Cresterea caprelor

Multumesc ff mult pt raspuns. parerile altora din zona sunt ca por fi furajate vara doar cu fin si concentrate. orice parere e bine venita. ma refer la porci tinuti in grajd si padoc pt ei, separat de padocul si grajdul caprelor. multumesc anticipat pt pareri. cu stima Av marin

 cactus4monck, on 27 februarie 2014 - 11:40, said:

E ok ketoprofen-ul.

 Relu_Voinesti, on 27 februarie 2014 - 12:10, said:

Posibil este, dar nu este recomandat. Una la mana, fanul este mai scump (se produce mai greu si cu costuri mai mari decat masa verde), a doua la mana, cand e iarba verde si miroase frumos a pajiste inflorita afara, e greu sa le multumesti cu un brat de fan .... Vor face tot posibilul sa ajunga la pajiste. Sa nu ne zici dupa aia, ca nu ti-am spus ...

 Relu_Voinesti, on 27 februarie 2014 - 12:34, said:

Matale ai impresia ca sta cineva pe net, platit fiind 8 ore pe zi, sa raspunda la intrebari ? E ok daca primesti raspuns in cateva zile, nu in 20 de minute.

 danah77, on 27 februarie 2014 - 13:03, said:

Ai bagat animalele nou achizitionate direct intre celelalte ? Asa, fara o deparazitare, fara o minima carantina ...??? Interesant.
La obiect: diareile pot avea foarte multe cauze.

multumesc celor care mi au raspuns. in ceea ce priveste pe '' matale'' nu am cerut si nu am avut pretentia sa mi se raspunda in 20 min.Raspunde cine doreste cine are amabilitatea , disponibilitatea si timpul necesar.Cred ca am folosit un ton condescendent. Referitor la intrebarea mea; nu este problema costului pe timpul verii al finului., si nici posibilitatea de evadare la padure. problema este daca fetele consuma fin uscat in loc de iarba verde care este impactul la productia de lapte si daca exista riscul sa intre in greva foamei cu ieslea plina de fin, la discretie. MULTUMESC RESPECTUOS CELOR CARE ISI FAC TIMP SA IMI RASPUNDA. Cu stima Av. marin aureliu

exista tratament pt deparazitare extern pe perioada gestatiei care sa nu afecteze ?? acum o sapt am obs. la patru caprite  o forma de parazit extern  , care seamana ca si lana de oaie dar care este prezenta numai la radacina parului ,aproape de piele si care provoaca mancarime  , mentionez ca in o saptamana maxim douo vor incepe si fatarile  si nu stiu daca sa astept sau sa incep deparazitarea si cu ce anume ??

 Relu_Voinesti, on 27 februarie 2014 - 20:46, said:

Şefule, să nu te superi că mă bag şi eu în seamă, dumneata ai mai crescut capre, eu sunt la început de drum, nu încerc să dau sfaturi, îmi dau şi eu cu părerea. Din câte am mai ciugulit eu pe ici pe colo despre alimentaţia rumegătoarelor, se consideră că în perioada de lactaţie, ceea ce trece de 2,3kg SU se duce în producţia de lapte, ce este până în 2,3kg SU este considerat "de întreţinere". Ceea ce vine peste pragul ăsta este considerat "hrană suplimentară de producţie". Acuma, problema e că rumenul are şi el o capacitate anume şi nu poţi să bagi în el şi să-l burduşeşti până la refuz, unele duc mai mult, altele mai puţin.

Mai deduc de pe unde am citit faptul că alegerea alimentaţiei la rumegătoare e o ştiinţă în adevăratul sens al cuvântului, adică trebuie să combini, pe de o parte fibră, ca să poată să toace hrana, pe de altă parte alimente bogate în substanţe hrănitoare (proteină) şi suculente. Aici intră tot felul de combinaţii, fiindcă mai multă fibră n-ar face rău, dar nu dă producţie de lapte convenabilă pentru că n-are din ce, prea multă proteină fără fibră duce la acidoză ruminală, iar prea multe suculente burduşesc ele bine rumenul şi dau senzaţia pe moment de saturaţie, dar în timp îţi pică de pe picioare capra din lipsă de substanţe hrănitoare suficiente. Fânul uscat o să asigure, să zicem, necesarul de substanţe hrănitoare, mai ales dacă îl combini cu concentrate, însă fără suculente/masă verde, o să fie pentru ele ca şi cum unui om i-ai da să mănânce zi de zi friptură, fără salată.

