Notiuni de biologie

Descrierile astea tehnice au scopul de a va dezvalui ce inseamna stiinta, sa va arat cum toate organismele de pe planeta asta au aceeasi baza. Bineinteles ca datorita spatiului foarte limitat de aici nu se poate realiza decat un feeling. Urasc sa isi dea toti cu parerea ca totul depinde de cate gene are organismul A sau B.

landscape10, on Mar 1 2006, 06:32, said:

Daca ai avea rabdarea necesara sa citesti o carte de biologie moleculara nu ai mai gandi asa superficial, dar ce sa faci viata e mult mai usoara cand filozofezi. Eu ma ofer sa iti dau o carte.
Voi habar nu aveti ce se intampla in jurul vostru. Stiinta se bazeaza pe spirit de observatie.

Gata, eu am plecat. M-am sucarit. Provoci, incerci sa te certi, scrii simplu cum ii place lui landscape si nu gasesti nene pe nimeni dispus. Altul a disparut aseara. Nebuchadnetar acum. Neuronul ma ignora.  :( S-au dus vremurile de aur ale virusului... :( Cred ca trebuie sa-mi inchei aici scenariu, nu mai musca nimeni... :(

Neuron, on Mar 1 2006, 15:24, said:

Cultura generală nu se dobândeşte de pe topicuri ca acesta. Nici măcar din referatele ce se găsesc cu duiumul pe Internet. Orice încercare de acest fel e foarte periculoasă pentru cititorul neavizat. În sensul ăsta am spus că topicuri de genul ăsta nu-şi au sensul. Chiar dacă tu oi fi vreun înţelept în ale Biologiei (personal mă îndoiesc) vor da reply-uri şi destui semidocţi şi de aici pericolul.
În general cei care iniţiază topicuri de genul ăsta, spre a educa prostimea (chipurile) n-o fac pentru că ar fi buni samariteni, ci datorită inflaţiei de EGO.  :kisstogether:

Edited by ursamajor, 01 March 2006 - 15:41.

Neuron, on Mar 1 2006, 15:24, said:

N-ai spus nimic.  :yawn:

O sa sar direct la ADN pentru ca citesc printre randuri nerabarea maselor. Si partea asta o sa fie mult mai putin amanuntita.

ADN-ul este alcatuit din 4 nucleotide (considerati-le ca niste unitati separate): Adenina(A), Guanina(G), Citozina©, Timina (T). Toate celulele existe pe Pamant folosesc aceleasi baze si lucreaza la fel cu ele. Nucleotidele sunt asezate in lanturi, iar 2 lanturi se cupleaza unul cu altul formand ADN dublu catenar. Cuplarea se face astfel: adenina se cupleaza numai cu timina si invers, iar guanina se cupleaza numai cu citozina si invers. Cromozomii sunt formati din 2 lanturi pereche foarte lungi, deci cromozomii au forma unei baghete. ADN-ul este impachetat cu ajutorul unor proteine speciale. Cromozomii exista numai la eukariote. Celula foloseste ADN-ul pentru a face proteine, iar calea catre proteine este de-a dreptul fascinanta. Sa nu va inchipuiti ca totul este inscris in gena intiala corespunzatoare proteinei.
Primul pas catre proteina este sa se apuce sa faca mARN (ARN mesager) din ADN, proces numit trannslatie. Acest proces se realizeaza tot pe baza perechilor, adica G cu C si A cu U (timina este inocuita cu uracil in RNA). Pentru asta exista anumite semnale ca sa stie de unde sa se apuce in acest haos de milarde de nucleotide (genomul uman are 3.2 miliarde de nucleotide intr-un set de cromozomi, adica 23). Pe urma dupa ce stie de unde sa inceapa face un precursor al mRNA care are multe bucati in el (introni) nefolositoare (cel putin nu pentru proteina care o sa fie sintetizata). Si pentru a scapa de ele se apuca sa taie acest ARN precursor si sa scoata intronii, dar in acest proces in functie de semnalele primite mai poate sa taie si din bucatile care erau destinate sa ajunga proteina (exoni). Astfel se poate face o proteina sau alta pornind de la aceiasi secventa de ADN. Tot ce rezulta in urma acestei procesari se numeste mARN. In final acest mARN e trimis din nucleu in citoplasma unde ribozomii il fac in final proteina (proces numit translatie). Dar si la nivelul ribozomilor exista o intreaga masinarie celulara care e foarte fin reglata. De exemplu mRNA-ul are la extremitati bucati care nu sunt translatate in proteina, sunt pentru a regla procesul de translatie.

