Krișna - formã a Domnului Suprem

criztu, on 13 martie 2020 - 15:37, said:

ok

penticostalul, on 13 martie 2020 - 16:31, said:

Servus Penti,

Șuka este cel ce recită inițial aceste întâmplări în care sunt implicate diferite forme ale Domnului Transcendental, vezi și
Transcendența
Avataruri
Tipuri de avataruri
Purușa ca cei trei Vișnu

Șuka ar fi recitat aceste întâmplări pentru regele Parikșit,
care în urma unui blestem urma să moară în șapte zile
și s-ar fi retras pe malul Gangelui unde se aflau mai mulți asceți, pentru a posti până la moarte.

Acolo a sosit și Șuka, care i-ar fi spus că cel mai efectiv mod de a atinge perfecțiunea înainte de moarte,
este să-ți concentrezi atenția asupra Domnului Transcendental, ca să ajungi în lumea transcendentală (spirituală) unde se află Acesta.

De față a fost și Ugra-șrava fiul lui Roma-harșana,
cel care primise Cunoașterea Puranelor direct de la Vyasa,
cunoscut și ca Krișna-Dvaipayana-Vyasa (Vyasa cel născut pe insulă, închis la culoare).

Vyasa este cel care a aranjat scrierea literaturii, care până la începutul erei Kali, vezi Cele 4 ere fusese transmisă pe cale orală,
deoarece capacitatea de memorare a asceților era fără de cusur
și de aceea Vyasa mai este numit Cel ce a compilat literatura Vedică.

Ugra-șrava acultase ceea ce Șuka îi povestise regelui Parikșit și ar fi povestit ceea ce auzise de la acesta asceților adunați în pădurea sacră Naimișa.
De aceea apare des formularea "Șuka spuse".

cele bune
madhukar

Șrimad Bhagavatam 10. 54. 24-31
(Cantoul 10, Capitolul 54 Strofele 24-31)
Viața lui Krișna

Lupta dintre Krișna și Rukmi

dhanur vikṛṣya su-dṛḍhaṁ
jaghne kṛṣṇaṁ tribhiḥ ¶araiḥ
āha cātra kṣaṇaṁ tiṣṭha
yadūnāṁ kula-pāṁsana  24
yatra yāsi svasāraṁ me
muṣitvā dhvāṅkṣa-vad dhaviḥ
hariṣye ’dya madaṁ manda
māyinaḥ kūṭa-yodhinaḥ  25
yāvan na me hato bāṇaiḥ
¶ayīthā muñca dārīkām
smayan kṛṣṇo dhanu¶ chittvā
ṣaḍbhir vivyādha rukmiṇam  26
aṣṭabhi¶ caturo vāhān
dvābhyāṁ sūtaṁ dhvajaṁ tribhiḥ
sa cānyad dhanur ādhāya
kṛṣṇaṁ vivyādha pañcabhiḥ  27
tais tāditaḥ ¶araughais tu
ciccheda dhanur acyutaḥ
punar anyad upādatta
tad apy acchinad avyayaḥ  28
parighaṁ paṭṭi¶aṁ ¶ūlaṁ
carmāsī ¶akti-tomarau
yad yad āyudham ādatta
tat sarvaṁ so ’cchinad dhariḥ  29
tato rathād avaplutya
khaḍga-pāṇir jighāṁsayā
kṛṣṇam abhyadravat kruddhaḥ
pataṅga iva pāvakam  30
tasya cāpatataḥ khaḍgaṁ
tila¶a¶ carma ceṣubhiḥ
chittvāsim ādade tigmaṁ
rukmiṇaṁ hantum udyataḥ  31

Foarte hotãrât (Rukmi) trase cu arcul și îl lovi pe Krișna cu trei sãgeți și apoi spuse,

su dṛḍham vikṛṣya dhanuḥ jaghne kṛṣṇam tribhiḥ ¶araiḥ āha

„Oh, cel care ai pãtat dinastia Yadavilor, „Stai aici pentru o clipã

ca pāṁsana kula yadūnām tiṣṭha atra kṣaṇam

Prostule, iluzionistule și înșelator al luptãtorilor, furând-o pe sora mea, asemenea unei ciori

manda māyinaḥ kūṭa yodhinaḥ muṣitvā svasāram me dhvāṅkṣa-vat

(Ce furã) untul sacrificial, oriunde vei încerca sã fugi, astãzi îți voi distruge înfumurarea

haviḥ yatra yāsi adya hariṣye madam

Elibereaz-o pe fatã, ca sã nu te ucid cu sãgețile mele (și sã ajungi) întins pe jos.”

muñca dārīkām yāvat na hataḥ me bāṇaiḥ ¶ayīthaḥ

Zâmbind Krișna, cu șase (sãgeți) i-a rupt arcul și l-a strãpuns pe Rukmi

smayan kṛṣṇaḥ ṣaḍbhiḥ chittvā dhanuḥ vivyādha rukmiṇam

(Cu alte) opt sãgeți i-a doborât cei patru cai (de la carul de luptã) cu douã (sãgeți) pe vizitiu și stindardul de luptã cu trei

aṣṭabhiḥ caturaḥ vāhān dvābhyām sūtam dhvajam tribhiḥ

Acesta (Rukmi) luând un alt arc, Krișna i l-a distrus cu cinci (sãgeți)

saḥ ādhāya ca anyat dhanuḥ kṛṣṇam vivyādha pañcabhiḥ

Deși arcul lovit era distrus de acest torent de sãgenți al Domnului Infailibil,

tu ciccheda dhanuḥ tāḍitaḥ taiḥ oghaiḥ ¶ara acyutaḥ

(Rukmi) își lua mereu un alt (arc), care de asemenea era distrus, de Cel Indestructibil

upādatta punaḥ anyat tat api acchinat avyayaḥ

Orice arme lua (Rukmi): buzdugane, cu țepi de fier, trident, lance, scut și sabie, sulițã sau javelinã

yat yat āyudham; ādatta parigham paṭṭi¶am ¶ūlam carma-asī ¶akti tomarau

Toate acestea erau distruse de Domnul Transcendental

tat sarvam saḥ acchinat hariḥ

Atunci (Rukmi) a sãrit din carul de luptã cu sabia în mânã și a alergat furios pentru a-l omorâ pe Krișna

tataḥ avaplutya rathāt khaḍga paṇiḥ abhyadravat kruddhaḥ jighāṁsayā kṛṣṇam

Asemenea unei pãsãri ce coboarã ca vântul

pataṅgaḥ iva pāvakam

La atacul acestuia, (Krișna) i-a fãcut praf sabia și scutul cu sãgețile sale

āpatataḥ tasya chittvā tila¶aḥ ca khaḍgam carma ca iṣubhiḥ

și și-a luat sabia ascuțitã, pregãtindu-se sã-l omoare pe Rukmi

ādade asim tigmam udyataḥ hantum rukmiṇam

madhukar, on 27 februarie 2020 - 09:11, said:

salve! te credeam un tip evoluat neatins de bazaconii primitive, religioase, dar vad ca m-am inselat.

numai bine!

madhukar, on 15 martie 2020 - 02:22, said:

Servus Anadi!