Băieţii ăştia care se pricep au făcut nişte studii şi au conceput tabele unde vezi exact câtă substanţă uscată conţin furajele şi cam câtă energie oferă ele. În funcţie de tabelele respective, de specificul animalului (că de exemplu o carpatină o să ducă o cantitate anume de concentrate, în timp ce o capră Saanen duce altă cantitate, iar doua carpatine sau două Saanen diferite duc o cantitate diferită de concentrate), de ceea ce doreşti să obţii de la animalul respectiv, de ceea ce îţi permiţi dpdv financiar să dai de mâncare acelui animal + alte socoteli, la care intră şi starea de sănătate a animalului, starea de bună dispoziţie/saţietate a lui după ce s-a hrănit după reţeta concepută de crescător (factori importanţi în obţinerea cantităţii de lapte dorită), îţi stabileşti, în sfârşit raţia de furajare. Treaba asta cu furajarea e o artă, cam la toate animalele.

Rog persoanele competente să corecteze dacă am zbârcit-o pe undeva. Chiar sunt interesat de o discuţie serioasă legată de furajarea caprelor, mai ales că am şi eu câteva întrebări, zic eu, pertinente, pe care le ţin momentan pe ţeavă.

Edited by Anton79, 27 February 2014 - 21:27.

 danah77, on 27 februarie 2014 - 13:03, said:

Leacuri invatate tot de pe aici de pe forum pt diaree:
- una-doua maini de orez
- Herbaprim suspensie
- ceai de coaja de stejar, pojarnita, menta
Nu e indicat antibiotic la rumegatoare pentru tratarea diareei. Mai ales ca de cele mai multe ori e din cauza alimentatiei, nu e o infectie bacteriana.
Si e bine sa tii separate caprele nou nevite pana le faci o deparazitare, le cauti amanuntit de orice zgarietura, umflatura, unghii, blana, urechi etc. Si de ex daca fostul proprietar nu le-a dat tain, introduci treptat. Incerci sa schimbi hrana treptat orice ai schimba. Astea le-am invatat pe propria piele
Sfat: folositi casuta aia din dreapta-sus pentru cautare. E foarte utila!

Si eu voi incerca anul asta sa tin caprele la padoc, sa vad cate garduri darama sa iasa   Dar am de gand sa le dau masa verde la greu, asta e marele avantaj vara, ca e mai usor de procurat furajul si iau si ele toate vitaminele si mineralele si e mai au nevoie din plantele verzi. Eu sincer cred ca vor fi foarte triste cu fan vara, de ce vrei sa le chinui asa?
Eu ma gandesc cum pot sa inlocuiesc la padoc cataratul prin boscheti? Vreau sa le pun un bustean mare sa se catere pe el, am mai vazut pe internet niste solutii pentru amuzamentul lor, dar tot cred ca vor tanji dupa libertatea de pe deal. O sa vad cum merge, daca sunt suparate tare si behaie si ma cearta..le scot.
A mai incercat cineva sa tina la padoc capre invatate anterior la pasunat?

Si mai am o intrebare: voi cum faceti cu tapii? Ii separati astefel incat inca mai vad caprele? Nu se bat cu capul in gard ca le e urat singurei? Ce spatiu au la dispozitie? Sunt cam nerecunoscatoare.. acum ca beneficiez de ieduti, "munca" lor, ii vreau departe si cuminti, dar ei nici gand. Unul din ei cel putin, mai tinerel si cu coarne f mari, face urat de tot singur, a rupt plase, a sarit gardul, mi-e teama sa nu se loveasca.

 tody1, on 27 februarie 2014 - 21:13, said:

1. Pică blana? Adică e un "ceva" care "toacă" firele de păr de la rădăcină sau ai efectiv mişcători prin blană?
2. Dacă pică blana, pielea e iritată în zona aia?
3. Pielea, în zona aia, e uscată sau e puroiată, lipicioasă, cu bube?

 tody1, on 27 februarie 2014 - 21:13, said:

Si eu am observat la ale mele un fel de paduchi ff mici si albi, am inteles ca din cauza ca le-a fost prea cald sau ii poti aduce cu furajul.
Am facut o solutie de Diazinol, un mic mai slaba decat in prospect, adica 50 ml la vreo 70 de litri de apa in loc de 50, si le-am stropit (cu pompa folosita la pomi) pe gat, spate si piept. Am pulverizat si apoi am dat cu mana sa se duca solutia pana la piele. Nu le-am udat tare, dar erau asa un pic ciufulite.
Am facut de 2 ori asta, la diferenta de 3 zile. Par ca sunt curate acum, si nu au avut pb (sper sa nu aiba urmari asupra iezilor, au inceput si fatarile intre timp si multumim lui Dumnezeu decurg ok deocamdata).