Toate prokariotele folosesc acelasi semnal pentru a incepe trasncriptia si translatia. Iar eukariotele folosesc de asemea toate aceleasi semnale, un pic diferite insa.

Acestia sunt pasii importanti, sunt o gramada de alti pasi care pot sa intervina iar ce am spus aici este foarte foarte pe scurt.

indestr, on Mar 1 2006, 07:39, said:

Hai sa iti pun spiritul de observatie la incercare. De ce apa oceanelor e sarata si a raurilor este dulce? :naughty:

Edited by Neuron, 01 March 2006 - 15:45.

Neuron, on Mar 1 2006, 00:48, said:

Man, ai cazut vreodata cand erai mic si ai dat cu capul de ciment? Cand o sa-ti dai seama ca chestiile alea nu o sa-ti ofere raspunsuri la probleme importante, cazatura aceea a fost un fleac.

Hahahaha! Bravo, măi! Nota 10! Primul tău post şi un răspuns ca la carte. Felicitări! :kisstogether: O să-ţi urmăresc evoluţia. :naughty:

Edited by ursamajor, 01 March 2006 - 15:58.

ursamajor, on Mar 1 2006, 14:47, said:

Salut din nou.  Ne revedem, aceleasi persoane, alt anotimp ,alte avataruri :)
Nu ma dezic de nimic, neg in continuare existenta sufletului, existenta unui dumnezeu personal, nu cred nici in ruptul capului in supravietuirea spiritului dupa moarte, si sustin ca nu suntem altceva decat niste conglomerate de materie organica vie.
Ceea ce sustin este ca NU STIM cum a aparut viata, iar teoria evolutionista nu ofera nici un indiciu viabil in acest sens. Am citit cat se poate despre problema, inclusiv Gena egoista, de Dawkins. Mie nu imi spune nimic, si  cu siguranta nu ofera un raspuns, numai speculatii.
Dar faptul ca ma indoiesc de teoria evolutionista nu inseamna ca incep sa cred in existenta unui dumnezeu creator sau a unei forte divine.
Ma bucur ca ne-am "revazut" :)

Dupa ce s-a inregistrat ca utilizator in 2003. In sfarsit un post dupa atatia ani, poate ca pana acum nimic nu merita atentia :D

landscape10, on Mar 1 2006, 08:01, said:

S-ar putea ca viata sa nu fie tocmai o problema, tot gasesc astia tot felul de molecule organice prin meteoriti.
Cel mai important este ca teoria evolutiei iti ofera un tot unitar. Si te ajuta cu ceva (vezi medicina)

Neuron, on Mar 1 2006, 16:03, said:

Da, a stat omu' și-a copt-o!

Landscape mă bucur și eu să te "revăd".
Neuron, oferă un tot unitar despre ceea ce ar fi capabil creierul să priceapă doar. Hahaha, și-n meteoriții ăia de unde-o fi apărut? vreun incubator prin inelul Kuiper?  :naughty: Problemele astea au fost discutate și răsdiscutate pe alte topicuri (unul, unde am avut plăcerea să-l cunosc pe landscape). Kiss you all! Mă las păgubaș și de data asta. E prea vastă tema pentru a fi pricepută cu creierele noastre mărginite. Asta că aduseși în discuție la început disputa religie-știință. De fapt eu i-aș spune Cunoaștere-știință. Cunoașterea include știința.  :notangel:

Astrobiologie de la NASA:

http://nai.arc.nasa....robio/index.cfm

Gasiti acolo o colectie interesanta de linkuri si multe intrebari cu raspunsuri.
Un articol interesant de acolo:
http://nai.arc.nasa....tail.cfm?ID=274
si arborele vietii:
http://nai.arc.nasa....s/big_274_3.jpg

Până la urmă cred că chiar eşti un bun samaritean întru educarea maselor. Spor la treabă.  :naughty:

Edited by ursamajor, 01 March 2006 - 17:08.

Neuron, on Mar 1 2006, 16:03, said:

Sfatul meu este sa nu-ti pui toate sperantele in stiinta , materialisme dialectice , chestii newtoniene si alte ateisme la moda, ci sa te intrebi -Oare de ce-au inventat oamenii conceptul de "suflet"?