Multumesc de explicatii!
Deci Vyasa, asta coloratu', e acelasi cu Krișna?
Si chiar e... nigga?

cele bune
penti

penticostalul, on 17 martie 2020 - 09:44, said:

Servus Penti,

Vyasa nu este același cu Domnul Transcendental Krișna.
Vyasa a primit și apelativul krișna pentru că și el era întunecat la culoare. Iată un citat în acest sens din Mahabharat 1.106:

"Apoi Riși al vorbirii adevărate, care făcuse în primul rând o promisiune cu privire la Ambika, a intrat în dormitorul ei, în timp ce lampa ardea.
Văzându-i fața întunecată, părul încâlcit de culoarea cuprului, ochii arzători, barba groaznică, prințesa și-a închis ochii de frică.
Totuși din dorința de a-i îndeplini dorința mamei, el s-a culcat cu aceasta."

cele bune
madhukar

Șrimad Bhagavatam 10. 54. 32-38
(Cantoul 10, Capitolul 54 Strofele 32-38)
Viața lui Krișna

Pedepsirea lui Rukmi
Fericirea și nefericirea oamenilor nu sunt date de nimic altceva
decât de gratificarea simțurilor prin propriile acțiuni

dṛṣṭvā bhrātṛ-vadhodyogaṁ rukmiṇī bhaya-vihvalā
patitvā pādayor bhartur uvāca karuṇaṁ satī  32
śrī-rukmiṇy uvāca yogeśvarāprameyātman
deva-deva jagat-pate hantuṁ nārhasi kalyāṇa
bhrātaraṁ me mahā-bhuja  33

śrī-śuka uvāca tayā paritrāsa-vikampitāṅgayā śucāvaśuṣyan-mukha-ruddha-kaṇṭhayā
kātarya-visraṁsita-hema-mālayā gṛhīta-pādaḥ karuṇo nyavartata  34
cailena baddhvā tam asādhu-kārīṇaṁ  sa-śmaśru-keśaṁ pravapan vyarūpayat
tāvan mamarduḥ para-sainyam adbhutaṁ yadu-pravīrā nalinīṁ yathā gajāḥ  35

kṛṣṇāntikam upavrajya dadṛśus tatra rukmiṇam
tathā-bhūtaṁ hata-prāyaṁ dṛṣṭvā saṅkarṣaṇo vibhuḥ
vimucya baddhaṁ karuṇo bhagavān kṛṣṇam abravīt  36
asādhv idaṁ tvayā kṛṣṇa kṛtam asmaj-jugupsitam
vapanaṁ śmaśru-keśānāṁ vairūpyaṁ suhṛdo vadhaḥ  37
maivāsmān sādhvy asūyethā bhrātur vairūpya-cintayā
sukha-duḥkha-do na cānyo ’sti yataḥ sva-kṛta-bhuk pumān  38

Văzând că fratele ei era pe cale de a fi ucis, Rukmiṇī fiind înfricoșată și agitată a căzut la picioarele

dṛṣṭvā bhrātṛ udyogam vadha rukmiṇī bhaya vihvalā patitvā pādayoḥ

soțului ei (Krișna) și vorbi virtuos și cuprinsă de milă.

bhartuḥ uvāca satī karuṇam

Śrī Rukmiṇī spuse, „Controlor al puterilor Yoga, Suflet fără de măsură, Zeu al zeilor, Maestru al universului,

śrī-rukmiṇī uvāca yoga-īśvara aprameya-ātman deva-deva jagat-pate

oh tu Cel ce este auspicios și ale cărui brațe sunt puternice, Te rog nu-l ucide pe fratele meu.”

kalyāṇa mahā-bhuja hantum na arhasi bhrātaram me

Śrī Śuka spuse, „Datorită fricii corpul a început să-i tremure, datorită îngrijorării gura i s-a uscat și gâtul i s-a sufocat

śrī-śukaḥ uvāca paritrāsa aṅgayā tayā vikampita śucā mukha avaśuṣyat kaṇṭhayā ruddha

Datorită agitației colierul de aur i s-a împrăștiat la picioarele eroului (Krișna), care datorită compasiunii s-a oprit

kātarya mālayā hema visraṁsita pādaḥ gṛhīta karuṇaḥ nyavartata

dar l-a legat pe acest răufăcător cu sfori și l-a desfigurat tăindu-i o parte din păr și din mustață,

baddhvā tam asādhu-kāriṇam cailena vyarūpayat sa-śmaśru-keśam pravapan

Între timp extraordinarii eroi Yadavi au zdrobit armata adversă, așa cum un elefant o face cu o floare de lotus

tāvat adbhutam yadu-pravīrāḥ mamarduḥ para sainyam yathā gajāḥ nalinīm

și apropiindu-se de Krișna, aceștia l-au văzut acolo pe Rukmi în acea stare, practic ca și ucis

upavrajya antikam kṛṣṇa dadṛśuḥ tatra rukmiṇam tathā-bhūtam prāyam hata

Văzându-l, omnipotentul Sankarșan (Bal-Raam) l-a eliberat datorită compasiunii pe cel legat (Rukmī)

dṛṣṭvā saṅkarṣaṇaḥ vibhuḥ  vimucya karuṇaḥ baddham

Și i s-a adresat Domnului Transcendental Krișna, "Oh Krișna, ceea ce ai făcut pentru un membru al familiei

abravīt bhagavān kṛṣṇam kṛṣṇa idam tvayā kṛtam suhṛdaḥ

nu este corect din partea noastră - asādhu asmat

Desfigurarea disprețuitoare prin tăierea mustății și a părului este asemenea morții

vairūpyam jugupsitam vapanam śmaśru-keśānām vadhaḥ

Virtuoasă domnișoară, te rog să nu fi nemulțumită de noi, gândindu-te la desfigurarea fratelui tău

sādhvi mā eva asūyethāḥ asmān cintayā vairūpya bhrātuḥ

Fericirea și nefericirea oamenilor nu sunt date de nimic altceva, decât de dorința de a te bucura prin propriile acțiuni."

sukha duḥkha pumān daḥ na ca anyaḥ asti yataḥ bhuk sva kṛta

Tika:

De remarcat este că reacțiunile propriilor acțiuni, pot fi resimțite în vieți viitoare,

de exemplu când facem ofense, pentru care nu suntem pedepsiți

sau face fapte bune, pentru care nu suntem răsplătiți,

așa cum în viața actuală resimțim reacțiuni ale unor activități din vieți anterioare,

neînțelegând de ce ni se întâmplă anumite lucruri, pentru care se pare că nu am fi responsabili,

începând cu nașterea într-o anumită familie, într-o anumită țară,

sau dotarea cu anumite înclinații, care uneori nu au neapărat de-a face cu înclinațiile familiei.

