Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
cum imi las nevasta?
Last Updated: Dec 05 2011 13:15, Started by
myownpersonalhell
, Oct 29 2011 00:27
·
0
#1
Posted 29 October 2011 - 00:27
eu, 32, ea 30. un copil, aproape 4 ani.
traim de ceva vreme pe alt continent, eu fiind autorul moral. in fapt, nu am vazut in stanga si in dreapta pana nu am ajuns aici si pana la stabilizare profesionala. amandoi muncim. eu am jobul dupa care venisem, ea nu - insa e pe drumul cel bun. si ma condamna pentru perspectivele din tara. cum fac? e foarte nesigura pe ea (in noul context), cu episoade depresive aproape permanente si din ce in ce mai profunde. ca sa obtina jobul asta am dus munca de convingere la fiecare candidatura si interviu, ca sa nu se intoarca pe calcaie si sa se duca acasa sa planga in perna. copilul insa e de-al locului. ii vorbim in romaneste si ne raspunde in limba de aici, l-am dus in romania o data si a plans constant ca vrea 'acasa'. pe copil il iubim amandoi. in plus, divorturile sunt atat de comune si acceptate social, incat formularele pentru cresa sau pediatru au toate doua rubrici pentru adresa copilului. cred ca daca ajungem la divort, copilul ii va fi incredintat - cred ca trebuie sa divortam dupa legea romaneasca. eu sunt gata sa preiau integral tot ce inseamna intretinerea copilului, inclusiv chiria casei in care stau, fara sa cer tutela comuna - copilul are nevoie de stabilitate. sunt absent 5 zile pe saptamana oricum, insa weekendul ar fi al lui, indiscutabil. cred insa ca ea s-ar intoarce in romania. ar fi absurd sa se intoarca cu copilul. l-ar traumatiza colosal si i-ar saraci optiunile de viitor. e cu atat mai absurd incat ea castiga suficient sa se intretina amandoi confortabil chiar daca pe mine m-ar calca masina maine. eu pe de alta parte, nu mai pot sta. dorm cate 3 ore pe noapte, pentru ca in celelalte 4 imi dreg nebunia cu muzica si ceva alcool. nu o pot tine asa. mi-ar trebui o perioada de proba, o luna macar sa stau singur, dar nu vrea sa auda de asa ceva. nu ma astept la mare lucru, dar la urma urmei: cum divortam curat, si ne continuam drumul aici, unde obiectiv vorbind e ok? |
#3
Posted 29 October 2011 - 00:45
Pare complicat, caci ai inceput sa ai dileme morale, de unde erai autorul moral al parasirii tarisoarei noastre dragi .
In ideea celui lipsit de dileme si dornic sa afle repede "cum sa imi las nevasta", solutia e cat se poate de simpla, chirurgicala: divort, eventual proces pt tutela etc. Din perspectiva cealalta, a omului care vrea nuante, ce se vede: Depresia ei are legatura cu emigrarea, probabil. Cat despre nesiguranta ei, aceasta poate avea legatura nu numai cu ea intre straini, ci si cu instrainarea de tine (de aici, pare ca te-ai instrainat de ea). Ceea ce pare imperios necesar este sa gasiti o limba comuna, o cale de comunicare amiabila. Nu stiu in ce masura esti tu dispus sa accepti propria imperfectiune, pana una-alta degetul tau e indreptat mai ales spre imperfectiunea sotiei, ceea ce nu ajuta prea tare. Daca nu mai exista suficienta intelegere pentru casnicie, e necesar sa gasiti intelegere pentru scopul comun care va leaga inca, si anume copilul (separarea este probabil numai in mintea ta o solutie, avand in vedere ceea ce ai descris). Edited by romulusvb, 29 October 2011 - 00:46. |
#4
Posted 29 October 2011 - 00:46
intrebarea de un milion de puncte
nu. vreau sa iasa bine, sa sufere cat mai putin, sa se reconstruiasca cat mai repede, sa o ajut cat pot. dar nu simt ca ne mai leaga ceva. romulus, corect: i want out. nu vreau sa mai functioneze chestia asta, vreau doar ca mizeria de dupa sa fie la cote minime. autor moral in sensul ca eu am fost monomaniac sa ajungem aici, fara sa-mi pese de obiectiile ei. Edited by myownpersonalhell, 29 October 2011 - 00:51. |
#5
Posted 29 October 2011 - 00:51
Solutia ffw:
Gaseste-i un grup in care sa se integreze, o prietena, persoane cu care sa se simta in largul ei, sa socializeze, sa isi refaca nivelul increderii, de ce nu?, psiholog. La momentul acesta ea este extrem de vulnerabila, depinzand moral 100% de tine, ceea ce cred ca te sperie intr-atat incat sa scrii pe forumuri . |
#6
Posted 29 October 2011 - 00:56
inca o data, corect. e puternica si pe picioarele ei din toate punctele de vedere, mai putin in propria perceptie. grupurile sunt greu de configurat, sau sunt conjuncturale. cand o luam razna la inceput, ma duceam sa fac voluntariat. petreci ore bune cu niste oameni, dupa care pe strada inclini usor capul cand ii vezi.
