ADHD

Salut este vorna de un copil de 5 ani jumatate cu forma severa de ADHD, medicul curant nu vrea sa-i prescrie nimic pentru ca in prospect scrie ca se dau de la 6 ani (domnisoara batrana cu fixuri ma rog stiti voi - sa nu - cum e). I-a dat omega 3 fara nici un efect. Ce medicamente din cele de pe piata se pot da din experienta celor care ati lucrat cu asa ceva dintre Concerta, Stratera, Medikinet ?
PS: sa nu-mi puneti placa cu "nu e o boala adevarata ci este inventata de concernele farmaceutice sa ne ia banii"

Eu te-as intreba daca ti-ai pus problema ca medicul curant face ceea ce trebuie, adica respecta prospectul, si-l respecta pentru ca exista efecte adverse serioase?

Nu sunt specializata strict in problema ADHD-ului si nu prescriu medicamente dar totusi mi-am permis sa te intreb.

Ai un punct de vedere corect dar aceste prospecte sint niste linii directoare exista multe cazuri in care un medicament se foloseste in boli nespecificate in prospect imi vine rapid in minte Avastin in terapia oculara si banalul Retin A in riduri. La fel dozele din prospect se pot depasi daca medicul considera si sint destule cazuri.
Nu este copilul meu este coleg cu baiatul meu la gradi dar mi-e mila de el: ceilalti copii il bat pentru ca le strica jocurile, nu-l primeste nimeni la activitatile suplimentare, directiunea face presiuni asupra mamei adoptive (copilul e adoptat) sa-l mute, unde in Antarctica ? Deci acest copil e un paria. Doctorita curenta i-a precris carbamazepina dar mama nu vrea sa-i dea pentru ca a citit prospectul asa ca micutul se chinuie in continuare si-i chinuie pe cei din jur.

Edited by Godefroy, 30 May 2012 - 05:25.

Cine i-a pus diagnosticul de ADHD? Cine ți-a spus că-i "formă severă"? Este absolut imposibil să fi pus un medic așa un diagnostic și să nu fi dat un tratament mai de doamne-ajută, cel puțin cu vitamine și magneziu.
Din experiența mea, cel puțin jumătate din copiii cu ADHD n-au nici un ADHD și au fost diagnosticați de asistenta de la grădiniță, educatoare, învățătoare sau mama colegului de clasă. Cu puțin efort și fără nici un fel de medicație se pot integra și recupera bine mersi. Evident, condiția e să vrea restul lumii, pentru că de obicei acolo e problema: la copiii care-l bat pentru că le strică jocurile, la cei care nu-l primesc la activitățile suplimentare, la mama stresată că directoarea face presiuni și la părinții celorlalți copii.
Vrei să ajuți? Explică-le tuturor că e un copil neastâmpărat și care nu știe să socializeze, nu că e bolnav. Ajută-i să-l implice în jocuri, chiar dacă doar îl pun să stea de șase și să-i anunțe când vine directoarea. Trimite mama la psiholog, că are nevoie de ajutor, toți sar în capul ei. Spune directoarei să-și schimbe personalul dacă nu-s capabile să facă față unui copil de 5 ani.
Există ceaiuri care pot avea efect calmant (tei, mușețel, levănțică), suplimente de magneziu cu B6, dar cel mai util e să ai răbdare (dacă are cu adevărat ADHD, ceea ce nu prea cred, că ar avea și tratament) și să-i educi pe ceilalți, nu e numai vina copilului că nu se știe manifesta și restul lumii nu-l înțelege.

Prima care a observat acum 2 ani a fost psiholoaga dar nu a crezut-o nimeni, timpul a trecut si uite ca simptomele s-au inrautatit. Diagonsticul a fost pus de medic oricum pentru cineva avizat era clar ADHD, indeplineste absolut toate criteriile din DSM IV (doctorita chiar spunea ca asa ceva n-a mai vazut).
Din cate stiu singurul tratament administrat a fost Esprico rezultat zero.

Ce fel de doctor era cel care n-a mai văzut așa ceva? Diagnosticul nu se pune de către medicul de familie, în zece minute, și nici de cître psiholog. Dacă are diagnostic de la specialist, cu siguranță are cel puțin recomandări generale despre cum trebuie procedat, în orice caz mult mai pertinente decât sfaturile pe care le poți primi pe net. Cineva te minte, să știi.

Edited by adadoi, 30 May 2012 - 20:44.

