Bancile au prea multe case de scos la licitatie

Dupa ce au ajuns in posesia a mii de apartamente din cauza proprietarilor care nu si-au mai platit ratele, bancile s-au trezit in situatia in care abia mai fac fata licitatiilor organizate pana la sfarsitul lunii noiembrie.

De exemplu, Banca Transilvania are de vanzare aproape 340 de proprietati, iar BRD incearca sa vanda peste 230 de case, terenuri, spatii comerciale si industriale.

Intr-o situatie asemanatoare se afla si BCR, care organizeaza peste 90 de licitatii pentru vanzarea de bunuri executate silit pana la sfarsitul lunii viitoare, anunta Ziarul Financiar.

In disperarea de a scapa de aceste locuinte pentru a-si recupera banii, bancile le vand cu mult sub valoarea lor reala.

De exemplu Raiffeisen Bank, care incearca sa vanda pana la sfarsitul lui noiembrie peste 90 de case si terenuri recuperate de la clienti, a scos la licitatie un apartament cu trei camere pe sos. Oltenitei din Capitala la un pret de 233.000 de lei (54.000 de euro).

Cum pretul unui apartament cu trei camere in zona trece de 80.000 de euro, banca este dispusa sa scape de el cu un pret cu mult sub valoarea de pe piata.

Salut,
Exista vreun link unde poti vedea astea?

Fondurile de investiții speculative, în majoritate cu acționariat britanic, dau târcoale portofoliilor imobiliare „toxice“ administrate de bănci și ar fi interesate de diferite scheme financiare, însă instituțiile de credit nu au experiența necesară gestionării unor asemenea tranzacții, consideră Alin Buftea, head of real estate în cadrul casei de avocatură DLA Piper România.

„Lucrăm cu fonduri de investiții speculative care stau pe bani și vor să investească. Avem un fond care a propus băncilor diverse scheme financiare de colaborare, inclusiv să cumpere ca distressed assets (active ale unor companii cu dificultăți financiare n.red.), să investească bani proprii în finalizarea unor proiecte sau să le reactiveze pe cele blocate. Erau interesați să intre în coacționariat și în 2-5 ani, când vor vrea să iasă din afacere, să împartă câștigul“, a declarat într-un interviu acordat Capital Alin Buftea.

Potrivit acestuia băncile au cooperat până la un punct, însă nu s-a concretizat nici o tranzacție. El mai spune că se observă o schimbare în atitudinea băncilor. Dacă anul trecut nici nu recunoșteau că au active „toxice“, acum încep să își facă griji de felul în care vor proviziona toate expunerile, însă încă nu sunt deschise la negocieri.  

Tranzacții atipice

Majoritatea tranzacțiilor imobiliare care se încheie în această perioadă au fost deschise în perioada de „boom imobiliar“.

„Fondurile de investiții care acționează în țări dezvoltate și-au recalculat opțiunile, și-au revizitat portofoliile, și au adus bani ca să-și securizeze investițiile. Aceste fonduri aveau o expunere destul de mare în România și în cazul unei executări sau al falimentului ar fi pierdut toți actorii implicați. Aceste motive au împins înainte finalizarea unor tranzacții, chiar dacă aceste companii nu se grăbesc“, a menționat avocatul DLA Piper.  

Retragerea investitorilor puternici și ostilitatea sistemului bancar a obligat jucătorii care încă mai aveau interese pe piața locală la apariția crizei economice să apeleze la diferite aranjamente financiare.

Un asemenea caz este cel al grupului de firme controlate de omul de afaceri Michael Israeli care a preluat în 2008 mall-ul Atrium Center Arad de la fondul britanic Carpathian – care vroia să își lichideze activele cu expunere bancară de pe piața românească.

„După preluare, acesta a vândut jumătate din mall constructorului. Noutatea consta în faptul că negocierile începuseră înainte de finalizarea clădirii și constructorul avea o dublă poziție care putea la un moment dat să îl afecteze. A fost dificil să se păstreze un echilibru“, explică Alin Buftea, care l-a asistat pe Israeli în ambele tranzacții.

La un pas de maturitate

În momentul în care piața imobiliară locală se pregătea să elimine investitorii speculativi și să îi înlocuiască cu alții care au o viziune pe termen lung a apărut criza. Acum lucrurile s-au întors de unde au început: avem de aface cu un nou val de speculatori.

„Minusul nostru a fost și faptul că am avut doar un prim val de investitori. Noua piață nu a avut timp să se maturizeze, să existe un al doilea și un al treilea val, ca într-adevăr să existe portofolii mai mari, cu o anumită structură, care să intereseze fondurile de investiții mai sofisticate“, consideră Buftea.

El este de părere că piața locală a asistat la o „haiducie“, în care străinii cumpărau imobiliare românești doar pentru a fi prezenți pe piață, însă acum se dovedește că cifrele avansate atunci nu sunt sustenabile.

„Dacă în 2008 o tranzacție se închidea în 2-3 luni, acum sunt mult mai anevoioase. Lumea e mai atentă , mai sceptică. O tranzacție poate dura chiar și un an. Acum se caută structuri alternative, care să ofere garanții pe care băncile nu le mai oferă“, conchide avocatul.

DLA Piper a asistat două dintre cele mai mari tranzacții imobiliare finalizate în acest an. A reprezentat fondul de investiții Tri Investment în preluarea unei părți din complexul rezidențial Emiescu View de la Future Group pentru 11,5 mil. euro și Atrium Center care a vândut jumătate din centrul comercial Atrium din Arad firmei ungare de construcții Aradom pentru 35,5 mil. euro (inclusiv valoarea datoriilor preluate). Momentan, casa de avocatură asistă un fond de investiții interesat de achiziția unui pachet de 700 de locuințe în București și Iași și se mai ocupă și de parea juridică a închirierii centrului comercial Colloseum, dezvoltat de compania cu capital britanic Nova Imobiliare pe șoseaua Chitilei.