de a-i traduce pe arabi.
Textele arabe nefiind altceva decat niste interpretari.
In majoritatea cazurilor de kkt.

Asa ca emigrantii greci din Romania vor fi cei care-i introduc pe latini (adica pe occidentali)
in gandirea filozofilor antici greci.
Direct la sursa.
Si pintr-o gandire dezvoltata cu ajutorul universitatilor.
Create tot de bizantini, adica de romani.

Edited by enough1453, 02 September 2018 - 18:16.

yankeedoodle, on 02 septembrie 2018 - 14:31, said:

Tu te mai uiti la teveu asteptand orice altceva decat laturi? (accent pe u)
Mai ales la istorie?

Alexandru H., on 02 septembrie 2018 - 15:31, said:

Aiurea.
Esentialul literaturii bizantine a trecut spre vest natural, adica direct, de la bizantini la vestici. Prin venetieni in general.
Si prin Biserica.
Faza cu arabii a fost secundara, dar islamofilii au scos-o capitala.
Francia scotea mai multe carti decat Cordoba inca de pe la 700.
Am postat eu si despre asta, dar vezi sa nu citeasca cineva...

Alexandru H., on 02 septembrie 2018 - 16:30, said:

Aiurea.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/wpZT9rGm_NM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


castelele europene vs castelele japoneze

Edited by xyz_forever, 15 September 2018 - 15:03.

Am terminat de citit Cartea Neagra a Revolutiei Franceze.
Pai e infiorator.
Nu atat pentru atrocitati - desi si alea au fost incredibile - cat pentru ce-a revelat despre natura umana. Si inca intr-o tara de frunte.
Sa incepem cu inceputul.
Erau NISTE probleme.
Recolta proasta din 1788, blocarea burghezilor de catre nobili sa acceada functiile importante, criza bugetara datorata ajutarii Americii sa invinga englezii, mai multe demisii de premieri care faceau lumea sa simta guvernul ca fiind instabil, nepopularitatea lui Maria-Antoaneta, anumite risipe ale Curtii, o anumita birocratie si un oarecare blocaj datorat diferentelor de organizare intre provincii.
Insist pe ''anumite'', nu era nimic foarte serios, sistemul de dupa revolutie a fost mult mai rau in toate astea.
La asta se adauga subversiunea masonica, ce raspandea scepticism si spirit de rebeliune intre notabili, subversiunea prusaca ce raspandea zvonuri de foamete & shit, subversiunea lui Orleans care ar fi vrut tronul, moliciunea lui Ludovic...
Insa NICIUNUL din motivele astea nu era suficient sa duca la catastrofa care a urmat.
Ludovic abolise tortura, daduse drepturi provinciilor, mai usurase din taxe si birocratie, daduse drepturi claselor de jos sa voteze local, femeilor, evreilor, NU SEMNASE IN VIATA LUI VREO CONDAMNARE CAPITALA...
Refacuse flota.
Franta exporta mai mult ca Anglia.
Statea mai bine ca niciodata.

Dar apoi zvonurile si ambitiile contrare au explodat.
Ludovic a convocat Adunarea nationala sa dezbata problemele, si aia intr-un elan de panica combinata cu rebeliune s-a intors contra lui.
EL LE-A INTERZIS SOLDATILOR SA TRAGA IN POPOR.
Nobilii disperati si-au rupt sabiile si-au plecat.
Adunarea intr-un elan nihilist a abolit toate institutiile monarhice.
Franta fusese mereu dirijista.
Fara institutii, nu au mai intrat taxele, nu s-au mai alimentat orasele...
De unde nu era criza, au inceput a moara de foame.
Panica a tot crescut.
Agitatorii au denuntat ''sabotorii'' si nepriceperea regelui.
S-au apucat sa confiste proprietati sa scoata bani.
Apoi au proclamat stare de necesitate ca sa rezolve vraistea de ei creata.
Apoi gloata s-a dus sa se rafuiasca... cu Regele desigur.

Edited by xyz_forever, 16 October 2018 - 17:19.

In Franta se plateau... cele mai mici taxe din Europa.
Franta avea cel mai mare stoc de aur.
Regina era antipatizata dar regele era iubit.