Medic primar in neurologie , specialist in psihiatrie, psiholoaga e sora mea deci nu minte nimeni pe nimeni, doctorita nu are balls sa prescrie ceva gen Stratera, Medikinet, Concerta decat incepand fix  de la 6 ani, repul de la Medikinet spunea ca ei recomanda 6 ani pentru ca pentru varsta asta au fost facute studiile, personal n-ar vedea de ce nu s-ar putea da la 5 ani jumate dar oficial trebuie sa respecte politica firmei. Medicamentele nu se pot cumpara fiind nevoie de reteta Tab II (nu stiu daca atomoxetina necesita) dar ma gandesc ca poate mama nici nu i le-ar da daca nu vrea sa-i dea carbamazepina. A dracului prospecte n-ar trebui decat medicii si farmacistii sa aiba acces la ele.

Cum dumnezeu n-are psihiatrul balls să prescrie strattera? Câte kile are copilul ăla de-i medicul așa speriat?
Eu mă gândeam că te minte mama sau educatoarele, nu c-ai vorbit tu cu medicii
Oricum, la strattera nu e nevoie de tab II, iar celelalte nu le-aș da nici eu unui copil așa mic, cel puțin nu în condițiile în care există alte variante, nu la fel de eficiente, dar mai potrivite pentru vârsta lui. Baza tratamentului este strattera, metilfenidatul e mai mult ca să nu doarmă pe el iar orice piracetam sau piritinol se descurcă cu așa ceva. Am avut în tratament copil de cinci ani pe strattera plus piritinol, da' e musai să spun că mare brânză n-a făcut tratamentul, pentru că nu s-a schimbat nimic în mediul copilului (e în plasament familial, iar cei care au grijă de ea pur și simplu nu pot să priceapă că nu orice se rezolvă cu pastile, plus că și fetița are un ușor retard). Cred cu convingere că mai mult ajută psihoterapia, dar știu că dacă cel mic nu e cooperant și calm nu se poate face nimic, rolul medicamentelor fiind să-l aducă la faza la care se poate lucra cu el. De asemenea, părinții ar trebui să urmeze un curs sau ceva, să meargă la un grup de-ăla de sprijin, măcar cât să li se explice la ce să se aștepte și să-i învețe să fie consecvenți. Să nu mă apuc să zic ceva și de educatori, că nu mai termin până mâine.

Poate că n-ar strica totuși niște magneziu sau ceva sunătoare.

Mă bag și eu cam târziu în treabă.
Da, ADHD-ul se vede de timpuriu, însă medicamentele nu se pot prescrie mai devreme de 6 ani, doar pentru că înaintea vârstei ăsteia nu se poate pune diagnosticul de ADHD. Cercetările au fost limitate din cauza asta, așa că nu se poate spune precis dacă e Ok sau nu.
Totuși, dacă tu spui că are 5 ani și jumătate și dacă medicul spune că-i chiar ca la DSM, atunci îl poate trece clar pe Strattera. Ăsta se prescrie a la carte după 6 ani, însă a fost cercetat și la copii mai mici și este Ok pentru două luni. (Cred că ar trebui să scrie și pe prospect treaba asta).
Deși, înclin să cred că nu în pilule veți găsi o soluție.

Edited by softpedistul, 12 June 2012 - 18:49.

 Godefroy, on 29 mai 2012 - 19:16, said:

Iarta-ma te rog, dar eu am impresia ca te grabesti foarte mult sa-ti reduci copilul la tacere. Inainte sa-i faci capul tandari cu medicamente mai cauta informatii despre cum sa te porti cu acest gen copil. Daca ar fi pe-aici un specialist in AT ti-ar spune imediat ca esti prototipul parintelui Persecutor.

Sfatul meu : ocupa-te mai mult de el , mult mai mult, pune-l pe primul loc in viata ta si ai sa vezi ce copil minunat ai.
Vorba unui user de-aici:  "Vreti copil static?, luati-va un melc sau un morcov !.Face zgomot? Copilul care face zgomot e bolnav? Luati-va un peste !"

 Godefroy, on 31 mai 2012 - 07:27, said:

Dupa cum ai descris tu totul, pari ca esti putin cam speriata. E normal, insa nu faci ceva sanatos pentru copilul tau, nu te supara ca-ti spun. Probabil din dorinta de a-l face bine cat mai repede, nu vei face altceva decat sa-l distrugi. Daca acea doctorita nu ti-a prescris acel medicament pentru ca copilul este prea mic, atunci a stiut preabine de ce. Medicamentele psihiatrice sunt extrem de periculoase, defapt sunt cele mai periculoase de pe piata si nu e de gluma cu ele.
In al doilea rand trebuie sa te gandesti ca copilul tau nu e singurul in o asemenea situatie, chiar daca o dobitoaca ti-a zis ca nu a mai vazut asa ceva. Nu-ti mai pune increderea in primul om pe care-l vezi. Te asigur ca sunt copii in stare si mai si decat al tau. Sfatul meu este, si scuza-ma te rog, sa nu mai fii un parinte dobitoc care gandeste cu instictul si se grabeste, ci unul care gandeste cu creierul, pentru ca daca continui asa ajungi sa-ti distrugi propriul copil.

