Sa ne facem o ferma si sa ne mutam la tara !

tavktm, on 27th October 2009, 21:43, said:

Te rog sa nu ne consideri ca^rcotasi, noi (eu si Anin) am pus raul inainte.
Cine crede ca taranul (roman sau ieuropean) este un model de intelepciune, modestie, bun-simt, morala crestina, rabdare, altruism, igiena ... si harnicie, se inseala. Ori n-a trait si n-a stat de vorba cu nici un taran in viata lui, ori si-a facut imaginea despre viata la tara numai din Ionel Teodoreanu si Zaharia Stancu.

Oamenii sunt ...oameni peste tot, mai buni sau mai rai - uneori inraiti de viata grea si de vremuri si cine nu are timp sa-i cunoasca poate ar trebui sa citesca mai mult Liviu Rebreanu si Marin Preda.

In concluzie, poti sa ai un noroc fantastic si sa intalnesti din prima niste oameni cu frica lui Dumnezeu.

Noi doar te-am prevenit la ce-ar putea fi mai rau. Si Lenin avea o vorba : "increderea e buna, dar controlul e si mai bun". Toate bune. Si chiar te rog sa ne tii la curent cu oitele tale. Poate ne pui si niste poze (?!)

wiseguy76, on 28th October 2009, 10:39, said:

Asta ne arata cum se comporta statul roman cu toti creatorii de substanta economica, in loc sa-i sprijine pentru a aduce bunastare, in inconstienta lor guvernantii ii submineaza pe toate caile. De la farmacisti pana la agricultori, toata lumea isi plateste la secunda darile catre statul nesimtit, cersind apoi cu caciula in mana ceea ce i se cuvine legal. Fiti siguri ca daca nu era campanie electorala, betivanul nici nu catadicsea sa se deranjeze, si pasa problema subventiilor copiilor de mingi.
Tot circul cu finantarile europene are ca scop doar vanzarea de tehnologie scumpa din vest si fiscalizarea totala a pietei produselor agricole. In conditiile in care iti faci planul de afaceri punand in calcul dobanzile mari la credite, eventual vreo finantare europeana, plus subventiile, cea mai mica nesincronizare in fluxul financiar te da cu roatele in sus ireversibil. Asa ca ma intreb si va intreb ce rost are sa-ti fiscalizezi activitatea, cand vedem de 20 de ani aceeasi mizerie a statului in relatia cu producatorii agricoli. Din toti cei pe care-i stiu, cel mai bine o duc cei care lucreaza la negru, nu i-am vazut vreodata disperati ca nu-si primesc subventiile sau ca i-a prins devalorizarea leului cu proiectul de finantare aprobat, dar cu banii nedecontati. Nu vreau sa fac apologia pietei negre, dar se vede ca daca n-ai incotro, ori mergi la negru, ori mori.

Perfect adevarat, daca lucrezi legal ajungi sigur la faliment si nu din cauza eficientei afacerii cat din cauza birocratiei si a sistemului total defectuos care nu pune nici un pret pe intreprinzatorul particular in orice sector de activitate si vede in acesta un bun de stors bani. Sunt societati agricole la care singurul profit este subventia. Acestea sigur or sa moara.
Si atunci ce ramane de facut decat sa ocolesti frumos si elegant legea.Daca nu sti cum iti sugereaza functionarii carora tot trebuie sa le dai atentii.

Se dau:
Pamant - proprietatea bunicilor, cam 5 Ha in zona de campie a judetului Timis.
Utilaje agricole - nu sunt, lucrarile trebuie executate de terti.

Cum s-ar putea gestiona cel mai bine situatia data?

Cel mai simplu mod, dupa mine, este sa te inscri cu el intr-o asociatie si sa-ti dea cota parte din venit,sau in arenda cuiva care este dispus sa-l lucreze.

E buna si asta de pus pe undeva prin documentatie.

Edited by kappa_man84, 29 October 2009 - 13:55.

rexkroki, on 29th October 2009, 09:59, said:

Nu-i chiar asa de simplu. Apar (cel putin din partea mea) mai multe intrebari:

- ce distanta e de la teren pana la tine acasa ?

- vrei sa te ocupi personal de el (ti-ar face placere), sau te doare la basca ?

- Se fura mult in zona respectiva sau acceptabil ? Este foarte aproape de sat, sau mai departe (5-6 km) ?

- terenul este chiar la drum sau in mijlocul unei tarlale ?

- este tot la un loc, sau e divizat ?

- ce terenuri se invecineaza cu al tau ? Asociatie, cultivatori individuali, institute de cercetari etc ?

- este in panta, accidentat, cu coclauri si multi arbusti, sau e drept si curat ca-n palma ?