vezi

Sensul Reincarnării
Gândirea, Conștiința și reincarnarea
Migrația Sufletelor
Logica și reincarnarea
Dovezi materialiste
Reincarnarea în Creștinism
Reincarnare - numai demonii
Exemple de copii ce vorbesc de la început o limbă diferită...
Yayati și renașterea

Edited by madhukar, 19 March 2020 - 09:21.

madhukar, on 19 martie 2020 - 08:35, said:

Servus Madhu,


Deci exista un krisna mic si un Krisna mare?

cele bune
Penti

madhukar, on 19 martie 2020 - 08:35, said:

Servus Mady,

Nu citesc acel sait colorat, spurcat si idolatru, no offence!

cele bune
penti

penticostalul, on 19 martie 2020 - 10:17, said:

Servus Penti,

am scris în acest fel pentru a înțelege că este vorba de o însușire/ calitate care a devenit nume.
În limba română de exemplu lăcătuș, când devine nume, se scrie cu literă mare Lăcătuș.

cele bune
madhukar

penticostalul, on 19 martie 2020 - 10:17, said:

Servus Penti,

vezi răspunsul în șirul despre Zei falși unde este abordată inventarea idolatriei de către evrei.

cele bune
madhukar

Șrimad Bhagavatam 10. 54. 39-43
(Cantoul 10, Capitolul 54 Strofele 39-43)
Viața lui Krișna

Zeul zeiței ce guvernează peste Energia ilusorie, Domnul Transcendental,
Îi face pe oameni să uite de suflet (adevăratul eu)
Și să considere astfel că Eul este corpul
Și astfel ei împart ființele în prieteni, dușmani și neutri

bandhur vadhārha-doṣo ’pi
na bandhor vadham arhati
tyājyaḥ svenaiva doṣeṇa
hataḥ kiṁ hanyate punaḥ  39
kṣatriyāṇām ayaṁ dharmaḥ
prajāpati-vinirmitaḥ
bhrātāpi bhrātaraṁ hanyād
yena ghoratamas tataḥ  40
rājyasya bhūmer vittasya
striyo mānasya tejasaḥ
mānino ’nyasya vā hetoḥ
śrī-madāndhāḥ kṣipanti hi  41

Chiar dacă o rudă merită moartea datorită răului făcut

api bandhuḥ arha vadha doṣaḥ

nu trebuie ucisă ci alungată din familie

na arhati vadham tyājyaḥ bandhoḥ

ea este ucisă de propriul păcat, ce rost are să o mai ucidem

hataḥ svena eva doṣeṇa kim punaḥ hanyate

Această Datorie Prescrisă a luptătorilor stabilită

ayam dharmaḥ kṣatriyāṇām vinirmitaḥ

De Progenitor (prima fință din univers - Brahmaa) prevede chiar și

prajāpati tataḥ api

fratele să fie ucis de frate, ceea ce este îngrozitor

bhrātā hanyāt bhrātaram yena ghora-tamaḥ

Cei care sunt înfumurați comit insulte pentru că sunt orbiți de trufie

mada kṣipanti andhāḥ māninaḥ

datorită propriilor opulențe: a regatului, pământului, bogăției

hetoḥ śrī rājyasya bhūmeḥ vittasya

femeilor, onorurilor sau orice altceva

striyaḥ mānasya tejasaḥ anyasya vā hi

taveyaṁ viṣamā buddhiḥ
sarva-bhūteṣu durhṛdām
yan manyase sadābhadraṁ
suhṛdāṁ bhadram ajña-vat  42
ātma-moho nṛṇām eva
kalpate deva-māyayā
suhṛd durhṛd udāsīna
iti dehātma-māninām  43

Această inteligență a ta (Rukmini) nu este egal dispusă față de toate ființele,

iyam buddhiḥ tava viṣamā sarva-bhūteṣu

ci asemenea oamenilor ignoranți Dorești binele celor care sunt dușmanii

ajña-vat manyase bhadram yat durhṛdām

Și mereu vor rău celor ce-ți vor binele

sadā abhadram suhṛdām

(Domnul Transcendental) Zeul zeiței ce guvernează peste Energia iluzorie

deva māyayā

Îi face pe oameni să uite de suflet (adevăratul eu)

nṛṇām mohaḥ ātma

Și să considere astfel că Eul este corpul

māninām iti ātma deha

Și astfel ei împart ființele în prieteni, dușmani și neutri

eva kalpate suhṛt durhṛt udāsīnaḥ

Tika: Vezi și
Sufletul este Eul
Sufletul este iluzionat
Falsul Ego I
Falsul Ego II
Sufletul și Experiența în Apropierea Morți

Șrimad Bhagavatam 10. 54. 44-49
(Cantoul 10, Capitolul 54 Strofele 44-49)
Viața lui Krișna

Bal-raam despre Natura Sufletului și a Supra-sufletului

eka eva paro hy ātmā sarveṣām api dehinām
nāneva gṛhyate mūḍhair yathā jyotir yathā nabhaḥ  44
deha ādy-antavān eṣa dravya-prāṇa-guṇātmakaḥ
ātmany avidyayā kḷptaḥ saṁsārayati dehinam  45
nātmano ’nyena saṁyogo viyogaś casataḥ sati
tad-dhetutvāt tat-prasiddher dṛg-rūpābhyāṁ yathā raveḥ  46
janmādayas tu dehasya vikriyā nātmanaḥ kvacit
kalānām iva naivendor mṛtir hy asya kuhūr iva  47
yathā śayāna ātmānaṁ viṣayān phalam eva ca
anubhuṅkte ’py asaty arthe tathāpnoty abudho bhavam  48
tasmād ajñāna-jaṁ śokam ātma-śoṣa-vimohanam
tattva-jñānena nirhṛtya sva-sthā bhava śuci-smite  49

Există cu siguranță un singur Supra-Suflet - ekaḥ eva hi para ātmā
Deși el este în toate ființe încorporate - api sarveṣām dehinām
Ca lumina, ca cerul - yathā jyotiḥ yathā nabhaḥ
Cei ignoranți îl percep ca și cum ar fi multe (Supra-Suflete) - mūḍhaiḥ gṛhyate iva nānā

Tika: Vezi
Suprasufletul în Bhagavad-gita
Suprasufletul în Bhagavad-Puran
Suprasufletul în Upanișade

Acest corp material are un început și (ca tot ce are un început și) un sfârșit

eṣaḥ dehaḥ vān ādi anta

El este alcătuit din elemente grosiere, suflul vital și calități materiale

ātmakaḥ dravya prāṇa guṇa

Care impun asupra sufletului încorporat necunoașterea (spiritualității)

kḷptaḥ ātmani dehinam avidyayā

Și ciclul nașterii și-al morții (în care sufletul primește roluri cu care acesta se identifică) - saṁsārayati