 Godefroy, on 29 mai 2012 - 19:16, said:

Buna!
Incep prin a-ti spune ca ai un copil minunat, diferit, e drept, insa minunat. De asta trebuie sa fii sigura. O sa-ti povestesc acum experienta mea cu copilul meu care e diagnosticat cu ADHD de aproape 2 ani (are 6,5 ani) si care a luat Strattera tot timpul acesta, la sfatul dnei psiholog/psihiatru. Intotdeauna am suferit pentru ca e diferit. M-am invinovatit mult, am cautat sa citesc mult inainte de a face pasul Psihiatrie, cred ca pentru ca nu voiam sa accept realitatea. E greu sa ai un copil bolnav, azi, cand etalonul e asa de sus. Eu sunt si profesoara, asa ca la mine a fost si mai rau. Insa curajul si dorinta sa fac ceva pentru copilul meu m-a dus intr-o zi la Psihiatrie. De atunci, totul e istorie. Strattera luat zilnic, cate 1/zi, dimineata, timp de 2 ani, impreuna cu Mentat 2/zi si Omega 3 1/zi. Efectele? Nu pot spune ca le-am vazut. Copilul era mai cooperant, insa tot nu facea nimic la gradi. Fugea mai mereu, nu colora, nu scria, nu desena, etc. Avea un singur prieten care ori era ca el, ori era rasfatat prea tare, nu stiu sa-ti spun.
Au trecut anii gradinitei si la 6 ani am inceput scoala. Mi-am zis ca nu e bine langa mine, asa am refuzat din start scoala mea. L-am dat la una de elita, cica, cu invatare intensiva in germana, de rit franciscan, cu reguli severe. Am sperat ca disciplina si rigurozitatea vor avea un efect benefic asupra lui. Dupa socul initial care a durat 3 saptamani, cu plansete, tipete, refuzuri, etc, s-a linistit. Insa la fel ca la gradi, nu facea nimic. Am inceput sa lucrez intensiv cu el zilnic. Rezultatele s-au vazut repede, el e istet cand e atent. Insa la scoala nu dadea semne ca si-ar reveni, iar dnele invatatoare nu doreau sa iasa din normele lor, si anume predat, copilul invata singur si gata.
De 2 sapt am renuntat la Strattera. A fost o decizie seaca, personala, in dorinta de a-mi vedea cu adevarat copilul in lipsa unui stimul, dar de teama efectelor mai tarziu. La 2 zile copilul era altul. Foarte istet, foarte vioi, foarte vesel. La scoala s-a jucat si cu alti copii. A venit vesel acasa. Lectiile le-am facut impreuna ca altadata, insa mai rapid si cu mai mult spor. In ciuda agitatiei (da, este mult mai agitat), ne asculta mai mult pentru ca am impresia ca intelege mai bine. Pot umbla cu iscusinta la sentimentele lui, daca ma supara si sunt sigura ca se va indrepta. Cu somnul stam rau. Nu mai doarme la amiaza, insa seara la 9 e in pat si adoarme pe la 9.15. Nu e un copilcuminte in sensul de cuminte, insa acum seamana a copil. Imi place ca e istet, ca nu mai e apatic, ca nu mai e nervos, imi place ca de multe ori isi foloseste capul si-mi da niste replici pe care altadata nici nu le-ar fi gandit.
Concluzia? Strattera cred ca tranforma copilul in cineva trist, apatic, moody, fara vlaga care mai tot timpul ar dormi. Ca un drog, afecteaza si capacitatea mentala a copilului, in timp, incetinindu-i functia. Depinde ce vrei. Vrei liniste totala, da-i medicamente. Vrei un copil agitat, dar istet si vioi care poate fi strunit prin terapie...lasa-l asa.
Eu la anul imi mut copilul la scoala mea si voi continua ce fac acum. Dumnezeu va fi langa noi si-mi va arata calea cea mai buna pentru copilul meu scump, pentru ca imi doresc sa-l ajut pe el in primul rand. Mai gandeste-te!!! Exista solutii si speranta!!! Iti doresc numai bine! Roxana.

Simt nevoia sa descriu un caz petrecut intr-o tara latino-americana.

