A murit scriitorul Romulus Vulpescu

Poet, scriitor, traducător, editor și publicist român, Romulus Vulpescu a murit la vârsta de 79 de ani.
Poetul Romulus Vulpescu a încetat din viață la vârsta de 79 de ani, a confirmat pentru tvrinfo.ro familia scriitorului.
Romulus Vulpescu s-a născut la Oradea, în 1933, și a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția Limba și Literatura Română  a Universității din București (1955).
A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1960), apoi la Editura pentru Literatură Universală (1961-1964), și la revista „Luceafărul" (1964-1965).
A fost secretar literar și director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea" (1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în redacția „Manuscriptum" (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991).
În urmă cu mai bine de o lună, pe 12 august, poestul și soția sa, Ileana, își pierduseră unicul copil.
http://www.realitate...campaign=trkweb

Romulus Vulpescu îşi vindea cărţi din casă pentru a supravieţui

Poetul Romulus Vulpescu a murit marţi, la vârsta de 79 de ani, după o perioadă fi nanciară grea
    [ http://www.evz.ro/typo3temp/pics/17_Vulpescu_agerpres_1c768fdfb7.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Poetul şi traducătorul Romulus Vulpescu a murit, marţi, la vârsta de 79 de ani. A fost căsătorit cu scriitoarea Ileana Vulpescu, cunoscută pentru romanul "Arta conversaţiei". Cei doi au fost zguduiţi acum o lună de tragedia morţii fiicei lor, de 41 de ani, Ioana Vulpescu.
Poet strălucit, Romulus Vulpescu a fost, totodată, cel mai bun traducător român din franceza veche şi era pasionat de cărţi şi discuri, pe care, de altfel, le şi colecţiona.

"Am mai vândut din cărţi… ca să mai existăm, am vrut să facem aici o casă-muzeu… Pentru că sunt cărţi valoroase. Am avut aproape 20.000 de cărţi. Chiar biblioteci mari, publice, nu au aceste titluri. Noi avem pe puţin 200- 300 de titluri de rarităţi, cărţi unice în ţară, pe care nu le are nici Academia. Există în colecţia noastră peste 3.000 de cărţi cu autograf. Noi strângem biblioteca asta de prin ‚55. Adică de-o viaţă! În treacăt fie spus, am avut un Samuel Beckett cu autograf. L-am dat. Marile biblioteci refuză cărţile, casă memorială nu se poate face(…) Eu eram cu pensie de stat obişnuită. Şi aşa am muncit prea mult. Am depăşit cu mult vechimea obişnuită dintr-o carte de muncă. Am vreo 50 de ani trecuţi. După lovitura de stat, pentru Parlamentari s-au dat pensii. Eu nu am fost decât doi ani parlamentar, cât a fost Adunarea Constituantă, adunarea pentru a constitui Constituţia. Pensia de la Senat era mai mare… şi am ales-o. Acum, ne-a mâncat din pensia de la Senat", spunea poetul.
http://www.evz.ro/de...l#ixzz271k0bhH4

Edited by chaosss, 20 September 2012 - 18:13.

Dumnezeu să-l odihnească... în viitor Romulus Vulpescu poate că va fi considerat unul dintre cei mai valoroși manieriști postbelice, pavând în anii șaizeci drumul lui Gheorghe Tomozei (care debutase deja, dar nu în acest stil) și al lui Șerban Foarță (considerat de Nicolae Manolescu „unicul mare manierist român”, având și neavând dreptate). Iată o poezie:

Testament

Ştiind că studiat voi fi în şcoală
Şi clasic voi ajunge (abia mort),
La port şi-n vorbă-s grav, grav mă comport,
Svîrl mici biografii pe-un colţ de coală

Şi-s vesel când prevăd cu cît efort
M-o comenta un critic-din-greşală
Găsind că-n orice strofă e-o scofală:
Nu dau pe glosa lui măcar un ort!

Las operele-mi - toate - în ediţii
Cu textul integral ne variétur:
N-am chef ca peste ani neisprăviţii

Pe barba mea să-şi cumpere-acareturi
Şi să petreacă-n Franţa o vacanţă
Cu-o scórie-n doi peri din nu ş'ce stanţă.

23 iunie 1956