|
#7
Posted 29 October 2011 - 01:13
Ce spui tu este ok. Dar, dpdv-ul ei scenariul ar putea arata:
"i-am nascut omului pe care il iubesc un copil; l-am urmat in strainatate, desi nu voiam; el apoi m-a abandonat in favoarea muncii, eu ce/unde sunt/valorez?" (de expl., valoarea ei perceputa de femeie a scazut, caci corpul ii e oarecum sacrificat, ea devenind si statutar, nu numai fizic/fiziologic mama, deci mai putin dezirabila cf prejudecatii). Au fost foarte multe transformari M A J O R E in viata voastra, iar ea a ramas in urma dpdv-ul tau, sau, din alt pdv, ea resimtea nevoia implicarii tale pentru a se reechilibra. Exista depresia postpartum, exista depresia emigrarii, exista... |
#8
Posted 29 October 2011 - 01:29
nu cred ca asta e problema. e mandra ca avem un copil frumos.
nu-i place insa aici, desi recunoaste ca a rasuflat usurata cand s-a suit in avion in septembrie, dupa 3 saptamani de romania. |
#9
Posted 29 October 2011 - 01:34
@myownpersonalhell,
In primul rand, imi cer scuze ca intervin si eu, poate ca nu era cazul, dar cu riscul de a te ''supara'' pe mine, imi permit sa te intreb ceva (totodata si o idee): Nu cumva sotia are vreun amant in Romania?!! |
#10
Posted 29 October 2011 - 01:37
planner, orice e posibil, insa varianta e improbabila. suntem plecati de ceva ani, la ore bune de avion distanta. sunt convins ca nu are niciun amant, local sau la distanta, cum stiu despre mine acelasi lucru.
romulus, tin sa-ti multumesc pentru mesaje. |
|
#11
Posted 29 October 2011 - 06:17
Si pana la urma tu de ce vrei iesi din relatia asta? nu mi se pare ca ea ti-ar fi gresit cu ceva, ba din contra.
cred ca pui mai mult pret pe munca decat pe familia ta.... |
#12
Posted 29 October 2011 - 08:19
Uhmm ... sunt de parere ca orice problema are si o rezolvare, insa fuga de responsabilitate nu face parte din acele posibile solutii. Baga-ti mintile in cap, nu trebuie sa fii "la moda" cu divortul, trebuie sa fii constient ca o casnicie inseamna multe sacrificii, foarte multe. Are episoade depresive? Daca e speriata de bombe inseamna ca si un psihiatru iese din ecuatie, probabil s-ar speria si mai tare, cine stie, o mai crede ca e nebuna. Gandeste-te ca daca se comporta in felul asta acum, in cazul in care ii dai vestea cea mare poate face naibii un infarct si se prapadeste. Sau mai rau, ramane cu sechele si maltrateaza copilu`. Asta e, schimbarea continentului i-a adus o (temporara) instabilitate psihica, spera sa-si revina, ai grija de ea, lasa alcoolu` si ia-o la o plimbare, ofera-i sentimentul de siguranta, cam asta cer toate. Cumpara-i un caine, o pisica. Ia in calcul si ideea ca femeile devin depresive post natal, poate la ea a fost cu intarziere.
Si da, ar fi o idee sa acorzi mai multa atentie vietii de familie. Practic, sa fii disponibil 2 zile din 7 nu e solutia cea mai buna, e ca si cum ai considera caminul .. un hotel, banii nu intretin fericirea, in schimb cateva vorbe bune, da. Luati-va concediu, mergeti intr-o vacanta cateva zile. Presupun ca ati muncit sa ajungeti acolo, iar tot efortul s-a transformat in stres si oarecum normal. |
#13
Posted 29 October 2011 - 08:26
@myown ce crezi ca o sa rezolvi citind ce zic altii?
