arte martiale interne

 stefan_JJ, on 9th November 2010, 10:26, said:

Nu face taiji ca arta martiala, e mai mult un fel de balerin, adica taiji-ul lui e doar un balet mai spectaculos. Plus ca se declara singur "maestru".
Tu cind si unde mai predai bjj? Poate vin pe la tine la sala.

 dudu91, on 6th November 2010, 18:11, said:

Eu am si practicat, si cam ai dreptate.

 overseas, on 8th November 2010, 20:32, said:

Pai zi-ne si noua ce-ai vazut, ca ne faci curiosi.

Cred ca exista doar maxim citeva stiluri chinezesti care au la baza un fundament mai curind filozofic, nu religios.

Editat de armain, 09 noiembrie 2010 - 17:44.

Tai ji cuprinde elemente de lupta, dar in cazul in care tehnica este prost transmisa se pierde eficienta. Atunci ajunge un balet fara valente martiale. Simpla greseala ca incheietura sa fie rasucita cu 20 de grade mai mult sau mai putin deturneaza tehnica originala si te face un practicant stupid al unei tehnici gresite.
De asemenea, multe posturi sunt 'dramatice' prin aceea ca reprezinta finalizarea unor tehnici decisive, dar asta ar insemna ca practicantul intelege asta si are o viteza si o motivatie de exceptie.

 armain, on 9th November 2010, 17:27, said:

Performante energetice si chiar telepatice care nu aveau explicatie. Nu am considerat ca trebuie continuat.
Cele mai multe stiluri au baza religioasa. Acuma depinde ce numesti religie.

 overseas, on 9th November 2010, 18:34, said:

Nu aveau explicatie pentru tine, dar pentru altul poate aveau.

Sigur ca da. Pentru altii cerul se deschide si pogoara intelepciunea peste ei.
Sa-ti zic in rusa mai simplu: smells like a shit, walks like a shit....

 overseas, on 9th November 2010, 19:39, said:

Acum vezi la ce e bun singele de gaina neagra?

Ce vreau eu sa retineti este ca in momentul actual exista cam doua curente in Taiji (detalii mai pe larg gasiti pe blogul meu):
Cel mai raspindit este acela de Taiji de sanatate (sau Taiji modern), care a devenit mai mult un fel de gimnastica pentru sanatate, in care miscarile au fost simplificate foarte mult, si care este astfel mai usor de invatat si mai accesibil.
Celalalt curent este cel de Taiji ca arta martiala (sau vechiul Taiji), care e din ce in ce mai rar practicat chiar si in China si aproape de loc in restul lumii, in care se pastreaza forma veche, completa, a miscarilor, care se pot aplica in lupta la nevoie, dar este desigur mult mai dificil de invatat. Asta incerc eu sa fac in Romania.

Deci, pe scurt, ar fi Taiji de sanatate si Taiji martial.
Insa eu prefer sa il numesc pe primul Taiji simplificat si pe al doilea Taiji adevarat.

 armain, on 2nd December 2010, 10:06, said:

Văd că încă te mai străduiești să explici că Taiji-ul înseamnă și altceva decât știe lumea la noi - din păcate, nu e deloc ușor, cel puțin pe internet. Și eu știu oameni care fac stilul de sănătate în continuare și nu vor să priceapă că e o mare diferență între ce facem noi și ce fac ei chiar dacă le arăți și le explici care sunt diferențele. Dar cine este interesat de aspectul marțial se poate convinge foarte ușor, printr-o demonstrație practică. Îmi pare rău că nu găsesc un videoclip pe Youtube cu cineva care face așa ceva, ca să-l postez.

