Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Unelte,Scule,Utilaje,Procedee de lucru
Last Updated: Feb 27 2022 11:44, Started by
Astrul
, Jul 14 2008 23:18
·
0
#109
Posted 13 August 2008 - 20:18
Makita e scula de scula da si navele spatiale explodeaza-COLUMBIA; CHALENGER si multe altele. Ofera multe flexu ala -ce nu stiu io e daca duce copchii la culcare si spala vasele ca daca da divortez si ma casatoresc cu el ca pot shimba ,,discurile,, cand vreau.
|
#110
Posted 13 August 2008 - 21:42
Un sfat, o parere si o recomandare din partea celor care au vazut si/sau au lucrat cu urmatoarele:
BOSCH 2-26 DFR ~ 800 ron MAKITA HR 2470T ~ 720 ron Amandoua au mandrine interschimbabila: SDS + si normala. De folosit vreau pe langa casa: gauri in beton, fier, lemn, si din cand in cand spart cu dalta sau spit. Sunt scumpe fata de Einhell 920 (~300 ron) dar vreau o scula care sa tina pt. ca nu o sa cumpar cate una in fiecare an. Astept parerile voastre. |
#111
Posted 13 August 2008 - 21:52
#112
Posted 13 August 2008 - 21:57
cristibcd, on Aug 13 2008, 21:42, said: Un sfat, o parere si o recomandare din partea celor care au vazut si/sau au lucrat cu urmatoarele: BOSCH 2-26 DFR ~ 800 ron MAKITA HR 2470T ~ 720 ron Amandoua au mandrine interschimbabila: SDS + si normala. De folosit vreau pe langa casa: gauri in beton, fier, lemn, si din cand in cand spart cu dalta sau spit. Sunt scumpe fata de Einhell 920 (~300 ron) dar vreau o scula care sa tina pt. ca nu o sa cumpar cate una in fiecare an. Astept parerile voastre. cumperi un 2-26 dre si separat mandrina cu zimti si iesi la acelasi pret si mai multumit |
#113
Posted 14 August 2008 - 12:08
Sa inteleg ca modelul HR2470 de la Makita nu este la fel de performant/fiabil ca si Bosch 2-26?
|
#114
Posted 14 August 2008 - 13:14
Eu am lucrat cu un Makita care avea mai multi ani in munca ca mine si dadea impresia ca o sa continue munca si dupa ce ma pensionez. Daca-ti plac culorile Makita cumpar-o.Ca idee mi se pare ca cantaresc mai putin ca celalalte.
|
#115
Posted 14 August 2008 - 14:59
cristibcd, on Aug 14 2008, 12:08, said: Sa inteleg ca modelul HR2470 de la Makita nu este la fel de performant/fiabil ca si Bosch 2-26? este cu putin mai slab acest model makita hr2470t ca performante in comparatie cu bosch 2-26 DFR si DRE MAKITA HR 247O T Caracteristici tehnice:Puterea absorbita: 780 W Turatia in gol: 0 - 1.100 rpm Frecventa batailor in gol: 0 - 4.500 min‾¹ Diametrul gaurii in beton Ø: 24 mm Diametrul gaurii in otel Ø: 13 mm Diametrul gaurii in lemn Ø: 32 mm Energie de percutie: 2.7 J Greutatea: 2,8 kg BOSCH GBH 2-26 DFR cu mandrina interschimbabila si DRE Putere nominala 800 W Energie de percutie 3,0 J Numar de percutii la turatia nominala 0-4000 rot/min Turatia nominala 0-900 rot/min Diam. de gaurire beton cu burghie elicoidale SDS-plus 4-26 mm Diam. maxim de gaurire in beton 26 mm Diam. maxim de gaurire in otel (cu mandrina) 13 mm Diam. maxim de gaurire in lemn (cu mandrina) 30 mm Carote in zidarie 68 mm Domeniul de gaurire recomandat 8-16 mm Greutate masinii 2,9 kg |
#116
Posted 14 August 2008 - 19:27
matzu_2003, on Aug 14 2008, 14:59, said: este cu putin mai slab acest model makita hr2470t ca performante in comparatie cu bosch 2-26 DFR si DRE MAKITA HR 247O T Caracteristici tehnice:Puterea absorbita: 780 W Turatia in gol: 0 - 1.100 rpm Frecventa batailor in gol: 0 - 4.500 min‾¹ Diametrul gaurii in beton Ø: 24 mm Diametrul gaurii in otel Ø: 13 mm Diametrul gaurii in lemn Ø: 32 mm Energie de percutie: 2.7 J Greutatea: 2,8 kg BOSCH GBH 2-26 DFR cu mandrina interschimbabila si DRE Putere nominala 800 W Energie de percutie 3,0 J Numar de percutii la turatia nominala 0-4000 rot/min Turatia nominala 0-900 rot/min Diam. de gaurire beton cu burghie elicoidale SDS-plus 4-26 mm Diam. maxim de gaurire in beton 26 mm Diam. maxim de gaurire in otel (cu mandrina) 13 mm Diam. maxim de gaurire in lemn (cu mandrina) 30 mm Carote in zidarie 68 mm Domeniul de gaurire recomandat 8-16 mm Greutate masinii 2,9 kg |
#117
Posted 14 August 2008 - 21:34
de acord cu cele spuse de ZECA
la asa mici diferente nu prea iti dai seama........difera insa marca si ambalajul akolo iti dai seama |
#118
Posted 17 August 2008 - 22:13
La oferta lunii August (~1000 ron) a aparut kitul: Makita 2470 + Makita 6280 DWAE. Dupa parerile voastre, merita banii astia la ce stiu ele sa faca?
