Vita de vie

Intamplator desi nu am experienta deloc pot sa confirm chestia cu plantatul toamna sau primavara. In toamna am cumparat niste butasi printre care si unul de Palatina si unul de Muscat de Poloskei. In primavara am mai considerat ca e nevoie de vreo 5 butasi si am comandat printre care si un alt Palatina si un alt Muscat de Poloskei. Coincidenta a facut ca cei doi Poloskei sa fie plantati unul langa altul la vreo 1,5 metri iar cei 2 Palatina unul de o parte a aleei si altul de cealalta parte exact vis-a-vis. Vad diferenta clar cei plantati in toamna au lastari de o lungime dubla fata de cei din primavara. Ar putea fi si asta o coincidenta dar ma indoiesc cei pusi in toamna au avut mai mult timp la dispozitie sa se acomodeze cu noul loc sa inradacineze mai bine

Edited by gabiroa, 31 May 2019 - 20:57.

Pt domnul Otineu in legatura cu acidul rezultat din zeama sulfocalcica: zeama sulfocalcica este din punct de vedere chimic polisulfura de calciu o substanta instabila care pune in libertate sulf elementar prin trecerea de la polisulfura de calciu la sulfura de calciu si sulf. De fapt zeama sulfocalcica actioneaza ca fungicid in concentratiile care se pot da pe vegetatie tocmai prin sulful pe care il pune in libertate. In concentratiile mari care se dau in repaos vegetativ zeama sulfocalcica are si o actiune fizica prin faptul ca este o substanta caustica (distruge tesuturile vii cu care vine in contact). Sulful (inclusiv cel eliberat de zeama sulfocalcica), la temperaturi ridicate (teoretic la 32 gr pe frunza), in prezenta oxigenului din aer si a umiditatii trece in acid sulfuros care provoaca arsuri chimice.  Faptul ca se fac stropirile dimineata pe racoare nu are relevanta pt evitarea fitotoxicitatii la substantele care contin sulf elementar, deoarece sulful ramane pe frunza mult timp dupa stropire.

Eheeeei, toate bune și frumoase până la trecerea sulfului la temperaturi ridicate... Păi, după părerea dvs., când se transformă sulful în dioxid de sulf? Nu cumva atunci când ia foc? Păi, la ce temperatură se întâmplă asta? Dă soarele foc la sulf și se transformă în dioxid de sulf? Și, dacă totuși, da, atunci mai este umezeală?
Ceva scârțâie în logica pe care vreți s-o imprimați...

Edited by Otineu, 31 May 2019 - 22:15.

 Otineu, on 31 mai 2019 - 22:14, said:

In mecanismul explicat de mine trecerea de la sulf la acid sulfuros nu se face prin dioxid de sulf, ci direct prin reactia intre sulf, oxigen si apa.  Arsuri provocate de sulf la temperaturi ridicate ale mediului ambiant am vazut  de mai multe ori, inclusiv eu am patit-o, ca e greu de prognozat temperaturile care vor fi dupa cateva zile de la stropire.

 AlexD2, on 31 mai 2019 - 23:41, said:

Păi, nu prea cred că este o reacție directă între cele 3 substanțe care să ducă la obținerea acidului sulfuros, ci în etape. Și nu sunt temperaturi așa de ridicate care să determine transformarea sulfului în dioxid de sulf sau, cum spui, în acid sulfuros. Părerea mea.
Arsuri provocate de sulf la temperaturi ridicate ale mediului, da, sunt de acord. Asta se întâmplă când se adună mult sulf într-un loc, pe viță. Și se întâmplă când se aplică sulf simplu, sub formă de pulbere, nu sulf muiabil dizolvat în soluție.

 Otineu, on 01 iunie 2019 - 06:40, said:

Sunteti in eroare,  reactia intre sulf, apa si oxigen nu este una care sa o faci in eprubeta. Ea se intampla pe frunza (numai pe partile expuse la soare, pe cele neexpuse fenomenul de transpiratie raceste suprafata plantei), in conditii de temperatura ridicata  si umiditate relativa de peste 70%. Ati vazut vreodata arsuri de la sulf ?, probabil ca nu. Va spun eu cum arata: pe struguri, pe partea expusa la soare a ciorchinelul boabele se fac maro, apoi se usuca, pe partea neexpusa la soare, pe acelasi ciorchine boabele sunt perfect sanatoase. La frunze se intampla la fel: frunzele expuse la soare se maronesc si apoi se usuca iar cele de pe partea umbrita nu au nimic si isi continua evolutia normala. Stiu cum se intampla ca am stat de nenumarate ori cu ochii pe termometru, Din pacate in ultima perioada, odata cu schimbarile climatice, temperaturi de 32 gr nu mai sunt chiar asa de rare nici macar la noi in Ardeal, in sud cred ca sunt destul de frecvente, in sud insa umiditatea este mai redusa.