Taijiquan este o arta martiala despre care multi vorbesc si raman la acest stadiu.Unii incearca sa practice dar rata insuccesului din pacate e de 99 %.In incercarea de a deslusi la nivel teoretic  misterele din jurul taijiquanului m-am apucat sa citesc, sa pun cap la cap informatiile si sa incerc sa emit o concluzie.Una din problemele majore e ca sunt multi impostori care denatureaza adevarul si se pretind ca sunt chiar maestri.Cine se aseamana se aduna iar credulii primesc exact ce vor.Dupa parerea mea cea mai buna metoda de a deconspira un asemenea personaj e invitatia la o confruntare si te lamuresti repede cu cine ai de a face cand toate teoriile lui despre alternanta yin-yang se transforma in yang pur combinat cu haos in miscari.
La fel e atitudinea unora care tot critica taijiquanul incercand sa demonstreze ineficienta lui, dovedind astfel o minte imobila si rigida, care numai deservicii le aduce si pe care le vor observa de-a lungul vietii.
Stilurile externe mizeaza pe forta pura si pe viteza.E clar ca unul mai puternic il domina pe cel slab intr-un algoritm in care in timpul conflictului cele doua forte se ciocnesc.Pentru cine a studiat contactul la nivel de bataie, nu box sau K1 (acolo o sa te domine cel cu forta, rezistenta si viteza conform regulii ringului) a observat ca nu e chiar asa usor sa iti atingi adversarul si sa il lovesti cum vrei tu si mai mult cei care au experimentat strada stiu ca nu e chiar usor sa invingi un adversar bine determinat si cu un mental bun.Se observa asta in MMA care dupa parerea mea e cel mai aproape de adevar in sensul ca daca am scoate manusile si nu am mai institui reguli unde ai voie sa lovesti si unde nu, s-ar transforma in altceva sub aspectul vizualului si cel al trairii combatantilor.O lovitura de la un meserias cu pumnul gol in figura te face sa te mai gandesti daca a doua oara te mai arunci asa de sigur inainte, daca mai vrei asta desigur .Oricum in toata povestea asta sa zicem ca avem doi combatanti cam egali in forta si abilitati – cine o sa invinga? Hazardul?De cele mai multe ori da, dar mai exista un raspuns: taijiquan.Prin ce? Printr-o alta abordare a conflictului incepand de la nivel fizic pana la mental.Pas cu pas elevul e condus in a lasa la o parte toate conceptiile sale despre lupta si sa o abordeze intuitiv cu ajutorul simturilor si nu al rationamentului de moment pentru ca a trecut momentul si ai incasat-o pana te gandesti ce sa faci(cei care practica contactul cred ca au avut cel putin odata o experienta in care a intrat o lovitura de nu stiu unde fara sa gandeasca surprinzandu-i si pe ei).Pentru asta e nevoie de o anumita liniste interioara care apare cu timpul si care parcurge diferite nivele treptat conturandu-ti o alta modalitate despre cum sa abordezi conflictul, nu numai cel fizic ci toate evenimentele din viata care se integreaza in aceleasi principii generale ale acestei lumi.Cautarile mele au inceput de la asemenea intrebari, am ajuns la filosofie, ce e viata de ce si cum sa traim, ce e moartea etc.
Am citit despre crestinism, budism, taoism,zen, etc. si toate aceste cai de abordare a vietii au in centru o singura chestie comuna: mintea umana,focalizarea si asezarea ei in matca adevarata adica linistea prin anumite metode: rugaciunea pentru crestini, meditatia pentru orientali.Cei care au ajuns acolo spun ca se racordeaza la energia universala care este Dumnezeu pentru noi crestinii .
Locul taijiquanului in toata povestea e intalnit prin prisma taoismului si lucreaza tot asupra mintii dar si a corpului incepand de la simplu la complex, urmarind acelasi scop de a ne racorda la forta suprema in aceasta viata, si datorita modalitatii de antrenament intalnind pe acest drum aspectul martial sub diferite niveluri unele din cele mai inalte apropiindu-se de paranormal.Acest aspect martial se refera la o anume capacitate de a simti golurile lasate de adversar in timpul luptei, de a genera goluri in mod voit inducand astfel stari adversarului ce il vor dezechilibra in timp ce esti stabil, fizic prin postura adoptata si mental, devenind  capabil sa il lovesti acolo.Lucrurile  se inampla in fractiuni de secunda nu ca in filme care au facut foarte mult rau artelor martiale prin imaginea falsa redata.Toate astea combinate cu acel fajin care apare in timp si care e o explozie de forta concentrata intr-un anume punct sau zona.Aparitia fajinului e in timp, grea si nu o au multi, stiintific e cumva schimbarea vibratiei fizice, a unei lovituri mecanice, accelerarea si   focalizarea cu ajutorul mintii, la care se adauga o anume vibratie interioara rezultata din miscarea valurilor interioare ale corpului(vedeti in reluare cu incetinitorul o lovitura de pumn in sac-suntem 70% apa iar in taolu si asta se face se incearca coordonarea acelor valuri interioare  - nu e balet) si transformarea lor in ceva mai fin, ceva legat de invelisul vital al corpului toate focalizate in acea lovitura.E greu de inteles teoretic,dar si mai greu de ajuns acolo.Cei care au ajuns spun ca e primul pas in taijiquan.Rafinarea energiei continua rezultand forme tot mai elevate ale manifestarii sale, celelalte niveluri fiind caracterizate de o puternica energie ce inconjoara corpul in aura sa aplicatia directa fiind cea de vindecator prin bioenergie, multi maestrii veritabili fiind terapeuti in acest sens. Un alt element al misterioaselor proiectari din pushhands e faptul ca un maestru se joaca cu mintea ta el fiind mereu centrat fizic si mental, si atacandu-te atunci cand esti dezechilibrat, toate duse la nivel de arta ca o scamatorie.Nu e nimic mistic sau supranatural e numai rigiditatea mintii noastre care nu vrea sa accepte astfel de lucruri, iar existenta qi-ului martial e demonstrata cel mai adesea de shaolin in spargerile pe care le fac sau stiu eu mai ce altceva. Celelalte niveluri se refera la integrarea totala si accederea la forta universala si cer o anume viata adica asceza, izolare si rugaciune sau meditatie din plin.In linii mari teoria e ca dupa ce murim dispare numai corpul fizic si cel energetic legat de forta vietii sai chi celelalte urmand un proces despre care se spun tot felul de chestii (vezi budism, crestinism etc.) dar un lucru e cert ca energia informationala adunata in acel corp trebuie sa fie cat mai buna si mai pura iar la asta participa nu calitatile de luptator neinfricat ci mintea noastra linistita si in acord cu mintea universala, sau Dumnezeu cum ii spun crestinii, iar cei care cred ca vor practica taijiquan in scopuri egoiste nu vor ajunge nicaieri pentru ca e un singur sens, iar moralitatea si o buna structura interioara pentru inceput din care cat de cat sa lipseasca egoismul uman e un atuu.Treptat tratarea conflictului de orice natura se face prin acceptarea lui si nu prin a te opune lui dar trebuie adanc inteles acest lucru si trait nu doar vorbit si poti sa citesti mii de carti si sa vezi videoclipuri, nu rezolvi nimic, trebuie sa practici si sa te invete cineva ce cauti si cum.Iata cateva aspecte teoretice despre taijiquan care sper sa ii faca pe unii sa inceapa sa caute cu adevarat daca isi doresc asta.Rolul taijiquanului e sa cladeasca un om echilibrat si fizic si mental sa il integreze in lume si sa il faca sa traiasca asa cum ar trebui adica in liniste interioara si in armonie cu toate lucrurile nu stresat si violent, neimplinit si vesnic in cautarea de himere ce se sfarsesc odata cu moartea sa si nu duc nicunde.