La Bosch inca nu am gasit oferte. Cu acest model: Makita 6280 DWAE sau asemanator a lucrat cineva? C-am cat tine acumulatorul? Astept in continuare parerile voastre. |
|
#119
Posted 17 August 2008 - 23:07
cristibcd, on Aug 17 2008, 23:13, said: La oferta lunii August (~1000 ron) a aparut kitul: Makita 2470 + Makita 6280 DWAE. Dupa parerile voastre, merita banii astia la ce stiu ele sa faca? La Bosch inca nu am gasit oferte. Cu acest model: Makita 6280 DWAE sau asemanator a lucrat cineva? C-am cat tine acumulatorul? Astept in continuare parerile voastre. la 1000ron se merita acest set avand in vedere ca daca le-ai cumpara separate ai iesii undeva peste 1000ron makita hr 2470-----255eur makita 6280 dwae-----133eur cat despre 6280 dwae:este o masina de insurubat\gaurit relativ noua pe piata are 2 acumulatori depinde fff mult de formatarea lor in primele cicluri de incarcare........ cam cat tine acumulatorul? acum intervin mai multi factori in primul rad este formatarea,si apoi urmeaza temperatura exterioara,la ce fel de forte supui masina la insurubari-gauriri......acumulatorul poate sa tina de la cateva ore pana la cateva zile dar depinde de acesti factori.... acumulatorii o sa te duca cam 2 ani in regim de santier......dar depinde cine,cum,si ce fel lucreaza cu masina.....iar momentul de rotatie maxim este undeva la 30\nm iar cel in forta la 18\nm ceea ce este f bine singurul inconvenient este ca dupa ce s-au dus acumulatorii(adica s-au stricat) ca sa cumperi 2 acumulatori este 70% din pretul unei masini noi ceea ce cred ca nu se renteaza dar tragand linie la sfarsit la banii astia se merita Edited by matzu_2003, 17 August 2008 - 23:13. |
#120
Posted 18 August 2008 - 18:37
matzu_2003, on Aug 13 2008, 22:57, said: BOSCH 2-26 DRE uita de DFR pentru ca dupa un timp apar probleme la mandrina interschimbabila cumperi un 2-26 dre si separat mandrina cu zimti si iesi la acelasi pret si mai multumit |
#121
Posted 18 August 2008 - 18:55
bmcpst, on Aug 18 2008, 18:37, said: Mestere dfr-ul meu are 4 ani de cind tot i-l folosesc. Crede-me ca nici culoarea pe bormasina nu se mai cunoaste dar tot la fel de silentioasa a ramas ca la inceput. Intr-adevar are un joc putin mai mare la madrina datorita mecanismului dar pina acum nu am avut probleme cu ea. Am si fara mandrina interschimbabila dar la gaurirea in metal gros dfr m-i s-a parut cel mai bun Da ai un- insa- eu ca profesional prefer sa am masina fara mandrine fantastice din astea si sa pun o mandrina cu prindere SDS asa garantat dureaza mai mult sistemu SDS( nu ar face acel joc). Oricum sistemu de prindere ce se schimba se foloseste mult la clasa de scule hobby-Black&Deckerr(ex). |
#122
Posted 18 August 2008 - 20:40
bmcpst, on Aug 18 2008, 18:37, said: Mestere dfr-ul meu are 4 ani de cind tot i-l folosesc. Crede-me ca nici culoarea pe bormasina nu se mai cunoaste dar tot la fel de silentioasa a ramas ca la inceput. Intr-adevar are un joc putin mai mare la madrina datorita mecanismului dar pina acum nu am avut probleme cu ea. Am si fara mandrina interschimbabila dar la gaurirea in metal gros dfr m-i s-a parut cel mai bun daca l-ai folosi in sistem de santier 100% te asigur ca apar probleme pentru ca eu am lucrat cu o asa scula in sistem santier iar acel joc este nu cu putin mai mare ci cu mult mai mare decat ar trebui sa fie normal.....adica sa executi schmbari de mandrina foarte dese iar daca ar cumpara separat mandrina zimtata si bosch gbh 2-26 dre ar iesii tot la aceiasi bani ca bosch 2-26 dfr iar ZECA a dat si el mai multe lamuriri despre aspectele privind seria bosch 2-26dre respectiv dfr |