Nu cred că ai înțeles prea bine ce am vrut să spun.
Reacția aia în 3 care pretindeți că are loc pe frunză nu prea are cum să aibe loc. Pe de-o parte, dacă este soare, teoretic ar putea avea o reacție de oxidare a sulfului, dar o temperatură ridicată nu ar permite să mai fie și apă. Zic teoretic pentru că, în practică, sulful se oxidează prin ardere. Iar arderea are loc la temperaturi mult mai ridicate decât cele de 35-40 grade din natură în zilele de vară.
Deci, lăsați-o baltă cu reacția asta în 3, că nu se susține.
Arsuri de la sulf am văzut, că doar am vie și am aplicat pe vremuri tratament cu pulbere de sulf. Dar arsurile vin de la sulf, nu de la acidul de care ziceți dvs.

 Otineu, on 01 iunie 2019 - 10:49, said:

Daca ati fi vazut arsuri cu sulf ati fi observat ca acestea au loc pe toata zona expusa la soare nu doar pe alocuri acolo unde spuneti ca sulful ar fi in cantitate mai mare. In privinta temperaturii si a umiditatii aerului ar trebui sa stiti ca atat timp cand exista o sursa de umiditate (de exemplu de la pamantul umed sau chiar de la roua de pe plante sau de la fenomenul de transpiratie a plantelor) umiditatea aerului creste odata cu temperatura prin fenomenul de evaporare. In plus cu cat temperatura este mai mare cu atat creste capacitatea aerului de a prelua apa. Se intampla frecvent vara sa fie temperaturi mari si in acelasi timp umiditatea  aerului sa fie foarte mare (chiar peste 90%) si sa simti ca te sufoci. Umiditatea relativa a aerului de 70 %, atat cat am spus ca este necesar pt a avea loc reactia, este des intalnita, de regula vara umiditatea  aerului depaseste aceasta valoare. Vara doar in zonele aride si dupa perioade lungi de seceta (cand lipseste sursa de apa care sa se evapore si sa umezeasca aerul) umiditate aerului este redusa.

Colegule, eu cred că am spus suficient de clar că am văzut arsuri din cauza sulfului. Am vie de peste 40 ani, lucrez în vie de peste 40 ani, deci știu despre ce vorbesc.
Dacă crezi că există o astfel de reacție în 3 cum pretinzi, te rog să o prezinți. Dacă nu știi, mai bine stai deoparte și nu mai veni cu explicații fanteziste, ilogice. Pur și simplu este o aberație că se formează un acid sulfuros din sulful prăjit de soare și cu apa din rouă. Nu se formează. Dacă lași liber acidul sulfuros el se descompune în dioxid de sulf și apă.
Reține un lucru elementar: efectul asupra făinării îl are sulful. Nu acid, nu alte aberații.
Las-o baltă și termină cu prostiile. S-a-ntins discuția cât China de la o prostie pe care o propagi aici.

 Otineu, on 01 iunie 2019 - 21:53, said:

Domnule Otineu am si eu vie si am lucrat in ea asa cum spuneti a ati lucrat si dumneavoastra, sunt de profesie inginer chimist, am lucrat vreo 15 ani in productia chimica si inca pe atat ca expert evaluator de mediu, asa ca eu cred ca stiu destula chimie ca sa scriu o reactie simpla. Cat am lucrat in productie am fost mai multi ani seful unei sectii de fabricare pesticide (multe din ele utilizate si in viticultura) si cu acesta ocazie am participat la mai multe intruniri care se faceau anual la Calimanesti intre producatori, distribuitori , cercetatori si consumatori de pesticide. Erau acolo specialisti care chiar stiau viticultura. Am patit-o cu sulful ca mi s-a ars via dupa cateva zile de la stropit si atunci am intrebat specialistii si mi s-a dat raspunsul pe care l-am spus eu aici. Cat am lucrat in protectia mediului am aflat ca in natura se pretrec si alte lucruri ciudate: cum ca se formeaza acid sulfuric din sulfuri, apa si oxigen in procesul de generare ape acide din deseurile miniere cu sulfuri, expuse la aer si soare, printr-o reactie similara (tot o "prostie") fara trioxid de sulf si fara catalizator.
Domnule Otineu pe unele din prospectele substantelor gen sulf muiabil scrie sa nu se folosesca la temperaturi mari, la unele produse la peste 25 gr la altele la peste 30 gr. . Ceea ce nu scrie pe prospecte si eu am vrut sa scot in evidenta, este ca sulful poate produce arsuri si dupa cateva zile dupa stropire si cred ca asta este important de stiut ca sa nu ne facem praf viile. Norocul nostru este ca sulful mai are o proprietate: ca sublimeaza (poate trece din stare solida direct in stare de vapori) si in timp relativ scurt si sub influenta caldurii se vaporizeaza si dispare de pe plante. Ghinionul nostru este ca odata cu schimbarile climatice temperaturile foarte mari, alta data o raritate(cel putin in zona mea), acum au devenit mult mai fecvente asa ca ar trebui sa fim mai precauti.

Edited by AlexD2, 02 June 2019 - 07:50.