Daca un user a avut o impacare spectaculoasa o sa iti zica sa te impaci ca se merita. Daca un user a avut o viata de tot cacatul dupa o faza de asta o sa iti spuna sa iti vezi de viata ta si sa o trimiti la ma-sa. Fiecare o sa iti zica din prisma propriei experiente care nu are nimic de-a face cu situatia reala in care te afli. Mai bine pune-te singur pe gandit, pe calculat pentru ca daca ramai cu femeia si o sa ai o viata de cacat tu o sa duci povara. Daca o abandonezi si se intampla alte cele tu o sa-ti duci vinovatia. It's your life, your choice, your responsibility , your burden. Edited by opo, 29 October 2011 - 08:28. |
#14
Posted 31 October 2011 - 09:58
myownpersonalhell, on 29th October 2011, 00:46, said: autor moral in sensul ca eu am fost monomaniac sa ajungem aici, fara sa-mi pese de obiectiile ei. adica ai dus-o acolo fara sa-si doreasca asta, ea nu se poate integra si acu vrei sa plece acasa singura fara copil. tie sa-ti fie bine, nu conteaza ca tu ai contribuit clar la aceasta harababura. ea s-a lasat convinsa, te-a insotit si acu nu o mai iubesti. pai, nu mai bine plecai tu singur de la inceput, la munca si le dadeai pace acasa ?? @ e si problema ta ca nu intelegi cum sa te porti cind dai de greu. tu te-ai asteptat sa-ti fie greu doar cu munca, fara sa te gindesti ca si viata de familie are nevoie de acomodare. de ce nu te stradui sa gasesti solutii pt trei, nu doar pt tine si copil. nu cumva sentimentele pt ea lipseau deja de cind ai hotarit sa emigrezi ??? Edited by yasmi, 31 October 2011 - 10:02. |
#15
Posted 31 October 2011 - 20:16
Ideea postarii mele e alta, si anume daca exista metode de a trece prin asta cat mai curat si mai repede posibil. Am descoperit ca orice se poate invata si exista proceduri pentru cele mai neasteptate chestii, deci intreb.
Strict ca premise de lucru in acest sens: eu sunt nemernicul aici, ea victima. Dilema rezolvata. Cand ne-am casatorit stia exact ce vreau, am plecat imediat dupa facultate, ea a venit la mine un an mai tarziu cand si-a terminat facultatea. Copilul e nascut aici. Nu imi e numai mie bine, cum spuneam e pe picioarele ei profesional, si doar o idee sub traiectul ideal de cariera, insa sunt convins ca in trei ani ajunge in 'liga superioara'. Anul acesta am ajuns pentru prima data in Romania si la plecare era multumita ca nu mai trebuie sa traiasca in tara. Copilului ii e foarte bine si e integrat complet in sistem si in viata de aici. Decizia mea e luata, acum trebuie sa pregatesc implementarea. Nu mai exista solutii de gasit pentru trei. Exista insa aranjamente functionale, astfel incat sa imi pot vedea copilul, sa o pot ajuta la maxim etc. Nu fug, as prelua fara sa clipesc copilul daca mi l-ar lasa. |
|
#16
Posted 31 October 2011 - 20:28
cred ca esti in sua
ar trebui sa stii ca in mare parte cand e insori cu una de pe acolo ai cam dat de belea daca e numai munca ta marul discordiei ,incearca sa te mai orientezi si poate reusesti sa stai mai mult pe acasa totul ar trebui sa fie usor ,daca nu o mai iubesti atunci e altceva dar daca o iubesti si ea te iubeste pe tine , atunci merita sa reancerci sa redeveniti un adevarat cuplu ---------- ai discutat vreodata cu ea despre divort ea ce zice ce sentimente nutriti unul fata de celalalt |
#17
Posted 01 November 2011 - 11:08
myownpersonalhell, on 31st October 2011, 20:16, said: Ideea postarii mele e alta, si anume daca exista metode de a trece prin asta cat mai curat si mai repede posibil. Am descoperit ca orice se poate invata si exista proceduri pentru cele mai neasteptate chestii, deci intreb. Strict ca premise de lucru in acest sens: eu sunt nemernicul aici, ea victima. Dilema rezolvata. Cand ne-am casatorit stia exact ce vreau, am plecat imediat dupa facultate, ea a venit la mine un an mai tarziu cand si-a terminat facultatea. Copilul e nascut aici. Nu imi e numai mie bine, cum spuneam e pe picioarele ei profesional, si doar o idee sub traiectul ideal de cariera, insa sunt convins ca in trei ani ajunge in 'liga superioara'. Anul acesta am ajuns pentru prima data in Romania si la plecare era multumita ca nu mai trebuie sa traiasca in tara. Copilului ii e foarte bine si e integrat complet in sistem si in viata de aici. Decizia mea e luata, acum trebuie sa pregatesc implementarea. Nu mai exista solutii de gasit pentru trei. Exista insa aranjamente functionale, astfel incat sa imi pot vedea copilul, sa o pot ajuta la maxim etc. Nu fug, as prelua fara sa clipesc copilul daca mi l-ar lasa. si atunci de ce s-ar intoarce in tara ? poate ramine acolo cu copilul, divortata, o mai ajuti si tu si asta e. |
#18
Posted 23 November 2011 - 22:15
Priveste in viitor. Unde iti vezi copilul. Daca iti iubesti copilul, iti duci crucea.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users