DACII - originea românilor - 7.ooo BC - today

Sunt din ce in ce mai tulburat de ceva si vreau sa împart cu cineva care are pasiuni similare cu ale mele. De ceva timp a apărut un curent "nationalist" in Europa de Est pentru fiecare natiune in parte, care afirma ca ei sunt cei mai vechi in zona. Cel mai aparte este curentul natiunilor migratoare slavi, unguri, bulgari, care afirma ca de fapt migratia care este inregistrata in istorie nu s-a intamplat niciodata, ci este vorba de un grup mic care se intorcea intr-o zona populata de o populatie inrudita. De exemplu ungurii de curand dupa sursele mele au inceput sa predea inca din calasa I "alfabetul secuiesc". Pe parcursul intregi periode cand sunt in scoala li-se implementeaza ideea unei "dinasti" Sumero-Scito-Huno-Maghiare care ar fi folosit dintodeauna alfabetul "secuiesc" si care a are ca punct de origine spatiu carpatic.
Istoria lor se bate cap in cap cu istoria Bulgarilor, care le rad la unguri in nas spunand ca ei au fost primi in zona si ca Ungaria, Romania si Serbia de astazi se afla pe pamantul stravechi bulgaresc deoarece traci sciti sumerieni erau la origine Bulgari, la urma vin Sarbi si Slovaci, Macedoni si Greci pt a da un exemplu pun o arhiva cu discutiile mele cu un bulgar schimburi de replici de cateva pagini.
Se creeaza o ura artificiala pe principiul ne-au furat pamantul, istoria, steagu etc.
Eu in discutile la care particip simt aceasta ura de la persoane pe care nu le cunosc, dar el considera ca eu le-am furat ceva si tin neaparat sa imi demonstreze asta.
Ex acestui bulgar care considera ca Bulgari erau Traci si ca limba tracica era bulgara.
Va rog priviti si saitul de unde omul isi ia oparte din informati si cititi cu mare atentie sursele stranse de el.
http://ziezi.net/glosi.htm
in rar am atașat
1.dovezile lui trimise mie
2.raspunsul meu
3.scrisoare lui numaru 2

În Collectanea etymologica a lui Leibniz, Hanovra, 1717, găsim :

Teutonii sau Germanii sînt cei mai vechi celți. Iată în două cuvinte motivul. Teutonii vin din Ascenez, care a fost fiul cel mai mare a lui Gomer, tatăl Celților sau Galilor. Acest Ascenez este din spița Daes-lor, în latină Dae și Dai, de atunci numiți Daci și Geți de către greci. El a fost de asemenea tatăl Frigienilor. Tot din acești Daes sau Daci au ieșit Parții, în principal Arsacizii. Din primele timpuri parții s-au răspîndit în Persia... Aceste importante legături care au existat totdeauna între Celți și Teutoni au făcut că adesea au fost confundați în istorie și între ei, cum ei aveau aproape aceeași origine, ei s-au tratat aproape totdeauna ca frați. Și poate că de aici că a venit cuvîntul germani pe care li l-au dat romanii; cum Strabon a observat-o foarte bine (v. Geografia, vol. II, Ed. științifică, 1974, p. 155)

  O teorie interesanta despre popoarele antice, si care vine in sprijinul ideii ca proto-traco-getii au constituit trunchiul de baza si cel mai vechi al asazisilor "indo-europeni".
Un site chiar interesant aici    

  http://www.gandirea.ro/articole.php

Am aflat ceva nou, ca nu avem sange germanic catusi de putin, dar avem un - i2a/ i1b - 17,5 % - AUTOHTON balcanic (traco-neolitic ?).

Region/Haplogroup: R1b; R1a; I1; (I1a); I2a; (I1b); I2b; (I1c); J; T; (K2); G; E1b1b; (E3b); Q; N;

Romania 22; 22; 1.5; 17.5; 2; 24; 2; 1; 6; 2; 0.