O mămică spune tuturor ca are un copil in care se află diavolul. Pentru că acest copil cică ar fi început să umble in picioare de la varsta de 4 ani, că se ascunde prin casă, că dă foc lucrurilor (copilul avea vreo 5 ani). Asa că autoritățile, nu l-au dus la vreun preot de la Tanacu, i-ar arestat pe părinți, i-au decăzut din drepturile părintești iar pe copil l-au dus într-o casă de tip familial unde este ajutat de psihologi să-și revină de pe urma agresiunilor teribile pe care fără îndoială le-a suportat în familia unde chiar părinții erau "dracii".

E ca și în acea pildă încredibilă cu vindecarea fiului îndrăcit, Isus îl "vindecă", dar îl predă mai departe lu ta`su care l-a îndrăcit.

ADHD-ul este o formă de revoltă a unor copii nu doar lipsiți de dragoste (care inseamnă acceptare), ci care mai sunt și parazizați (parazitarea e o formă de comunicare unilaterală descrisă în analiza tranzacțională, deosebit de parșivă, și care poate schizofreniza). Denumirea de ADHD face parte din bla-bla-ul psihiatric, in baza caruia se inventeaza substante chimice, cu mecanism necunoscut, cu efecte secundare uneori foarte grave, dar care se spune ca sunt fix pentru acea boală descoperită de "savanți". Când colo e vorba doar de lipsa acceptării. Este foarte important pentru bebeluș să simtă non verbal acceptarea mamei în primul an de viața (Erik Erikson). In baza ei se formeaza sau nu, increderea in mediul social, exterior, sau, in lipsa ei apar comportamente de revolta, antisociale. Totdeauna, un copil problema, reprezinta un parinte problema (Adler), daramite un orfan. Orfanii României au fost studiați de medici americani care au ramas uimiti de modificarile tomografice produse datorita lipsei stimularii emotionale din orfelinatele românești. O lume intreaga a fost socata atunci, dupa 1990. Si evident au tras concluzia despre ce fel de oameni suntem.

Intrucat se profita enorm financiar de pe urma problemelor morale si emotionale, este foarte deranjanta spunerea adevărului pentru cei care lucreaza in sistem si au beneficii mari de pe urma acestor situatii.

Iată de ce:

"Matrix e un sistem, Neo. Acel sistem e duşmanul nostru. Dar când eşti înăuntru şi te uiţi în jur, ce vezi? Afacerişti, avocaţi, profesori, tâmplari. Minţile celor pe care încercăm să-i salvăm. Dar până atunci, aceşti oameni fac parte din sistem. . .şi, deci, ne sunt duşmani. Trebuie să înţelegi. . ..că majoritatea nu sunt gata să fie deconectaţi. Mulţi sunt atât de inerţi,.. ..atât de neajutoraţi, dependenţi de sistem,. . .încât se vor lupta ca să-l apere." (Matrix, 1999)

Edited by Oneiros, 21 March 2013 - 21:14.

 Oneiros, on 21 martie 2013 - 20:54, said:

4 saptamani nu 4 ani

articolul

http://www.antena3.r...lor-189924.html

Copilul nu era al meu, era coleg cu fiu meu la gradi, spun la trecut pentru ca la insistenta tuturor (directiune, educatoare, parinti) a fost mutat intr-o gradi ptr copii cu nevoi special, nici o gradinita normala nu a vrut sa-l primeasca. Ma intreb, e adevarat medicamentele ne sperie prin prisma efectelor adverse dar daca la acest copil ar fi avut efect ?

Cu siguranta acel copil mai avea si alte probleme, nu cred ca un simplu ADHD poate provoca atatea neplaceri. Iar daca a fost doar ADHD, tind sa cred ca intr-o societate marcata de atatea diferente intre oameni,nu ati fost altceva decat obtuzi, Dar imi mentin afirmatia-acel copil probabil avea o alta suferinta peste clasicul ADHD.

Pai pe mine de ce ma acuzi ca am fost obtuz ? Eu am incercat s-o conving pe mama adoptiva sa faca ceva sa nu stea cu mainile incrucisate as acum statea toata lumea (mama, tata, educatoarele). Faptul ca maica-sa n-a venit la nici o serbare a copilului imi denota un dezinteres total, ea a infiat copilul (si-a cumparat o jucarioara) si apoi s-a plictisit de ea dar nu putea s-o arunce. Toate frustrarile ei (am infiat un copil "defect") se vor rasfrange asupra copilului, copii simt acest lucru, simt cand sint iubiti sau nedoriti si tare ma tem ca daca mama va ramane la stadiul de nu fac nimic, nu ma intereseaza, acel copil va ajunge clientul unor anumiti doctori. N-am mai tinut legatura nu stiu ce s-a mai intamplat cu micutul.

 Godefroy, on 23 martie 2013 - 11:17, said:

Care sunt raporturile tale cu copilul/mama lui?