Virtuoasă (domnișoară), sufletul nu are legătură sau separare

sati ātmanaḥ na saṁyogaḥ ca viyogaḥ

Față de nimic din ceea ce este iluzoriu (material)

anyena tat asataḥ

Fiind cauza revelării acestuia, așa cum soarele (este cauza) vederii formelor

hetutvāt prasiddheḥ yathā raveḥ dṛk rūpābhyām

Așa cum o persoană care doarme se percepe pe sine, obiectele simțurilor și rezultatele (acțiunilor sale), deși (acestea sunt ireale)

yathā śayānaḥ anubhuṅkte ātmānam viṣayān phalam api

la fel și cel ce nu are putere de discernământ (inteligență) (ca și cum ar doarmi) nu realizează că natura existenței materiale este ireală

eva ca abudhaḥ tathā āpnoti arthe bhavam asati

De aceea dă la o parte prin Adevărul Cunoașterii Transcendentale lamentarea care se naște datorită ignoranței

tasmāt nirhṛtya tattva jñānena śokam jam ajñāna

în care este absorbit sufletul iluzionat

śoṣa ātma vimohanam

Și reinstaurează-te în propria stare spirituală, oh cea cu zâmbet pur- sva-sthā bhava śuci-smite

Șrimad Bhagavatam 10. 54.50
(Cantoul 10, Capitolul 54 Strofele 50)
Viața lui Krișna


Inteligența puternicã ține mintea în frâu și astfel se atinge pacea interioarã


¶rī-¶uka uvāca
evaṁ bhagavatā tanvī rāmeṇa pratibodhitā
vaimanasyaṁ parityajya mano buddhyā samādadhe 50

Șri Șuka spuse, „Primind astfel instrucțiuni de la Domnul Transcendental Raam anxietatea

¦rī ¶ukaḥ uvāca evam pratibodhitā bhagavatā rāmeṇa vaimanasyam

celei cu mijlocel subțire (Rukmini) a fost înlãturatã iar mintea i-a fost liniștitã de inteligențã

tanvī parityajya manaḥ samādadhe buddhyā

Tika:
În acest sens Șri Krișna îi spune lui Argiuna:

bhogai¶varya-prasaktānāṁ tayāpahṛta-cetasām
vyavasāyātmikā buddhiḥ samādhau na vidhīyate (Bhagavad-gita 2.44)

Mintea celor ce sunt ataºaþi de plãcerea materialã ºi opulenþã, este fãrã de liniște

cetasām tayā prasaktānām bhoga ai¶varya apahṛta

pentru cã nu a fos atinsã forța spiritualã a inteligenþei de a da liniște (de a liniști mintea)

na vidhīyate vyavasāya-ātmikā buddhiḥ samādhau

Inteligența este cea care ia hotãrârile conform informațiilor și reacțiunilor din mediul în care ne aflãm.
(ceea ce se poate înțelege și din programarea Inteligenței Artificiale, bazatã pe programarea de hotãrâri adecvate ... reacțiunilor).

Mintea, spre deosebire de inteligențã, nu ia în considerare reacțiunile ci dorește doar sã gratifice cele cinci simțuri și pe ea însãși.

Dacã mintea este mai puternicã decât inteligența,
înseamnã cã dorința de gratificare a simțurilor este mai puternicã decât interesul pentru reacțiunile ce apar în urma gratificãrii simțurilor
și atunci inteligența urmeazã mintea, în loc sã o controleze, adicã ia hotãrâri conform cerințelor minții de a gratifica simțurile.

De exemplu mintea primește informații despre posibilitatea de a se bucura de prãjituri
și dupã o foarte rapidã procesare (conform funcțiilor sale: gândire, simțire, voire și conștiințã vezi Funcțiunile Minții)
vrea sã gratifice limba și burta.
Dacã în ciuda faptului cã se cunoaște cã una dintre reacțiunile acestei gratificãri a limbii și burții,
poate fi și  îngrãșarea, care nu este de dorit, se continuã sã se mãnânce dulciuri,
înseamnã cã inteligența este mai slabã decât mintea.
Dacã bucuria de a pierde din greutate devine mai mare decât cea de a mânca prãjituri, atunci mintea devine aliata inteligenței.

În planul spiritual trebuie sã ai o inteligențã spiritualã, bazatã
pe informații spirituale, vezi Transcendențã și creație
și reacțiunile care apar în urma unei practici spirituale.

Fãrã aceste reacțiuni ale practicii spirituale, inteligența spiritualã va fi mai slabã decât mintea, care va cãuta în continuare gratificarea simțurilor materiale.
Dacã bucuria de a experimenta diferite realizãri spirituale
obținute în urma practicii spirituale (sadhana bhakti)
devine mai mare decât bucuria gratificãrii simțurilor, atunci mintea se spune cã se spiritualizeazã,
devenind astfel aliata inteligenței.

Șrimad Bhagavatam 10. 54.51-60
(Cantoul 10, Capitolul 54 Strofele 51-60)
Viața lui Krișna

Krișna se căsătorește cu Rukmini

prāṇāvaśeṣa utsṛṣṭo dviḍbhir hata-bala-prabhaḥ
smaran virūpa-karaṇaṁ vitathātma-manorathaḥ
cakre bhojakaṭaṁ nāma nivāsāya mahat puram  51
ahatvā durmatiṁ kṛṣṇam apratyūhya yavīyasīm
kuṇḍinaṁ na pravekṣyāmīty uktvā tatrāvasad ruṣā  52

Alungat de dușmanii săi, rămas doar cu suflul vital, cu puterea și strălucirea distrusă

utṣṛṣṭaḥ dviḍbhiḥ avaśeṣaḥ prāṇa bala prabhaḥ hata

și neuitând că fusese desfigurat, (Rukmi), ale cărui proprii dorințe fuseseră nerealiste,
smaran virūpa-karaṇam ātma manaḥ-rathaḥ vitatha

și-a făcut ca rezidență un mare oraș pe care l-a numit Bhoja-kaṭa

cakre nivāsāya mahat puram bhoja-kaṭam nāma
conform cu ceea ce spusese la furie, „Fără să-l ucid pe Krișna, care-i înfumurat și fără să o aduc înapoi
               iti uktvā ruṣā ahatvā kṛṣṇam durmatim apratyūhya
pe sora sa, n-am să mai intru în Kundina (capitala regatului)” și astfel și-a făcut rezidența acolo (în Bhoja-kaṭa).