Totusi s-ar putea ca mare parte din sangele nostru celtic, sa fie de fapt germanic.
Nu putem avea atata sange celtic in Transilvania direct prin celti, ci mai ales prin germanici.

Ce facem cu acest "J2" care este considerat de uni turcic si de alti Greco-Roman pare a fi cea mai reprezentativa grupa din spatiul nostru?.

Ce facem cu acest "J2" care este considerat de uni turcic si de alti Greco-Roman pare a fi cea mai reprezentativa grupa din spatiul nostru?.

Animalele domestice au de asemenea nume autohtone vulgate dublate de replici moderne din Latina:


CÁPRĂ = goat / = capra, ciuta
an animal of the sheep family, with horns and a long-haired coat

CÁPRĂ s. 1. (ZOOL.) capră de munte v. capră-neagră; capră-neagră (Rupicapra rupicapra) = capră de munte, capră-sălbatică; capră-sălbatică v. capră-neagră. 2. (art.) (pop.) brezaia (art.), turca (art.).
cf. alb. kjepër,

CIÚT//Ă ~e f. 1) Femelă a cerbului; cerboaică. ~ cenușie. 2) fig. Femeie suplă și elegantă. /Cuv. autoht.
CAFENÍU adj. castaniu, maro, (pop.) căcăniu. (De culoare ~.)
CAFEÁ, (2) cafele, s.f. 1. (Cu sens colectiv) Sămânța arborelui de cafea. 2. Băutură preparată din cafea (1) prăjită și râșnită sau dintr-un surogat. – Din tc. kahve, ngr. kafés, fr. café.
cafeá (-éle), s.f. – 1. Sămînța arborelui de cafea. – 2. Băutură preparată din cafea. – Mr., megl. café. Tc. kahve, arab. qahwa (Șeineanu, II, 71; Meyer 164; Lokotsch 1005; Ronzevalle 134); cf. ngr. ϰαφές, alb., bg. kafé. Anterior sec. XVII. S-a contaminat în epoca modernă cu termenii identici occidentali (it. caffé, fr., sp. café), din care provin der. neol. cafeină, s.f.; cafeism, s.n.; cafetier, s.m.; cafetieră, s.f. – Der. cafeluță, s.f. (cafea; lupin, Lupinus albus); cafeniu, adj. (culoarea cafelei); cafegiu, s.m. (slujitor la curtea domnească însărcinat cu servirea cafelei; proprietar al unei cafenele; persoană care bea cu plăcere cafea, sau care o prepară bine), din tc. kahveci, cf. ngr. ϰαφετζής, bg. kafedŸija; cafegioaică, s.f. (persoană iubitoare de cafea); cafegi-bașa, s.m. (căpetenie peste cafegii, boier de rangul trei care se bucura de privilegiul de a servi cafea la mesele festive, și de dijma pe cafeaua vîndută în toată țara), din tc. kahveci bași (sec. XVIII). Cf. cafenea, s.f. (cafenea, café-bar), mr. cafiné, megl. cavine din tc. kahve hane, cf ngr. ϰαφενές, alb., bg. kafené (› Trans., Banat căfană); cafeșantan, s.n. (bar de noapte, cu muzică și program artistic), din fr. café-chantant, se folosește și în forma șantan, cu o nuanță intens depreciativă („bordel“).

Czech: koza, kozel
French: chèvre, bouc
Greek: cataica
Italian: capra
  
Latvian: kaza; āzis
Lithuanian: oŸka
Polish: koza
Portuguese (Portugal): cabra
Romanian: capră; țap
Russian: coza
Slovak: koza
Slovenian: koza
Spanish: cabra


Nu am dispus de replicile din osetina, persana, tadjica, si nici de replicile vulgate din alte limbi.

Cu privire la "CAPRA" avem probabil un termen dacic "CAFRA / ciuta / turca, oaie, etc".
"PORC" este LATIN, dar si CELTIC (in daca avem "GRASUN", ...).