Ma rog, pana in 1789.
In iulie se dileste gloata si face nebunii aiurea.
August, Adunarea rebela aboleste tot ce vede ca institutie in fata ochilor.
Septembrie, lumea e lihnita si merge la Versailles.
Oamenii inca mai au o urma de loialitate, se vorbeste s-o omoare pe regina, sa-l detroneze pe rege dar ca sa-l puna pe fi-su pe tron.
Dar gloata da buzna, sfarteca cativa soldati - efectiv ii sfarteca - intra in apartamentele regale.
Urlau sa-i manance inima reginei.
Tocmai atunci intra La Fayette, ingenuncheaza la picioarele reginei si-i pupa mana.
Gloata plange si izbucneste in urale.
Iti vine sa versi tot din tine.
In fine, gloata obliga familia regala sa vina la Paris.
Nobilii se roaga de rege sa faca cumva sa fuga, sa imprastie gloata, sa mearga in provincie si sa adune armata sa mearga sa pacifice Parisul.
Regele refuza sa faca asta, zice ca mai bine moare decat sa verse sange de francez.
In plus, multi militari il parasesc foarte repede, suspect de repede, probabil is orleanisti sau masoni.

Intre 1789 si 1791 Franta e monarhie constitutionala si pare a se stabili un echilibru intre rege si Adunare.
Dar pentru toti privitorii obiectivi era clar ca e temporar.
In Adunare, moderatii sunt incet-incet dati afara, Turbatii - chiar asa-si ziceau - iau puterea.
Elibereaza toti banditii din puscarii  - faimosii Sans-Culottes is criminali pur si simplu - din care formeaza ''garzile revolutionare''.
''Garzile'' ajung sa omoare pe strada pe cine vrea muschii lor: ''bah tu ai moaca de reactionar'' - hasssti sabia.
Regele se opune cat poate masurilor cele mai extreme, toti il ponegresc, zic ca se opune progresului, incet e facut vinovat de toate.
SC ataca Palatul.
Garzile elvetiene care protejeaza regele sunt sfartecate pur si simplu, oamenii II MANANCA SI SE ORNEAZA CU MATZELE LOR.
Armata, restul ei, e din nou suspect de molateca.
Orleans se face ca nu vede.
Regele e si el molau ca de obicei, le da ordin elvetienilor sa puna arma jos.
N-o fi avut el sange de francezi pe maini dar a avut de elvetieni, la greu.
N-a mai scapat aproape nici unul.
Cat luptasera ii tinusera destul de bine la respect pe banditi.
Familia regala e inchisa iar in 1792 regele e ucis.
Condamnat pentru tiranie si ca ''dusman al omenirii''.
Votul e deschis, cei care se opun sunt amenintati cu moartea lor si a rudelor.
Unii se justifica zicand ca li s-a ordonat la Loja sa voteze moartea.
Altii ca s-au speriat de amenintari.
Regele pe esafod i-a iertat pe toti.

Sa va zic doua triste de tot: in tot timpul asta, 75-80% din francezi erau OPUSI Revolutiei.
Cam cum is si acuma 60-70% din americani opusi neo-marxismului corect politic...

Si a doua, concluzia omului de spirit Rivarol, contemporan al evenimentelor:
''Revolutionarii care-si ziceau progresisti si rationalisti erau niste emotionali absurzi si tiranici; ratiunea ii apartinea regalitatii... de aia a si pierdut''.

Sa nu iti vina sa te rogi sa pice meteoritu' odata?

Edited by xyz_forever, 16 October 2018 - 20:39.

xyz_forever, on 16 octombrie 2018 - 17:17, said:

Da măi, tristul adevăr !
Cam așa s-a întâmplat și la revoluțiile comuniste, islamiste, chiar și la răscoalele țărănești sau reformele religioase.
Aveau pretenția că schimbă ceva ce-i rău, dar din păcate ei înșiși nu erau pregătiți să-l înlocuiască cu ceva mai bun.
Erau oamenii ai vremii lor, nimic mai mult, și tot ce au reușit a fost să scape natura aia umană de sub control

Morosanul, on 18 octombrie 2018 - 15:02, said:

Asta este problema si diferenta esentiala intre o revolutie iacobina si una ... conservatoare.

Revolutia Glorioasa si Razboiul de Independenta al Americii nu-si propuneau sa inlocuiasca tirania cu un sistem mai nou, mai bun, mai rational, mai plm ci sa revina la starea de libertate pierduta, singura legitima, anterioara instaurarii tiraniei.

Cum ar fi fost daca noi in 89 am fi repus in drepturi Constitutia din 23. Regimul politic din Romania este in mare continuatorul celui instaurat in 47.

Edited by Mount_Yerrmom, 18 October 2018 - 17:21.