yavīyasīm na pravekṣyāmi kuṇḍinam tatra avasat
bhagavān bhīṣmaka-sutā evaṁ nirjitya bhūmi-pān
puram ānīya vidhi-vad upayeme kurūdvaha  53   
tadā mahotsavo nṝṇāṁ  yadu-puryāṁ gṛhe gṛhe
abhūd ananya-bhāvānāṁ kṛṣṇe yadu-patau nṛpa  54
narā nāryaś ca muditāḥ pramṛṣṭa-maṇi-kuṇḍalāḥ
pāribarham upājahrur varayoś citra-vāsasoḥ  55
sikta-mārgā mada-cyudbhir  āhūta-preṣṭha-bhūbhujām
sā vṛṣṇi-pury uttambhitendra-ketubhir vicitra-mālyāmbara-ratna-toraṇaiḥ
babhau prati-dvāry upakḷpta-maṅgalair āpūrṇa-kumbhāguru-dhūpa-dīpakaiḥ  56
gajair dvāḥsu parāmṛṣṭa-rambhā-pūgopaśobhitā  57
kuru-sṛñjaya-kaikeya-vidarbha-yadu-kuntayaḥ
mitho mumudire tasmin sambhramāt paridhāvatām  58
rukmiṇyā haraṇaṁ śrutvā gīyamānaṁ tatas tataḥ
rājāno rāja-kanyāś ca babhūvur bhṛśa-vismitāḥ  59
dvārakāyām abhūd rājan mahā-modaḥ puraukasām
rukmiṇyā ramayopetaṁ dṛṣṭvā kṛṣṇaṁ śriyaḥ patim  60


Învingându-i astfel pe conducătorii pământului, Domnul Transcendental a adus-o pe fica lui Bhișmaka (Rukmini)

nirjitya evam bhūmi-pān bhagavān ānīya bhīṣmaka-sutām

în orașul său și s-a căsătorit (cu ea) conform ritului Vedic, o protector al Kauravilor

puram vidhi-vat upayeme kuru-udvaha

Și atunci locuitori orașului Yadavilor (Dvaraka) au făcut un mare festival

tadā nṝṇām yadu-puryām mahā-utsavaḥ

Nu a existat nici o casă în care Krișna, protectorul Yadavilor să nu fie iubit, oh rege

abhūt gṛhe gṛhe kṛṣṇe yadu-patau ananya-bhāvānām nṛpa

Bărbații și femeile, plini de bucurie, au prezentat cu respect ca daruri de nuntă cercei

narāḥ nāryaḥ ca muditāḥ upājahruḥ pāribarham kuṇḍalāḥ

giuvaeruri strălucitoare și îmbrăcăminte minunată pentru mire și mireasă

maṇi pramṛṣṭa varayoḥ citra

În acel oraș al Vrișnilor au fost ridicate coloane și arcuri festive la fiecare pasaj

sā vṛṣṇi-purī uttambhita indra-ketubhiḥ toraṇaiḥ prati dvāri

Ele au fost împodobite cu tot felul de ghirlande, stegulețe și giuvaeruri

upakḷpta vicitra mālya ambara ratna

și aranjamente auspicioase cu recipiente cu apă parfumată cu aguru, bețișoare parfumate și lămpi

babhau maṅgalaiḥ āpūrṇa kumbha aguru dhūpa dīpakaiḥ

Străzile au fost stropite de secrețiile ce curgeau din frunțile elefanților iubiților regi invitați
mārgā sikta mada cyudbhiḥ gajaiḥ preṣṭha bhū-bhujām āhūta
Înfrumusețând intrările au fost puși bananierei și nuci de betel
upaśobhitā dvāḥsu parāmṛṣṭa rambhā pūga

Membri familiilor Kuru, Sṛñjaya, Kaikeya, Vidarbha, Yadu și Kunti s-au bucurat împreună
kuru-sṛñjaya-kaikeya-vidarbha-yadu-kuntayaḥ mumudire mithaḥ
excitați în acel (festival) în care toți se agitau
sambhramāt tasmin paridhāvatām

Regii și fetele lor s-au minunat foarte auzind despre modul în care fusese furată Rukmini
rājānaḥ ca rāja-kanyāḥ babhūvuḥ bhṛśa-vismitāḥ śrutvā haraṇam rukmiṇyāḥ
(fapte) care erau cântate pretutindeni - gīyamānam; tataḥ tataḥ

Oh rege (Parikșit) cetățenii orașului Dvaraka au fost foarte bucuroși să o vadă pe Rukmini
rājan pura-okasām dvārakāyām abhūt mahā-modaḥ dṛṣṭvā rukmiṇyā
Zeița Fericirii împreună cu Krișna, Domnul Opulențelor.
ramayā upetam kṛṣṇam patim śriyaḥ

Șrimad Bhagavatam 10. 55. 1-11
(Cantoul 10, Capitolul 55 Strofele 1-11)
Viața lui Krișna

Pradyumna fiul lui Krișna și Rukmini este furat
Regăsirea dintre Kama-dev – zeul Iubirii și soția sa Rati - Iubirea

śrī-śuka uvāca
kāmas tu vāsudevāṁśo dagdhaḥ prāg rudra-manyunā
dehopapattaye bhūyas tam eva pratyapadyata  1
sa eva jāto vaidarbhyāṁ kṛṣṇa-vīrya-samudbhavaḥ
pradyumna iti vikhyātaḥ sarvato ’navamaḥ pituḥ  2
taṁ śambaraḥ kāma-rūpī hṛtvā tokam anirdaśam
sa viditvātmanaḥ śatruṁ prāsyodanvaty agād gṛham  3
taṁ nirjagāra balavān mīnaḥ so ’py aparaiḥ saha
vṛto jālena mahatā gṛhīto matsya-jīvibhiḥ  4
taṁ śambarāya kaivartā upājahrur upāyanam
sūdā mahānasaṁ nītvā-vadyan sudhitinādbhutam  5
dṛṣṭvā tad-udare bālam māyāvatyai nyavedayan
nārado ’kathayat sarvaṁ tasyāḥ śaṅkita-cetasaḥ
bālasya tattvam utpattiṁ matsyodara-niveśanam  6
sā ca kāmasya vai patnī ratir nāma yaśasvinī
patyur nirdagdha-dehasya dehotpattim pratīkṣatī
nirūpitā śambareṇa sā sūdaudana-sādhane
kāmadevaṁ śiśuṁ buddhvā cakre snehaṁ tadārbhake  7-8
nāti-dīrgheṇa kālena sa kārṣṇi rūḍha-yauvanaḥ
janayām āsa nārīṇāṁ vīkṣantīnāṁ ca vibhramam 9

Șuka spuse, „Zeul Iubirii, o extensie a Domnului Transcendental Vasudev, a fost ars mai înainte

śrī-śukaḥ uvāca kāmaḥ tu vāsudeva aṁśaḥ dagdhaḥ prāk

datorită furiei de Rudra (Șiva). Pentru a obține din nou un corp acesta a intrat în Vasudev

rudra manyunā upapattaye bhūyaḥ deha tam pratyapadyat eva

și s-a născut din Vaidarbhi (Rukmini), din sămânța lui Krișna apărând ca Pradyumna

saḥ eva jātaḥ vaidarbhyām kṛṣṇa-vīrya samudbhavaḥ pradyumnaḥ

fiind astfel cunoscut ca nefiind inferior tatălui său dpdv al tuturor calităților

iti vikhyātaḥ sarvataḥ anavamaḥ pituḥ

Șambar, care putea să-și asume orice formă dorea, l-a răpit pe copil, care nu avea nici 10 zile