IO, IEU - (el/ IA !)

Czech: ia
Danish: ieg
Dutch: ik
Estonian: mina (-MINE / MIE / MEU !!!)
Finnish: mina
French: je, moa
German: ih (-Îi /- i/ este)
Greek: EGO
Icelandic: ig
Indonesian: saia ( a SA / SIESI/ SĂU ?)
Italian: io
Latvian: es ( -ÎS )
Lithuanian: as ( -ÎS )
Norwegian: ieg
Polish: ia (-io)
Portuguese (Brazil): eu / Portuguese (Portugal): eu / Romanian: eu ;
Russian: ia (-io)
Slovak: ia (-io)
Slovenian: iaz
Spanish: io
Swedish: iag
Turkish: ben (be/bhi - germ/celt/sanscrit)

See also: "I" in any language
Kernerman English Multilingual Dictionary, © 2000-2006 K Dictionaries Ltd.

http://dictionary.re....com/languages/

SE OBSERVA clar forma "-ia" care trece in "-iao/ -io" la traci (- influenta elena ? / EGO ?!).
Nu stim la iranici cum suna.
In rest avem formele: MINE / MEU/ MEA/ MIE/ si -ÎS / -i, ...  

Alt termen IE:
MARE: great

Gk. μέγας (megas), / MACR-os
Lat. magnus,
Arm. mec/medz,
Illyr. mag,
Gaul. Magiorīx,
Alb. madh,
Skr. MARA-iati
Toch. māk/mākā,
Goth. mikils,
Phryg. meka-,
Eng. micil/much,
ON mikill,
Av. mazant,
Pers. mazant/meh,
Hitt. makkes; mekkish
Ir. maige/,
Welsh Maclgwn,
Gm. mihhil/—
Kurd. mezin

PE:
Czech: ve
Danish: po; ved
Dutch: te,
Norwegian: pa, ved,
Polish: w,  
Romanian: la, pe
Swedish: pa,


LA:

Czech: na
Dutch: naar
Icelandic: á,
Norwegian: pa,
Polish: na
Romanian: la
Russian: nа
Slovak: na
Slovenian: na,  
Spanish: a;
Swedish: pa,

Czech:  za
French: à
Icelandic: á,
Italian: a,  
Norwegian: pa, da …
Polish: w, na
Portuguese (Portugal): a
Romanian: la
Slovak:  na
Spanish: a


IN si LA:

Danish: i; pa
Dutch: in, aan
French: en; à
German: in;
Icelandic: í
Italian: in, al
Norwegian: i,  
Romanian: în; la
Russian: в, nа
Slovak: v, vo
Slovenian: v, na
Spanish: en
Swedish: i, po



CU:

Estonian: -ga
Romanian: cu
Russian: с(о)

Daca cineva doreste Cantecul Nibelugilor in format PDF(Germana) pot sa incerc sa il pun, sau doar paginile unde vorbeste de "Tara Vlahilor"
In alta ordine de idei vreau exemple de cuvinte gotice, care sa fi evoluat in limba noastra pastrand sau nu sensul initial. Si explicatia cum au evoluat. Mi-a fost pusa si mie aceasta intrebare de persoane "interesate de istoria nostra" si la acest capitol cu Goti nu ma pricep. Stiu doar de ipoteza ca Goti erau Geti sustinuta de cativa cronicari.

Daca cineva doreste Cantecul Nibelugilor in format PDF(Germana) pot sa incerc sa il pun, sau doar paginile unde vorbeste de "Tara Vlahilor"
In alta ordine de idei vreau exemple de cuvinte gotice, care sa fi evoluat in limba noastra pastrand sau nu sensul initial. Si explicatia cum au evoluat. Mi-a fost pusa si mie aceasta intrebare de persoane "interesate de istoria nostra" si la acest capitol cu Goti nu ma pricep. Stiu doar de ipoteza ca Goti erau Geti sustinuta de cativa cronicari.