In functie de faptul ca ai vrea sa te ocupi personal de el, sau nu, se pot da multe raspunsuri la intrebarea ta.
Sunt multe culturi care n-ar cere o asa mare pierdere de timp si s-ar preta bine pe 5 ha (mai ales daca e tot terenul la un loc ...).

sa le luam pe rand...

horia66, on 1st November 2009, 17:33, said:

Edited by rexkroki, 02 November 2009 - 13:05.

Mai intai tin sa te felicit pentru foarte apropiata mutare "back in Banat".

Sunt foarte multe motive (nu detaliez aici) pentru care te felicit si, de ce nu, te si invidiez putin ...

Eu am avut ocazia sa lucrez cativa ani buni la granita dintre Oltenia si Banat si sa ma invart destul de mult prin Banat, si m-as muta oricand in Banat, daca as avea sansa ...

Bun, referitor la teren, eu as analiza urmatoarele variante (una la mana as uita de cereale sau porumb, pentru ca nu sunt rentabile decat pe suprafete mari):

- Lucerna (se insamanteaza odata - dar cu mare grija la insamantat - si se recolteaza vreo 4-5 ani la rand). Se coseste mecanizat (vreo 3 coase pe an) si dupa vreo doua-trei zile (timp in care se intoarce pe-o parte si pe alta, cu grebla purtata pe tractor), se baloteaza cu presa de baloti. Balotii de lucerna se vand bine.

- Plante aromatice, gen seminte de mustar sau coriandru. In principiu, se insamanteaza si se recolteaza. Toata chestia e sa-ti gasesti clientu' din timp.

- Legume (cultura de camp): cartofi sau ceapa, daca pamantul permite tuberculifere si radacinoase. Insamantat si recoltat mecanizat.

Ma mai gandesc si-ti mai spun.

multumesc pentru sfaturi...  momentan nu stiu unde sa ma mut din Bucuresti, sau inapoi in Timisoara sau la socri in Blaj...

In Timisoara ar fi pamantul asta de la bunici aproape si locuri de munca in oras, la Blaj sunt parintii sotiei, deci nu avem nevoie de chirie, mai putine locuri de munca si oricum mai slab platite dar si ceva pamant, mai slab calitativ decat cel din Banat dar pe care se preteaza bine vita de vie, pomii fructiferi etc... eu ma gandeam la o plantatie de coacaze si ulterior la valorificarea acestora atat proaspete cat si prelucrate in gemuri, sucuri, etc.

La prima vedere cand te gandesti la un lucru pare simplu, dar cand ma apuc sa caut informatii pe net, sa adun si sa scad cheltuieli din venituri parca nu mai e asa simplu.

rexkroki, on 2nd November 2009, 16:41, said:

Buna gandire. Si eu planuiesc o plantatie de ceva arbusti fructiferi (coacaz, afini, catina alba) si inca nu stiu ce si cum. Pamant este, bani sunt 10.000-12.000 euro. Distanta cam mare de unde stau eu (25 km). Dar desfacerea, recoltarea si depozitarea sunt marile necunoscute.

Toata stima pentru cei din Blaj, dar potentialul financiar din Blaj nu se compara cu cel din Timisoara.

Pentru livezile de langa Blaj si pentru fabricuta de gemuri si sucuri naturale ai nevoie de bani.

Fa bani in Timisoara si investeste la Blaj. O sa te poti retrage acolo cand livezile si fabricuta o sa produca ...

Plus ca atunci si socrii vor fi mai in varsta si vor avea mult mai mult nevoie de ajutorul si prezenta voastra ...

valyb, on 2nd November 2009, 17:58, said:

In privinta desfacerii, ai dat macar un telefon la cei pe care ti i-am trimis pe PM?
Asa, de curiozitate: Bai pokemoni, cumparati catina alba?
Cat platiti, care-s conditiile de livrare, trebuie uscata, vreti numa' ulei, vi le livrez eu sau le luati voi etc etc...

Edited by kappa_man84, 03 November 2009 - 07:57.

Multumiri. Un material cu adevarat complex despre un domeniu de nisa. Nici nu aveam idee ca se cultiva atatea "buruieni"  

Un raport interesant 2000-2005, un manual pentru galbenele (calendula), un mic ghid agronomic de la IENICA, "calendula as raw material" si, nu in ultimul rand, din nebuniile mele cu abatoare mobile.

m-am razgandit, se poate sterge

Edited by kappa_man84, 04 November 2009 - 11:52.

kappa_man84, on 3rd November 2009, 07:57, said:

N-am ajuns inca la pokemoni, dar urmeaza sa trimit niste mail-uri sa vad. Momentan am aflat suma disponibila de investit - 10-11.000 eur si suprafata maxima 9 HA. Urmeaza documentatia pentru ce se poate face acolo si mail-uri pentru a vedea desfacerea. kappa ziceai ceva de melci?