Țuica de prune

Donmnule ain eu cand am scris ca formula din calculator este una de bilant de masa si am si facut demonstratia eu nu am am folosit niste marimi si nu am pus niste cifre ca sa iasa rezultatul. Ceea ce eu am scris acolo este corect din punct de vedere a unui bilant de masa (evident cu ipoteza simplificatoare referitoare la volumul constant). . Nu are nici o importanta faptul ca cifra nu a iesit exact aceiasi ca cea folosita de calculator atat timp cat  am demonstrat de unde au scos ecuatia. De ce au schimbat ei cateva zecimale la acel coeficient ?. Nu trebuie sa ne gandim la tot felul de lucruri sofisticate, este simplu: folosind cifra corecta (cat o fi ea 131, 132,133 sau o alta cifra apropiata) au vazut ca programul da erori prea mari si atunci a ajustat acesta cifra pt ca rezultatul sa fie cat de cat corect, deci nu este chiar o cifra scoasa din burta, este doar o valoare ajustata.
Vad ca puneti foarte mare accent pe cifre corecte cu multe zecimale. Eu va spun ca in tehnica de acest nivel este absolut inutil. Va dau un exemplu: ne cumparam un densimetru cat mai precis (cu mai multe zecimale si cu multi bani) ca sa masuram zaharul din plamada noastra dar omitem un lucru, ca de fapt noi nu masuram densitatea unei solutii de zahar ci densitatea unei plamade cu zaharuri dizolvate plus alte solide solubile. Nimeni nu ne spune (cel putin eu nu am gasit inca) care este influenta acestor solide asupra densitatii, adica cat ar trebui sa scadem din valoarea citita  ca sa aflam valoarea reala. De bine de rau atunci cand masuram zaharurile cu refractometru stim ca exista o valoare care este in medie de 2,5 % procente de masa (sau Brix)  - adica mai mult de 25 g/l - substante solubile nezaharoase care se scad din valoarea citita, dar atunci cand masuram cu densimetru cat echivalent in zahar a celor 25 g/l ar trebui sa scadem ca sa obtinem o valoare cat de cat corecta ? Iar 25 g/l nu e deloc putin atunci cand plamada noastra are 150 g/l sau mai putin, citit cu densimetrul.

scania_delfin, on 10 februarie 2019 - 17:40, said:

Eu obtin minim 30L( a doua distilare) la ~ 60gr.

Am scris intr-o postare anterioara ca, cazanele bune se fac din cupru, pentru mine acest lucru este cat se poate de clar si nu o sa mai insist asupra lui. Am vazut insa pe acest topic unele afirmatii false privind calitatea cuprului, cea mai flagranta mi s-a parut cea conform careia concentratia maxima a cuprului in diverse laminate de cupru ar fi de 98,5%, total fals. In industrie, in toata lumea, cuprul se fabrica, in ultima faza, prin electroliza. La noi in tara au existat doua electrolize mari de cupru, una la Baia Mare si una la Zlatna ambele valorificand zacamintele de cupru existente la noi. Dupa 1990 aceste instalatii au fost dezafectate si, la ora actuala , din cate stiu nu se mai fabrica cupru la noi, (asta cu toate ca inca se exploateaza minereu de cupru in cantitati mari), Tot cuprul care se fabrica si care se importa in UE sub denumirea de cupru este cupru electrolitic si are o concentratie minima de 99,9 % cupru (putand sa includa in acest procent si o mica cantitate de argint). Sub acesta concentratie sunt aliaje de cupru. In marja de max. 0,01% cupru pot fi incluse si alte elemente: oxigen, fosfor, plumb si alte metale. Am gasit doar un standard mai vechi de cupru si aliaje, dar cred ca principalele marci existente sunt aceleasi si acum: http://www.skl.by/fi...i.../EN1652.pdf   A se vedea in standard tabelul 1 de la pag. 7. Eu inca nu am descoperit cum sa atasez acest tabel de pe calculator, daca stie cineva sa il puna. Ultima marca din tabel este simbolizata cu Cu-DHP care are minim 99,9 % cupru si nu are de loc plumb. Din ce am vazut eu cei care vand tevi de cupru pentru instalatii sanitare si laminate de cupru (table) spun ca sunt din "Cupru alimentar" si folosesc cupru de calitatea Cu-DHP. Am verificat zilele acestea la magazinul Dedeman de la mine din localitate si intradevar tevile de cupru erau marcate cu simbolul Cu-DHP (imprimat in material). Eu cred ca cei care doresc sa-si faca un cazan pot linistiti sa cumpere astfel de materiale. Daca totusi au dubii pot face o analiza de plumb. Chiar si la restul marcilor de cupru, care contin plumb, procentul este asa de mic incat eu cred ca este nesemnificativ fata de ce poate sa vina din lipituri (chiar si cele cu alama sau aliaj de argint) sau din fructele contaminate de la praf, sol, fungicide etc. In ceea ce priveste cazanele vechi cred ca nici la acestea nu ar trebui sa fie probleme deoarece cel putin inainte de 90 la noi in tara, pt tevi si laminate,  nu se fabrica altfel de cupru decat cel electrolitic cu min 99,9 % cupru. Evident trebuie evitate cazanele lipite cu cositor (aliaj de staniu- plumb), cele mai bune fiind cele asamblate fara lipituri numai prin batere la rece (facute de caldarari), presate fara imbinari sau sudate cu cupru.