 Anton79, on 27 februarie 2014 - 21:20, said:

Adevarat graiesti! Acum trebuie sa alegem culturile pentru anul asta si imi zbat capul cat si unde sa pun masa verde, lucerna, borceag, purumb, sorg, sfecla furajera...toate sunt importante si totusi asa greu de ales! Mai ales cu sfecla am mari emotii ca e greu de cultivat si apoi greu de pastrat pt iarna viitoare. Stiti daca functioneaza un sant in pamant, apoi acoperita cu pamant sa nu inghete? Ce alte suculente dati capritelor?

 irina_cojocaru, on 27 februarie 2014 - 21:43, said:

Şanţul în pământ este ideal, mai ales dacă vreţi să faceţi siloz prin presare. Pentru sfecla furajeră am o soluţie mult mai la îndemână şi mai ales verificată:

- se ia o ţeavă de PVC, de-aia cenuşie, de scurgere (diametru de 10 - 15cm)
- se dau găuri cu o bortmaşină, cu şpiral de metal de 8mm sau de 10mm, din 10 în 10 cm, pe toate părţile, de jos până sus
- se pun 2 - 3 coşuri cu sfeclă furajeră, în grămadă, apoi se înfige în centrul grămezii ţeava găurită de PVC, pusă vertical (în picioare), chiar în centrul grămezii
- vii cu coşurile de sfecla în jurul acelei ţevi, căutând să faci grămada mai turtită, nu neapărat învârfuită. În caz că grămada e mai mare, se pot monta 2 - 3 astfel de ţevi de aerisire
- când grămada e gata, vii cu un strat gros de paie, să zicem 25 - 30cm, peste care adaugi pământ. Se consideră că 1cm de pământ = protecţie de -1 grad Celsius. Deci dacă vrei protecţie de -30 grade C, faci strat de pământ de 30cm.

Asta-i tot. Se scoate sfecla printr-o parte, faci gaură şi iei pe acolo, apoi astupi cu paie (că se poate surpa pământul când e cald afară) şi cu 2 - 3 lopeţi de pământ.

Rezistă excelent, nu îngheaţă. Eu am sfeclă într-o astfel de grămadă, iar calitatea ei e foarte bună. Singura problemă e că şoriceii îşi fac treaba pe care o ştiu ei mai bine, dar din câteva tone de sfeclă, "pierzi" 10 coşuri de sfeclă (nesemnificativ). Am pus "pierzi" între ghilimele, fiindcă sfecla afectată de şoricei se taie cu cuţitul, se dă pe răzătoare, se amestecă cu tărâţe de grâu şi se dă la pui. Le cam place

A, două mici precizări:

- pe ger este super, pământul face scoarţă, ţi-e mai mare dragul să scoţi sfecla, călduţă, de sub igloo
- dacă plouă, nu trebuie să vă faceţi griji. Apa nu pătrunde în cantitate mare şi aia care pătrunde, se duce în sol. Probabil că şi paiele absorb şi ele destul de bine, că sfecla are coaja pe exterior uscată.

Edited by Anton79, 27 February 2014 - 22:04.

 Anton79, on 27 februarie 2014 - 21:59, said:

Multumesc mult de tot pentru idee! Am mai dat o pb la o parte. Nu aveam de gand sa fac siloz ci sa o pastrez asa, intreaga. In copilaria mea mamaia asa o pastra in beci, si dadea la vaca taiata bucati, mai subtirele si lungute, si cu malai/urluiala peste ele. Manca vaca de-i pocneau falcile Asa vreau sa le fac si eu la fetele mele. Doar ca trebuie sa gasesc o solutie ceva mai mecanizata..vreo razatoare sau poate merge data la sisca. Altfel te cam apuca plansul sa toci/tai 50 de sfecle/zi la mana.
Intrebare: capetele tuburilor sunt acoperite si ele (se mai aeriseste?) sau lasate libere (nu ingheata sfecla din jurul tubului?) ? Multumesc, sa fiti sanatos!

 irina_cojocaru, on 27 februarie 2014 - 21:32, said:

Şi eu am izolat ţapul, e bine să se vadă între ei, dar am pus un glilaj sănătos deasupra ţarcului, altfel sărea de fiecare dată.  Se va obişnui, dacă vede că nu are cum să mai iasă. Mai ales să aibă mâncare destulă tot timpul, iar când le aduc tărâţe, uruială, este fericit în ţarcul lui - se agită tare când vede că vin cu găleata de "bunătăţi". La început bătea cât putea cu capul în plase, dar asta este, bateţi scândură mai groasă, nu numai plase, că nu are nici un efect. Succes!

 irina_cojocaru, on 27 februarie 2014 - 22:54, said:

La capetele ţevii nu se pune niciun capac, ideea e să menţină ventilaţia în interiorul grămezii. Ideea de păstrat sfecla în felul ăsta nu-mi aparţine, pontul mi l-a dat un prieten care cultivă şi păstrează peste iarnă aşa ceva de ani buni. Nu îngheaţă nimic în jurul tubului, o să vedeţi că sfecla e călduţă (nu la modul că ies aburi din ea, ci la modul că nu îngheaţă mâna pe ea), când o scoateţi din grămadă. Oricum ar fi, eu o las la căldură în roabă de pe o zi pe alta, să n-o dau îngheţată. Mai e şi avantajul că ţinută o zi sau două la căldură, îşi lasă suc.