śambaraḥ tam rūpī kāma hṛtvā tokam aniḥ-daśam

recunoscând în acesta propriul său dușman și l-a aruncat în mare; după care s-a dus acasă

viditvā saḥ ātmanaḥ śatrum prāsya udanvati agāt gṛham

Un pește puternic l-a înghițit, dar acesta împreună (cu alți pești) au fost prinși într-o plasă mare

mīnaḥ bala-vān tam nirjagāra saḥ api saha aparaiḥ gṛhītaḥ vṛtaḥ jālena mahatā

de un pescar - matsya-jīvibhiḥ

Pescarul i-a prezentat extraordinarul (pește) lui Șambar, care l-a dat bucătarului

kaivartāḥ upājahruḥ adbhutam śambarāya upāyanam sūdāḥ

iar acesta l-a dus în bucătărie și l-a tăiat cu un cuțit de măcelar

tam nītvā mahānasam avadyan sudhitinā

Văzând un băiat în pântecul acestuia, i l-a dat lui Māyāvatī, căreia i-a povestit totul

dṛṣṭvā bālam udare tat nyavedayan māyāvatyai tasyāḥ akathayat sarvam

(iar aceasta) s-a minunat tare. Nārada Muni (a apărut însă și a explicat)

śaṅkita cetasaḥ nāradaḥ

adevărul despre nașterea și intrarea copilului în burta peștelui

tattvam utpattim niveśanam bālasya udara matsya

Aceasta (Māyāvatī) era de fapt faimoasa soție a Zeului Iubirii, pe nume Rati

sā ca vai yaśasvinī patnī kāmasya ratiḥ nama

care aștepta ca bărbatul ei să obțină un (nou) corp, (după ce) corpul acestuia fusese făcut scrum

pratīkṣatī patyuḥ utpattim deha dehasya nirdagdha

Înțelegând astfel (de la Narad) că de fapt copilul este Zeul Iubirii, a dezvoltat afecțiune pentru copil
   buddhvā tadā śiśum kāma-devam cakre sneham arbhake

Ea fusese numită de Șambar să pregătească legume și orez

sā nirūpitā śambareṇa sādhane sūda-odana

Nu după mult timp acest fiu al lui Krișna a atins vârsta deplinei tinereți

na ati-dīrgheṇa kālena saḥ kārṣṇiḥ rūḍha yauvanaḥ

care le făceau pe tinerele care-l priveau, să fie încântate

janayām āsa nārīṇām vīkṣantīnām ca vibhramam

sā tam patiṁ padma-dalāyatekṣaṇaṁ pralamba-bāhuṁ nara-loka-sundaram
sa-vrīḍa-hāsottabhita-bhruvekṣatī prītyopatasthe ratir aṅga saurataiḥ 10

Rege, cu un zâmbet sfios și sprâncene ridicate, Rati a făcut gesturi de atracție erotică

aṅga hāsa sa-vrīḍa bhruvā uttabhita ratiḥ saurataiḥ

privindu-l cu iubire și apropiindu-se de bărbatul ei, ai cărui ochi erau asemenea petalelor

sā īkṣatī prītyā upatasthe patim tam īkṣaṇam dala-āyata

de lotus desfăcute și ale cărui brațe erau lungi. El este frumusețea societății umane

padma bāhum pralamba sundaram nara-loka

tām aha bhagavān kārṣṇir mātas te matir anyathā
mātṛ-bhāvam atikramya vartase kāminī yathā 11

Fiul Domnului Transcendental Krișna îi spuse,”Oh mamă, ai o altă atitudine

bhagavān kārṣṇiḥ tām āha mātaḥ te matiḥ anyathā

care trece dincolo de cea maternă, acționând ca o îndrăgostită

atikramya mātṛ-bhāvam vartase kāminī yathā

Șrimad Bhagavatam 10. 55. 12-24
(Cantoul 10, Capitolul 55 Strofele 12-24)
Viața lui Krișna

Pedepsirea lui Șambar
Mahā-māyā - marea Armă a Cunoașterii Virtuții Sufletului care distruge orice iluzie

ratir uvāca
bhavān nārāyaṇa-sutaḥ śambareṇa hṛto gṛhāt
ahaṁ te ’dhikṛtā patnī ratiḥ kāmo bhavān prabho  12
eṣa tvānirdaśaṁ sindhāv akṣipac chambaro ’suraḥ
matsyo ’grasīt tad-udarāditaḥ prāpto bhavān prabho  13
tam imaṁ jahi durdharṣaṁ durjayaṁ śatrum ātmanaḥ
māyā-śata-vidaṁ taṁ ca māyābhir mohanādibhiḥ  14
parīśocati te mātā kurarīva gata-prajā
putra-snehākulā dīnā vivatsā gaur ivāturā  15
prabhāṣyaivaṁ dadau vidyāṁ pradyumnāya mahātmane
māyāvatī mahā-māyāṁ sarva-māyā-vināśinīm  16
sa ca śambaram abhyetya saṁyugāya samāhvayat
aviṣahyais tam ākṣepaiḥ kṣipan sañjanayan kalim  17
so ’dhikṣipto durvācobhiḥ padāhata ivoragaḥ
niścakrāma gadā-pāṇir amarṣāt tāmra-locanaḥ  18
gadām āvidhya tarasā pradyumnāya mahātmane
prakṣipya vyanadan nādaṁ vajra-niṣpeṣa-niṣṭhuram  19
tām āpatantīṁ bhagavān pradyumno gadayā gadām
apāsya śatrave kruddhaḥ prāhiṇot sva-gadāṁ nṛpa  20
sa ca māyāṁ samāśritya daiteyīṁ maya-darśitam
mumuce ’stra-mayaṁ varṣaṁ kārṣṇau vaihāyaso ’suraḥ  21
bādhyamāno ’stra-varṣeṇa raukmiṇeyo mahā-rathaḥ
sattvātmikāṁ mahā-vidyāṁ sarva-māyopamardinīm  22
tato gauhyaka-gāndharva-paiśācoraga-rākṣasīḥ
prāyuṅkta śataśo daityaḥ kārṣṇir vyadhamayat sa tāḥ  23
niśātam asim udyamya sa-kirīṭaṁ sa-kuṇḍalam
śambarasya śiraḥ kāyāt tāmra-śmaśrv ojasāharat 24

Rati spuse: „Tu ești fiul lui Narayan (formă a Domnului Transcendental în Vaikuntha – Lumea Spirituală în care Dulceața este acoperită de Opulența și Maiestatea Sa)

ratiḥ uvāca bhavān nārāyaṇa-sutah

și ai fost răpit de Șambar de acasă iar eu sunt soția ta legitimă, Rati iar tu maestre ești Cupidon