Neuron, on Mar 1 2006, 01:29, said:

Another self-confident scientist onboard!  :coolspeak:

Continuare:
Daca s-ar pune lanturile de  ADN (cele 46 perechi de lanturi corespunzatoare la tot atatia cromozomi) din orice celula umana cap la cap lungimea ar fi de 2 metri. Celula are insa un nucleu de numai 10-15 micrometri in diametru. Pentru a intra in interiorul nucleului ADN-ul are atasat de el o serie de proteine care il compacteaza. Starea cea mai compacta se numeste heterocromatina. Pentru a se apuca sa il foloseasca celula trebuie sa il desfasoare pe mici bucati acolo unde sunt genele de care are nevoie, bucatile astea unde structura este mai laxa se numesc eucromatina.
Definitia genei din punct de vedere molecular este ca secventa de nucleotide necesara pentru sinteza unui produs functional (proteina sau ARN). Prin gena se intelege nu numai zona din ADN care codifica efectiv ci si zonele din jur unde se leaga proteinele ajutatoare ( numite factori de transcriptie) de care vorbeam mai inainte ca sunt necesare pentru a sti de unde sa inceapa transcriptia. Genomul uman are in jur de 20-25 de mii de gene. In fiecare celula sunt folosite in jur de 10 mii dintre ele. Celule difera prin compozitia lor in factori de trascriptie si astfel nu pot sa foloseasca decat anumite gene. Dar dupa cum spuneam o gena are introni si exoni, dintre care sunt folositi numai exonii pentru proteina finala. Iar in procesul de alegere a exonilor de introni, proces numit splicing se mai pot pierde si exoni. Masinaria moleculara care se ocupa de asta poate fi si ea reglata de alte proteine ajutatoare. Astfel chiar daca au un factor de transcriptie sa foloseasca o anumita gena felul in care o folosesc e diferit uneori. Sunt cazuri extreme cand dintr-o gena se pot obtine circa 38 000 de proteine diferite (nu stiu daca asta e cel mai extrem caz):
http://www.ncbi.nlm....oc4.figgrp.1368

Prokariotele nu au introni, asa ca ele nu au splicing

Mecanismul acesta de a alege genele folosite in functie de factorii de trascriptie este larg folosit in embriogeneza. De exemplu cand o celula se divide in 2 celule fiice, proteinele cu rol de factori de transcriptie o sa se imparta si una din celule o sa ramana cu unii factori de transcriptie si cealalta cu altii. Astfel soarta lor e total diferita.

Edited by Neuron, 02 March 2006 - 00:12.

Diane, on Mar 1 2006, 12:59, said:

Avand in vedere ca stiu care este nivelul de educatia oferit de scoala romaneasca si mai ales cunosc personajul cred ca imi permit sa fac aceasta afirmatie.
Pe vremea cand invatam eu biologie nu erau atatea manuale alternative, iar in cartea aia de baza care o aveam noi spuneau ca membrana are 3 straturi: 2 de proteine la exterior si interior si unul lipidic intre ele (cel putin asa imi aduc eu aminte). Nu stiu cum au evoluat noile manuale dar cunoscand tendinta de copiere de la unul la altul nu m-ar mira sa fi ramas la fel aceasta informatie. In realitate lucrurile stau altfel in privinta membranei celulare.

Alta greseala care aparea cu siguranta este cu receptorii pentru frig si cald, Krause si Ruffini daca nu ma insel. O mare aberatie in realitate. Cand s-au apucat sa caute prima data receptorii pentru cald si rece dupa ce au gasit zonele din piele sensibile la cele 2 extreme au disecat pielea si intamplator au gasit acesti receptori acolo. Pe urma au realizat ca de fapt terminatiile libere din piele erau adevaratii receptori. Treaba asta se intampla prin anii 1950 (cand si-au dat seama de greseala) si eu o invatam de buna prin 1995 la liceu. Nu e cam mare decalajul totusi. Si stiu si absolventi de facultate de biologie care habar nu au de eroare, ba chiar cica in cartile lor se perpetueaza eroarea  :death:

Edited by Neuron, 02 March 2006 - 00:01.

Bfg01k, on Mar 1 2006, 12:39, said:

Habar nu am de ce au inventat conceptul de suflet, probabil din cauza acelorasi necesitati care i-au impins sa inventeze si conceptul de dumnezeu.
Oricum starea de constienta are un substrat cat se poate de fizic la nivelul creierului. Poate o sa ajungem si acolo cu discutia.

Edited by Neuron, 02 March 2006 - 00:06.

Neuron, on Mar 2 2006, 00:05, said:

Nu te contrazic, constienta este corelabila cu un suport fizic la nivelul creierului. Dar unde se afla suportul gandirii care se gandeste pe sine? Vezi celebrul "he noesis noeseos noesis".

Neuron, on Mar 1 2006, 23:51, said:

"Personajul", daca vrea, asta-seara este pantera roz. Important este sa nu va cunoasteti "din vedere".  ;)

Edited by Diane, 02 March 2006 - 01:11.