50 de sfecle, da, e o cantitate măricică. Eu tai cam 10, hai, 12 sfecle, sunt mari, una are în jur de 2,5 - 3kg, cu un cuţit de-ăla mare şi pe o placă de lemn. Tai felii rotunde, apoi iau felie cu felie şi fac cuburi, pun în trocuri, dau cu tărâte peste ele şi un praf de sare şi gata masa - ca timp, n-am măsurat exact, îmi ia undeva la 30 - 40 minute, cred.

Un nene de pe-aici mi-a spus că el le dădea la capre sfecla tăiată rondele şi că mă chinui ca fraierul să le fac cuburi. Una la mână, că nu mă deranjează, ba chiar îmi face plăcere să toc la ea, abia mă mai relaxez şi eu şi am impresia că fac ceva important, doi la mână, ori le-o dai întreagă, să decupeze ele natural din ea (dar e riscant, că iese cu bătaie), fie le dai cuburi, că o mănâncă uşor, nu se îneacă cu ea şi nu mai trebuie să ţii cont cât e capra de mică, apucă sigur să mănânce toate (la bucăţile mari, indiferent cât ar fi capra de şmecheră, se chinuie sa le bage în gură şi când prind una, cam au obiceiul să o înfulece intreagă).

Ca idee, că vorbeam la un moment dat de ecornare, am ecornat vreo 4 - 5 iezi până acum, nu pare să fie foarte dificil. Pentru că n-am aşa de mulţi iezi, iar unii sunt fără coarne, mi-am propus să ecornez câte doi pe zi, să nu murim de inimă (şi eu şi ajutorul meu). După prima ecornare, ne cam tremurau picioarele, iar ajutorul meu mi-a zis "băi nene, zici că pe mine m-ai ecornat, aşa mă simt". Ieduţii şi-au revenit repede, în 20 - 30 minute erau iar călare pe piramida de lucernă. De durut îi doare, e clar, nu ştiu cui i-ar conveni să fie ars cu drăcia aia. Îmi spun şi eu că e pentru binele lor.

Anton, poti pune niste poze cu iedutii ecornati? Sunt curioasa cum arata zona dupa operatiune ca n-am vazut niciodata.

Buna ziua la toata lumea!.As dori sa stiu si eu(daca stie cineva) cum se prepara chiagul din stomacul iedului?Pana acum nu am gasit o reteta clara cu cantitati si timp efectiv de preparare.Daca a facut cineva  si poate sa imi dea o reteta verificata ,ii multumesc anticipat.Am auzit ca branza facuta cu chiag natural  ar iesi mai multa si mai buna!O zi buna la toata lumea!

 tgk-dau, on 27 februarie 2014 - 12:24, said:

Lapte praf am luat de la farmacia veterinara de la mine din localitate dar eu nu am gasit special pentru iezi si am luat pentru vitei .Nu a fost mare scofala cu el!Nu prea cresteau iezii asa cum ar fi fost normal!Dupa experienta de anul trecut  am lasat varianta asta deoparte.Era unul frantuzesc nu mai stiu cumse numea dar cei de la sunhelas ,am aflat ulterior,au lapte pentru iezi!Cautati pe net si sigur ii gasiti!Toate cele bune!

Edited by cocolosdaniela, 28 February 2014 - 12:39.

Daniela, daca ai drum pe la munte, intreaba ciobanii de la stane sau muntenii care au animale.

 shiva, on 28 februarie 2014 - 12:47, said:

Este o idee !Am intrebat un cioban de oi dar reteta a fost cam intr_o dunga! Nu mi-a placut cum iesea branza!De! toata lumea o tine secreta ....cred eu!poate voi avea ocazia sa merg pe la vreo stina si sa vad cam ce si cum!O zi buna!

Ia si o sticla cu palinca la tine, ca dezleaga limba

Daca bine-mi aduc aminte, a incercat si tata sa faca cheag din stomac da' nu stiu daca i-a iesit. O sa-l intreb daca-si mai aduce aminte reteta.

Edited by shiva, 28 February 2014 - 12:58.

Buna ziua
Nu v-a spus nimeni de reteta pentru ca nu e una clara
Noi folosim acasa cheag din stomac de porc- si se pune in principiu cu sare si otet la macerat cand se taie porcul, si se pune zer si sare cand se incepe folosirea lui
La ied cred ca e mai delicat ca din cate stiu eu iedul trebuie sa fie de lapte
Trebuie sa experimentati si sa vedeti cum va place branza
Numai bine