#123
Posted 18 August 2008 - 20:45
matzu_2003
Nu ne spui si noua cum lucra americanii in finisaje!?Cu ceva imagini daca se poate. Astia sunt profii in case de lemn,cum abordeaza termo si hidroizolatia? Despre finisaje in principiu:parchet,placi ceramice,gleturi Procedee de lucru. PS:am pe unu pe un topic care-mi spune ca americanii lucra cu gipscarton de 100 de ani Edited by adi_master, 18 August 2008 - 20:47. |
|
#124
Posted 18 August 2008 - 21:57
adi_master, on Aug 18 2008, 20:45, said: matzu_2003 Nu ne spui si noua cum lucra americanii in finisaje!?Cu ceva imagini daca se poate. Astia sunt profii in case de lemn,cum abordeaza termo si hidroizolatia? Despre finisaje in principiu:parchet,placi ceramice,gleturi Procedee de lucru. PS:am pe unu pe un topic care-mi spune ca americanii lucra cu gipscarton de 100 de ani sa va spun despre gips-carton in primul rand pentru ca am ceva studii despre aceasta meserie diferentele dintre procedee materiale si mana de lucru sunt 100% diferite fata de europa.aici nu poti trece de o faza a lucrarii pana nu ai aprobare de la un inspector de santier care lucreaza in cadrul primariei.... in gips carton sunt firme,echipe separate care se ocupa numai de o parte a lucrarii:o firma vine si construieste structura metalica,alta firma vine la placarea cu placi de gips-carton,si alta firma finisajul(glet),altii cu vopsitul..... la constructia structurii metalice ei merg cu profilele direct pe zidul de blocheti(acel zid se construieste in boloboc) si au un profil special cu niste margini indoite pe ambele laguri in care se prind dibluri(ei folosesc niste surubri de beton,adica dai gaura cu burghiul si dupa aceea infiletezi surubul.....treaba de 2 lei)iar peste profile se aplica bariera de vapori,si placa de gips-carton la tavane folosesc niste profile gen uw-cw 5o si merg pe structura simpla la placile de gips carton au o varietate mare de modele si masuri ceea ce este fff bine aici in zona in care stau casele se construiesc ,sunt realizate din blocheti(asa parcaii zice la noi) fundatii usoare neutilizandu-se prea mult fier in comparatie cu romania(ma refer la case pe un singur nivel care sunt predominante aici) hidroizolatia.... este foarte simpla fundatia se hihroizoleaza cu "pasta hidroizolatoare pe baza de ciment" iar pe langa casa in loc de trotuare ei sapa un sant de adncime relativ cat fundatia si pun piatra(gen balastru).toata apa merge si se scurge printre acele pietre in pamant....foarte simpu termoizolatia....mai mult la tavane fac termoizolatii datorita caldurii de aici si folosesc la fel ca si noi vata minerala cu bariera de vapori pe ea,iar la pereti numai bariera de vapori fara vata,polistiren de genul asta ei cu polistirenul aici executa mai mult elemente decorative pe fatada cladirilor nicidecum termoizolatii dar vorba intre noi daca nu ar avea aer conditionat s-ar sufoca in casa de caldura finisaje....sunt ca si la noi ma refer unele calitative unele mai putin calitative se realizeaza din ipsos cu diferite momente de priza 20min 45min 90min....3 maini de glet slefuit ....cam la fel in mare masura ....dar facand o diferenta intre aici si romania mie mi se par mai de calitate finisajele in romania ma refer la gleturi atata tot ca firmele care lucreaza in finisari la gips carton au niste masini speciale nu mai dau nume sa nu fac reclama dar sunt undeva la 3000$ vin cu 5-6 baieti si iti termina o casa de 300mp in 3 zile cu slefuit cu tot....buna rau de tot mainaria(faci de toate cu ea de la intins banda de hartie,facut colturi interioare exterioare si pana la ultima mana le faci cu