śambareṇa hṛtaḥ gṛhāt aham patnī te adhikṛtā ratiḥ bhavān prabho kāmaḥ

Acest zeu asura Șambar te-a aruncat în mare pe când nu aveai nici zece zile și un pește

eṣaḥ asura śambaraḥ tvā akṣipat sindhau aniḥ-daśam matsyaḥ

te-a înghițit. Oh maestre aici te-am scos din burta sa

agrasīt prabho itaḥ bhavān prāptaḥ udarāt tat

Te rog omoară-l pe propriul tău dușman, care este greu de abordat și greu de învins

jahi ātmanaḥ śatrum tam imam; durdharṣam durjayam

Tu cunoaști sute de moduri de a-l iluziona începând cu inducerea dezorientări ca magie

vidam śata māyā tam mohana-ādibhiḥ ca māyābhiḥ

Mama ta plânge asemenea unei sărmane păsări Kurari al cărei fiu a plecat

te mātā pariśocati iva dīnā kurarī prajā gata

și este copleșită de afecțiunea ei ca o văcuță pentru copil ce suferă datorită pierderii vițelului

ākulā sneha putra iva gauḥ āturā vivatsā

Vorbind astfel Māyāvatī i-a dat marelui suflet Pradyumna cunoașterea Mahā-māyā

prabhāṣya evam māyāvatī dadau mahā-ātmane pradyumnāya vidyām mahā-māyām

prin care toate celelalte iluzii sunt distruse

sarva māyā vināśinīm

iar acesta l-a abordat pe Șambar și l-a provocat o lungă perioadă de timp

ca saḥ abhyetya śambaram samāhvayat saṁyugāya

incitându-l la luptă prin insulte intolerabile

sañjanayan tam kalim ākṣepaiḥ aviṣahyaiḥ kṣipan

Insultat de cuvintele jignitoare, acesta, asemenea unui șarpe lovit cu piciorul

adhikṣiptaḥ durvācobhiḥ iva uragaḥ āhataḥ padā

a luat hotărât și cu ochi roșii datorită furiei un buzdugan în mână

niścakrāma locanaḥ tāmra amarṣāt gadā pāṇiḥ

și a aruncat cu rapiditate acel buzdugan către marele suflet Pradyumna

āvidhya tarasā gadām mahā-ātmane pradyumnāya

iar aruncarea a creat un sunet la fel puternic ca bubuitul fulgerului

prakṣipya vyanadan nādam niṣṭhuram niṣpeṣa

Oh rege, Domnul Transcendental Pradyumna a contracarat acel buzdugan ce venea spre el

nṛpa bhagavān pradyumna apāsya tām gadām āpatantīm

cu buzduganul său și înfuriat a aruncat propriul său buzdugan spre inamic

gadayā kruddhaḥ prāhiṇot sta-gadām śatrave

Recurgând la iluziile zeului Asura Maya din neamul lui Diti, el (Șambar) a declanșat

samāśritya māyām asuraḥ maya daiteyīm saḥ mumuce

o ploaie de arme asupra fiului lui Krișna, arătându-se stând în aer

varṣam astra-mayam kārṣṇau ca  darśitam vaihāyasaḥ.

Deranjat de ploaia de arme, fiul lui Rukmini (Pradyumna), marele luptător

bādhyamānaḥ varṣeṇa astra raukmiṇeyaḥ mahā-rathaḥ

a folosit marea Armă a Cunoașterii Virtuții Sufletului care distruge orice iluzie

mahā-vidyām sattva-ātmikām upamardinīm sarva māya

Atunci cel din neamul lui Diti (Șambar) a folosit sute (de arme celeste și mistice ale ființelor)

tataḥ daityaḥ prāyuṅkta śataśaḥ

Guhyaka, Gandharva, Vrăjitoare, Șerpi mistici, și Rākṣasa

gauhyaka-gāndharva-paiśāca-uraga-rākṣasīḥ

dar fiul lui Krișna (Pradyumna) le-a doborât (pe toate)

kārṣṇiḥ vyadhamayat saḥ tāḥ

Apoi și-a ridicat sabia cu tăișuri ascuțite și cu putere a îndepărtat capul

udyamya asim sa niśātam ojasā aharat śiraḥ

de pe corpul de culoarea cuprului al lui Șambar, cu coiful, cerceii și mustața

kāyāt tāmra śambarasya sa kirīṭam kuṇḍalam

Șrimad Bhagavatam 10. 55. 25-34
(Cantoul 10, Capitolul 55 Strofele 25-34)
Viața lui Krișna

Rukmini îl recunoaște pe Pradyumna

ākīryamāṇo divi-jaiḥ stuvadbhiḥ kusumotkaraiḥ
bhāryayāmbara-cāriṇyā puraṁ nīto vihāyasā  25
antaḥ-pura-varaṁ rājan lalanā-śata-saṅkulam
viveśa patnyā gaganād vidyuteva balāhakaḥ  26
taṁ dṛṣṭvā jalada-śyāmaṁ pīta-kauśeya-vāsasam
pralamba-bāhuṁ tāmrākṣaṁ su-smitaṁ rucirānanam
sv-alaṅkṛta-mukhāmbhojaṁ nīla-vakrālakālibhiḥ
kṛṣṇaṁ matvā striyo hrītā nililyus tatra tatra ha  27-28
avadhārya śanair īṣad vailakṣaṇyena yoṣitaḥ
upajagmuḥ pramuditāḥ sa-strī ratnaṁ su-vismitāḥ  29
atha tatrāsitāpāṅgī vaidarbhī valgu-bhāṣiṇī
asmarat sva-sutaṁ naṣṭaṁ sneha-snuta-payodharā  30
ko nv ayam nara-vaidūryaḥ kasya vā kamalekṣaṇaḥ
dhṛtaḥ kayā vā jaṭhare keyaṁ labdhā tv anena vā  31
mama cāpy ātmajo naṣṭo nīto yaḥ sūtikā-gṛhāt
etat-tulya-vayo-rūpo yadi jīvati kutracit  32
kathaṁ tv anena samprāptaṁ sārūpyaṁ śārṅga-dhanvanaḥ
ākṛtyāvayavair gatyā svara-hāsāvalokanaiḥ  33
sa eva vā bhaven nūnaṁ yo me garbhe dhṛto ’rbhakaḥ
amuṣmin prītir adhikā vāmaḥ sphurati me bhujaḥ  34