Ce postare lunga!
In principiu, in lupta fara arme, forta este un avantaj covirsitor, de aceea adversarul cel mai mare si mai puternic va avea prima sansa. Un adversar mic de statura va avea nevoie de o tehnica desavirsita pentru a face fata celui mai mare, iar pentru asta va trebui sa se antreneze ani indelungati, in timp ce celalalt doar trebuie sa se nasca mare. Sint destul de putine arte martiale care te ajuta real sa faci fata unui adversar mai mare (printre care si artele martiale interne), dar chiar si asa e nevoie de foarte multa munca.
In lupta cu arme albe, situatia se egalizeaza, forta nemaifiind atit de importanta deoarece e compensata de viteza superioara a celui mai mic.
In lupta cu arme de foc, marimea devine chiar un dezavantaj, deoarece o tinta mai mare e mai usor de nimerit.

 armain, on 2nd January 2011, 06:25, said:

Cred ca glumesti.... viteza e si el un factor important , nu doar care are forta mai mare. Alea cu alai mai mare ca mine la fizic => clar ii mai tare la bataie e pentru copii.

 dudu91, on 2nd January 2011, 16:02, said:

Nu glumesc. De aia exista categorii de greutate la toate sporturile tip combat. E destul de greu pentru o categorie medie, 75 de kg, sa lupte cu o categorie mare, 100 de kg (amindoi sportivi antrenati, nu ala de 100 de kg luat de pe strada ca Akebono la K1).
Iar daca pui o categorie mica, 50 de kg, cu una mare de 100 kg, atunci...