aceasta masina) vopsitul la fel ca la noi numai ca inainte de vopsea se aplica un grund(primer)care este fff bun parchet ca si la noi laminat si triplu stratificat aceiasi tehnica la placile ceramice marmura si granitul sunt predominante mai in toate casele .....cu inserturi in pardoseala pe pereti aici sunt buni nu am nimica de zis v-am enumerat cateva din procedeele de lucru care dupa parerea mea sunt cu mult in spate fata de tehnicile actuale din europa nu am acum poze multe dar ce credeti ca muncesc ei cu niste mexicani care sar gardul peste noapte sa munceasca in state la gips carton care cunosc mai toate procedeele de executie de la structura pana la finisari mai au mult pana sa ne ajunga....aici este ceva rudimentar in constructia de gips carton ca si daca pe gigel de la tara il puneai sa gandeasca un sistem in general la gips carton il gandea mai bine(la accesorii gips carton nu au mai nimic ancore de suspendare cleme etc) am pus cateva poze de la o lucrare de reamenajare eu lucrez in domeniul granit si marmura la un atelier unde fabricam blaturi de granit pentru bucatarie baie baruri si cand mai am timp mai fac cate o lucrare de reamenajari maine va pun poze cu colectia de bormasini de la bosch bosch gbh 2-26 dre bosch gbm 6 re bosch gsb 20-2 re bosch gsr 6-45 te Attached FilesEdited by matzu_2003, 18 August 2008 - 22:01. |
#125
Posted 18 August 2008 - 23:19
adi_master, on Aug 18 2008, 20:45, said: matzu_2003 Nu ne spui si noua cum lucra americanii in finisaje!?Cu ceva imagini daca se poate. Astia sunt profii in case de lemn,cum abordeaza termo si hidroizolatia? Despre finisaje in principiu:parchet,placi ceramice,gleturi Procedee de lucru. PS:am pe unu pe un topic care-mi spune ca americanii lucra cu gipscarton de 100 de ani apropo america are aproape 400 de ani de istorie si nu au mai mult de 30 ani de cand folosesc gips-carton .....am dat la unele case de niste pereti gen "betonyp"...vai de ei si colegul de forum spune de vechime de 100 de ani in utilizarea gips-cartonului..... "ISTORIA GIPS-CARTONULUI" Cu toate ca astazi este la mare moda, nu a fost dintotdeauna asa. Folosirea gipsului a cunoscut urcusuri si coborasuri de-a lungul timpului. Primele date despre folosirea gipsului provin de la egipteni care au folosit acest material. Gipsul e o roca de tip calcaros care prin uscare creeaza acel praf fin alb. Amestecat apoi cu apa revine la starea initiala de roca destul de dura. Denumirea de gips provine in zilele noastre de la numele pe care grecii i l-au dat. Dupa ce si romanii au folosit destul de mult gipsul, datele despre acest material de constructii nu mai apar decat in a doau jumatate a mileniului al doilea. Si atunci apare sub numele de tencuiala de Paris. Productia industriala a placii dde gips carton incepe la inceputul secolului 20. ca de fiecare data, totul a inceput dintr-o greseala, cand gispul s-a intarit peste o placa de carton in mod accidental. In goana dupa materiale noi de constructii, solutia a fost adoptata initial mai incet apoi din ce in ce mai mult. Aceasta este istoria gips-cartonului sau a tencuieli uscate sa se documenteze si prietenul nostru Cert este ca placile de gips carton au convins constructorii de avantajele folosirii lor. Reduc timpul de lucru si maresc calitatea finisajelor. |
#126
Posted 19 August 2008 - 15:44
dupa cum v-am promis iata si cateva din sculele pe care le-am achizitionat astazi de la un dealer din orasul meu
rotopercutorul nu il avea asa ca s-a dat comanda pentru aducerea lui bosch gbh 2-26 dre Attached Files |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users