În tim ce cei născuți ca zei presărau flori și ofereau laude, astfel îmbăiat (în flori) (Pradyumna)

divi-jaiḥ utkaraiḥ kusuma stuvadbhiḥ ākīryamāṇaḥ

a fost dus de soția sa în cer și au călătorit astfel pe calea cerului în orașul (lui Krișna - Dvārakā)

nītaḥ bhārya ambara cāriṇyā vihāyasā puram

Oh, rege (Parīkṣit), împreună cu soția sa el a intrat asemenea unui nor (datorită culorii sale întunecate) însoțit de fulger

rājan saṅkulam patnyā viveśa iva balāhakaḥ vidyutā

din cer în apartamentele interioare unde se aflau cele mai excelente femei cu sutele

gaganāt antaḥ-pura varam lalanā śata

Acestea văzându-i culoarea sa întunecată asemenea norului și îmbrăcămintea galbenă de mătase

dṛṣṭvā tam śyāmam jala-da vāsasam pīta kauśeya

brațele lungi, ochii roșii, zâmbetul plăcut, fața încântătoare foarte frumos decorată

bāhum pralamba akṣam tāmra su-smitam ānanam rucira su-alaṅkṛta

față ce era asemenea lotusului și părul buclat albastru închis

mukha ambhojam nīla vakra ālaka-ālibhiḥ

femeile s-au gândit că e Krișna și devenind timide au început să se ascundă peste tot

striyaḥ matvā kṛṣṇam hrītāḥ nililyuḥ tatra tatra ha

Realizând gradual micile diferențe față de înfățișarea (lui Krișna) femeile s-au apropiat

avadhārya śanaiḥ īṣat vailakṣaṇyena yoṣitaḥ upajagmuḥ

fiind foarte surprinse de femeia care-l însoțea și era asemenea unui giuvaer încântător

su vismitaḥ strī sa ratnam pramuditāḥ

Apoi (văzându-l) din colțul ochilor dați cu negru, prințesa din Vaidarbha (Rukmini)

atha tatra apāṅgī asita vaidarbhī

a cărei vorbă este dulce și-a reamintit de propriul fiu pierdut

bhāṣinī valgu asmarat sva-sutam naṣṭam

și datorită afecțiunii sânii i-au devenit umezi

sneha payaḥ-dharā snuta

(Ea spuse) Cine este aceast giuvaer cu ochi asemenea lotușilor printre oameni, al cui (fiu),

kaḥ nu ayam nara-vaidūryaḥ kamala-īkṣaṇaḥ kasya vā

care femeie l-a purtat în pântec și cine este această femeie a sa pe care o obținut-o (ca soție)?

kayā dhṛtaḥ vā jaṭhare kā iyam anena labdhā tu vā

Dacă fiul meu pierdut, care a fost dus din maternitate undeva, ar fi în viață,

yadi ātmajaḥ naṣṭaḥ mama ca api yaḥ nītaḥ sūtikā-gṛhāt kutracit jīvati

el ar avea aceeași vârstă și înfățișare (ca acesta)

etat tulya vayaḥ rūpaḥ

Dar cum este posibil ca acesta să aibă aceeași înfățișare și caracteristici corporale,

katham tu anena samprāptam sārūpyam ākṛtyā avayavaiḥ gatyā

tonul vocii, zâmbetul și felul de a privi ca cele ale posesorul arcului Șarnga (Krișna)

svara hāsa avalokanaiḥ śārṅga-dhanvanaḥ

Cu siguranță el trebuie să fie același copil pe care l-am purtat în pântec

nūnam eva saḥ bhavet yaḥ arbhakaḥ dhṛtaḥ me garbhe

căci am o mare afecțiune pentru el, iar brațul stâng mi se zbate

vā adhikā prītiḥ amuṣmin ; bhujaḥ vāmaḥ sphurati me

Șrimad Bhagavatam 10. 55. 35-40
(Cantoul 10, Capitolul 55 Strofele 35-40)
Viața lui Krișna

Femeile au fost atrase în secret de erotismul lui Pradyumna, fiul lui Krișna

evaṁ mīmāṁsamaṇāyāṁ vaidarbhyāṁ devakī-sutaḥ
devaky-ānakadundubhyām uttamaḥ-śloka āgamat  35
vijñātārtho ’pi bhagavāṁs tūṣṇīm āsa janārdanaḥ
nārado ’kathayat sarvaṁ śambarāharaṇādikam 36
tac chrutvā mahad āścaryaṁ kṛṣṇāntaḥ-pura-yoṣitaḥ
abhyanandan bahūn abdān naṣṭaṁ mṛtam ivāgatam  37
devakī vasudevaś ca kṛṣṇa-rāmau tathā striyaḥ
dampatī tau pariṣvajya rukmiṇī ca yayur mudam  38
naṣṭaṁ pradyumnam āyātam ākarṇya dvārakaukasaḥ
aho mṛta ivāyāto bālo diṣṭyeti hābruvan  39
yaṁ vai muhuḥ pitṛ-sarūpa-nijeśa-bhāvās
tan-mātaro yad abhajan raha-rūḍha-bhāvāḥ
citraṁ na tat khalu ramāspada-bimba-bimbe
kāme smare ’kṣa-viṣaye kim utānya-nāryaḥ  40

În  timp ce prințesa din Vidarbha (Rukmini) analiza în tot felul , sosi acolo fiul lui Devaki (Krișna),

evam vaidarbhyām mīmāṁsama anāyām āgamat devakī-sutaḥ

Cel Suprem glorificat în versuri, împreună cu (părinții săi) Vasudev și Devakī.

uttamaḥ-śloka devakī-ānakadundubhyām

Deși Controlorul Ființelor, Geanārdan, Domnul Transcendental (Krișna) cunoștea situația,

api janārdanaḥ bhagavān vijñāta arthaḥ

a rămas tăcut, și astfel Narad a relatat totul, începând cu răpirea (lui Pradyumna) de către Șambar

āsa tūṣṇīm nāradaḥ akathayat sarvam ādikam āharaṇa śambara

Când femeile din interiorul rezidenței lui Krișna au auzit despre marea minune

tat yoṣitaḥ kṛṣṇa-antaḥ-pura śrutvā mahat āścaryam

l-au întîmpinat ca și cum, pierdut după mulți ani, s-ar fi reîntors din morți

abhyanandan iva bahūn abdān naṣṭam āgatam mṛtam

Devakī, Vasudev, Kṛṣṇa și Balarāma, femeile și Rukmini

devakī vasudevaḥ ca kṛṣṇa-rāmau tathā striyaḥ rukmiṇī

i-au îmbrățișat pe cei doi ca soț și soție și s-au bucurat mult

pariṣvajya tau dam-patī ca yayuḥ mudam

Auzind că Pradyumna, care fusese pierdut, revenise, rezidenții din Dvaraka au spus astfel:

ākarṇya pradyumnam naṣṭam āyātam dvārakā-okasaḥ abruvan iti

Ah, destinul favorabil (a permis) copilului să se întoarcă ca din morți

aho diṣṭyā bālaḥ āyātaḥ iva mṛtaḥ ha

Nu este cu adevărat o minune, că femeile care i-ar fi fost mame au simțit în secret

na khalu citram tat nāryaḥ tat mātaraḥ raha

o iubire nebună pentru cel ce este zeul Iubirii, care este o reflecție a erotismului
   rūḍha bhāvāḥ yam smare bimba kāme
din forma tatăl său (Krișna), adăpostul Zeiței Fericirii,

sa-rūpa vai pitṛ āspada ramā

o iubire ca pentru propriul lor domn și au venerat tot mereu acea reflexie cu privirile lor,

bhāvā nija īśa abhajan muhuḥ bimbe akṣa-viṣaye

ce să mai spunem despre alții

kim uta anya