Editat de armain, 02 ianuarie 2011 - 20:24.

 armain, on 2nd January 2011, 20:22, said:

Pai tu ai dat exemple: arme albe ,  arme de foc si zici acuma de competitii (k1.etc) ?? E diferenta de la cer la pamant intre bataile din K1 ( unde exista arbitru , reguli , ring ) si bataile de strada unde se poate intampla orice si pe strada nu conteaza kg f mult cum ai lasat tu impresia deoarece nu e vorba de masa musculara ca la luptatorii profesionisti..

 dudu91, on 2nd January 2011, 20:36, said:

Deci daca pui un nestiutor de nimic de 50 de kg cu un alt nestiutor de nimic de 100 de kg (bine, asta sa nu fie vreun pitic  de 1,5 m obez ), pe strada, care crezi ca si-o fura? Sau mai bine zis citi d-astia de 50 de kg ai vazut tu sarind pe strada la unul de doua ori cit el?
Sau tu vrei ca ala de 50 de kg sa fie superluptator profesionist, si ala de 100 de kg vreun grasan? Crezi ca un gras de 100 de kg are forta? Eu am spus ca forta e cea mai importanta, nu kilogramele:

 armain, on 2nd January 2011, 06:25, said:

Ma faci sa ma citez singur!

Editat de armain, 02 ianuarie 2011 - 22:14.

eu stiu oameni de 60 kg ce dau mai tare cu pumnul la boxing decat cei de 90 si nu fac arte martiale.
unii se nasc cu gena de razboinici.altii trebuie sa o construiasca.

 armain, on 2nd January 2011, 21:57, said:

Uite unul ce sare la altu mult mai mare ca el : VIDEO  . Dupa spusele tale ala mai mic intra cu sansa a doua in bataie :??  Pai de ce ??  Proababil daca ii pui la skandenber ala mai mare il pune fara prea mari probleme pe cealalt ca are mai multa forta , dar uite ca in bataie de strada degeaba ai forta daca nu sti sa o folosesti.   Si tu esti la fel ca ala din video , cu gura mare si cam atat....
fara supare..

Editat de dudu91, 06 ianuarie 2011 - 20:20.

 dudu91, on 6th January 2011, 20:18, said:

Sper ca n-ai cautat tot netul pina ai gasit clipul ala. Mi-ai aratat exact ce banuiam, un gras. Cu ala e suficient sa te feresti de el un minut, pina oboseste si cade singur jos. Daca tu ai impresia ca ala gras inseamna forta sau putere, esti dus. Habar nu ai ce inseamna categorii de greutate, se pare ca n-ai facut un sport pe categorii de greutate in viata ta.

 armain, on 6th January 2011, 21:54, said:

Am dat din intamplare .. daca nu dadeam de el nici nu ma chinuiam sa-ti raspund.
=))) Pai era vorba ca nu vorbim de sportivi de performanta... Ce vrei sa-ti arat oameni care nu prea au tangente cu sportu si is plin de muschi si patratele.. Sa fim seriosi.
Ti-am aratat unu de 62~ kg vs unu de vreo 100~  si nu are e scund de loc , ca tu ai dat ex astea..
Hai ca ma retrag ca si asa nu ma intereseaza topicu asta si vad ca cu tine nu se poate vorbi....Cat sport am facut eu in viata mea no facut toata familia ta la un loc... Hai salut!

 dudu91, on 6th January 2011, 22:31, said:

Retrage-te ca oricum nu pricepi. Esti probabil mic de statura si complexat de marime. Daca citeai atent, vedeai ca am spus ca forta este cel mai important atribut in lupta fara arme. Iar forta mare au cei de statura mare, dar nu obezi, ca aia nu au forta. Unul mic de statura nu are cum sa aiba cine stie ce forta, dar nici unul care e mare din cauza grasimii nu are forta.
Iti fac o schema simpla ca sa pricepi si tu:
Mare + muschi = forta mare.
Mare + grasime = forta mica

Iar ma faci sa ma citez singur, poate intelegi:

 armain, on 2nd January 2011, 06:25, said:

Si daca vrei sa dai un exemplu ca lumea, cauta pe net Mighy Mo vs Khaoklai, ca e una dintre putinele exceptii de la regula, si te fac si atent ca sa pricepi ca Khaoklai a fugit de Mo tot meciul, si de cite ori era in dificultate il lua in brate ca sa-i desparta arbitrul (ceea ce pe strada nu s-ar fi intimplat, ca daca-l prindea Mo in brate il tinea si nu-i mai dadea drumul sa fuga).

Editat de armain, 07 ianuarie 2011 - 13:49.