Văd că nu înțelegeți sau vă faceți că nu înțelegeți întrebarea mea. Dacă știți chimie (și nu contest asta), de ce nu scrieți reacția aia în 3 care pretindeți că are loc pentru a rezulta acidul sulfuros? Că vă tot rog, dar dvs. tot evitați s-o scrieți.
Să nu uităm că am plecat de la afirmația asta:

 AlexD2, on 31 mai 2019 - 09:00, said:

Și reamintesc că un om rațional dacă respectă cerințele de pe ambalaj nu aplică tratamentele când temperatura este ridicată. Și că dacă a aplicat tratamente pe bază de sulf și crește temperatura peste 32 grade nu se formează un acid care să afecteze strugurii. Arsurile apar de la sulful clasic sub formă de pulbere (da, cu asta sunt de acord), nu de la substanțele coloidale pe bază de sulf. Aaaaa, pot fi afectați lăstarii tineri de la șocul termic determinat de temperatura prea scăzută a soluției aplicate și temperatura prea ridicată a mediului ambiant. Asta este altceva. Dar n-are sulful nicio treabă în această ecuație.
În general, eu aplic tratamentele la vie dimineața (inclusiv cele pe bază de sulf) și, dacă ar fi după cum spuneți dvs., la ce temperaturi sunt vara (și la mine în zonă s-a ajuns în timpul zilei la temperaturi de 35-40 grade) ar fi trebuit ca toată via să fie afectată de arsuri din cauza substanțelor pe bază de sulf. Nu, stimate domn, nu se produc astfel de arsuri.
Dar dacă dvs. credeți altceva nu pot sta în calea fericirii dvs.

Fratilor !!! nu cred ca intereseaza pe nimeni polemica si contrazicerile voastre,cred ca de interes ar fi sa spuneti cu ce a-ti stropit sau cu ce veti stropi inainte de inflorit cat si cu ce intentionati sa stropiti dupa inflorit.

Recomandarea generală este una simplă. Înainte și după înflorit dai cu substanțe sistemice. Care anume? Păi, cum am spus și anul trecut: alea pe care le găsești la magazinele din zona ta. Că doar nu faci comandă la un magazin de la sute de km ca să ai musai tratamentul x sau y.
De exemplu, acum ar merge un Ridomil Gold MZ 68WG pentru mană și un Bumper 250 EC pentru făinare. După înflorit poți să mergi pe un Profiler 71,1 WG pentru mană și Talendo pentru făinare. Dar, ținând cont că este o perioadă destul de ploioasă, eu am combinat cu ceva de contact. Dithane M-45 pentru mană și Kumulus® DF pentru făinare. Următoarele tratamente vor fi numai cu substanțe de contact.

Edited by Otineu, 02 June 2019 - 10:20.

Multumim! Devenise cam sulfuroasa discutia....

 Otineu, on 02 iunie 2019 - 10:19, said:

Daca ai facut o stropire pt mana cu Ridomil Gold MZ 68WG nu are nici un rost sa faci o combinatie cu Dithane M-45 deoarece Ridomil Gold MZ 68WG are deja in compozitie 68 % mancozeb (componenta de contact) a produsului si 4% metalaxil (componenta sistemica), in timp ce Dithane are 80% mancozeb. Daca faci o combinatie din cele doua la dozele recomandate vei da de fapt o cantitate aproape dubla de mancozeb decat este recomandat.

Aici ai dreptate.
Primele 4 substanțe (sistemice) nu le-am folosit, ci doar le-am recomandat. Astea mi-au fost în minte la momentul postării și cred că sunt printre cele mai cunoscute.
Ghidul fitosanitar este la îndemâna tuturor. Fiecare găsește acolo substanțele care se pot folosi ca tratament în vie. Apoi fiecare vede ce se găsește în zona lui. Degeaba zic eu de tratamentul x sau y dacă omul nu-l poate cumpăra. De aceea am cam evitat până la un punct să recomand ceva anume.
La mană mai puteți lua în calcul tratamentele pe bază de fosetil de aluminiu (un băiat de la Ostrov îmi mai recomanda așa ceva în perioada asta ploioasă), Equation Pro și mai sunt. La făinare mai merge Falcon care este sistemic și Thiovit de contact.
Dar, repet, fiecare trebuie să vadă ce găsește în zonă.

pe langa Bucuresti deja a inflorit via, soiurile mai timpurii

dupa atata ploaie acum trebuie sa mai astept 2-3 saptamani pana sa mai stropesc iar???

mi-e ca intra mana rau de tot, au fost ploi si de peste 40 litri/mp ...

Edited by Oxigen1234, 03 June 2019 - 15:18.

Pai cum a spus Otineu, stropit cu ceva sistemic cand s-au deschis primele flori, si dupa , la aprox 2 saptamani cand s-au cam scuturat inca o stropeala.Eu am folosit anul acesta Verita care intre timp a fost retras,oricum pt acste stropiri, mai ales cand se anunta ploi e bine sa dai cu ceva pe baza de fosetil de aluminiu, previne si bolile lemnului la vita de vie.