Edited by AlexD2, 25 February 2019 - 16:24.

Buna colegi, o mica lectura despre producerea de  Whisky pt producatori amatori ca noi, Dupa aceasta carte fac si eu whiskyul meu. Ma gindesc ca fructe nu mai sunt de fiert la cazan acuma in primavara si ca e
o alternativa , timpul potrivit de a produce  un Whisky de casa. Nu e complicat si e gustos .Cine nu are butoi pt maturare, pune aschii de stejar ori cumparate sau propriu facute.

https://www.fabricad...-peter-jager-13

Edited by germania-proffesionist, 26 February 2019 - 20:38.

Sa scoata si el doar un pliant la 1 leu , nu o carte intreaga

Edited by keta, 27 February 2019 - 01:20.

-buna colegi !..tacere mare !!
-aschii pt maturare rachiurilor, (prune, mai putin pere), Whisky se pot face foarte usor. Se fac rost de 500g de aschii de stejar, merg si de fag, uscare bine, de la o timplarie.
Prima varienata, se pun la prajit int-o tigaie mai mare, acoperite cu folie de Aluminium cu niste gaurele in ea si pe soba sau cuptor la 240 crade Pina sunt maronii, mai mult sau mai putin.
A doua varianta ar fi, tot aschiile respective puse int.un vin bun , porto, sau alb dulceag , doar sa fie acoperite de vin, si lasate la uscat pina sa evaporat in intregime vinul.
Succes !

Pai tacere, ca daca zicem vreo vorba imediat apar lucrari stiintifice de chimie, fizica moleculara si dezbateri savante, dar foarte putine lucruri practice, din experientele(pozitive sau negative) personale.

Eu cred ca am tinut prea mult tuica in butoi ptr ca acum nu prea mai are gust de prune, gustul nu e neplacut dar parca nu prea e tuica de prune. Asa ca pe viitor o sa tin tuica mai putin , si asta doar pentru culoare, care intradevar e frumoasa

Prunii mei par a fi baieti buni anul asta, i-am taiat, stropit, si vreau ca in acest an sa fiu si eu mai atent cu ei.

neamanole, on 10 februarie 2019 - 11:32, said:

pe saitul:
https://arta-culinar...ui-de-casa.html
https://arta-culinar...de-casa-ii.html

sunt doua postari. Poate gasesti ce cauti.

Edited by Sicosan, 12 March 2019 - 17:35.

Hai mai Vasilica...si aici iti faci reclama?

neamanole, on 11 martie 2019 - 11:18, said:

Citind postarea asta si multe altele de pe acest topic mi-am dat seama ca multi cred ca procesul de maturarea a distilatelor are loc doar in butoaie (de lemn) sau utilizand aschii de lemn si ca deci maturarea are loc doar in urma interactiunii intre alcool si lemn sau oricum acesta fiind factorul principal al procesului. Pentru a lamurii cat de cat acest aspect cred ca mai intai trebuie sa definim ce este maturarea. Maturarea cuprinde o serie de procese preponderent chimice intre componentele distilatului si, in cazul utilizarii lemnului (butoi sau aschii) si intre componentele distilatului si substantele extrase din lemn. Aceste procese sunt lente, au loc in timp si sunt influentate de mai multi factori principalul fiind temperatura. Fiind vorba in principal de reactii chimice, o temperatura mai ridicata, spre maximul ambiant, intensifica aceste procese. Nu o sa vorbesc despre influenta maturarii in butoaie sau cu aschii de lemn ca am putina experienta in acest domeniu.  Nu as vrea sa plictisesc si sa intru in detalii dar cateva lucruri cred ca trebuie spuse. Distilatele din fructe nu sunt  doar alcool diluat cu apa, ele avand in compozitie o serie de alte substante care le dau aroma si gustul, intr-un cuvant care dau specificitatea acestora. Unele din aceste componente vin direct din fruct iar altele vin din procesul de fermentare. Exista de asemenea substante care se formeaza in cursul distilarii. Procesul de fermentare este unul deosebit de complex fiind influentat in principal de temperatura, calitatea fructelor, drojdii utilizate (sau existente), contaminarea enzimatica si contaminarea bacteriana. Cred ca este important de spus ca odata cu terminarea fermentatiei alcoolice procesele din plamada nu se opresc, ele continua si de cele mai multe ori nu intr-un sens favorabil, avand loc o degradare, nu o sa insist asupra acestui aspect. La distilare odata cu alcoolul etilic si apa se separa din plamada o serie de alte substante, principalele fiind metanolul, esterii, aldehide, acizii si alcolii superiori (fuzelul) si altele. Intr-o masura mai mica sau mai mare toate aceste substante dau mirosul si gustul distilatului, diferite de cele al acoolului neutru. Aceste substante, care sunt in concentratii mici (dar suficiente sa dea aroma distilatului), reactioneza intre ele, in timp avand loc o modificarea a concentratiei acestora, la unele cum sunt esterii crescandu-le concentratia iar la altele, cum sunt acizii, alcoolii superiori si aldehidele, scazandu-le. Explicatia este una simpla, in timp ce unele substante se formeaza, altele se consuma. Din ce am citit eu aceste procese se desfasoara in cea mai mare parte in decursul primului an de maturare. Odata cu aceste schimbari de compozitie are loc modificarea gustului si mirosului in sensul imbunatatirii acestora. Cred insa ca maturarea nu poate face minuni in lipsa calitatii initiale a distilatului, cu alte cuvinte, cel putin in cazul fructelor, distilatul trebuie sa fie bun asa cum rezulta din distilare si abia apoi sa discutam despre o imbunatatie a calitatii prin maturare.

Asta e clar, s-a stabilit ca din ceva rau nu poti face ceva bun in orice butoi l-ai pune si oricat l-ai tine, ca si la vin, degeaba pui vin prost intr-o sticla si astepti sa se imbunatateasca, nu vei obtine decat ceva si mai prost. Dar prin maturare se poate obtine o catifelare a gustului, insa e de dorit sa nu se schimbe prea mult si aroma specifica( de prune in cazul nostru), ce rost are sa bei o tuica de prune cu gust de lemn fie el stejar, dud,etc.Am inteles ca vasele nu se umplu ci se lasa usor goale ptr ca aerul sa intre in contact cu alcoolul si sa aiba loc reactiile alea chimice despre care vorbiti.

Sicosan, interesante informatii, prezentate in stil simplu si practic

Sa facem un experiment neutru.(din care eliminam aroma initiala , de fruct) ...
Ce se intampla daca in alcool rafinat de 60-85 punem aschii de lemn calitate(stejar, stejar afumat, din bucti de butoi whisky maturat...etc) ,sau il tinem in butoi de calitate (stejar, dud).

Castigul va fi la ce ?, in afara de culoare...Cat din aroma se infiltreaza in alcoolul neutru la gust, culoare, aroma ?

keta, on 14 martie 2019 - 02:33, said:

Va ganditi la un experiment imaginar sau la unul real ?

Imaginar....sau poate cineva deja a facut acest experiment.

Treaba asta cu ce se extrage din lemn cred ca este tare complicata. In primul rand deoarece la rachiurile de fructe fabricate la noi si, din ce am observat eu, si la cele fabricate in restul lumii, nu exista o traditie in acest sens, cum este la whisky si coniac si ca atare informatiile sunt putine. In afara de un pic de culoare altceva nu prea s-a urmarit la depozitarea tuicii in butoaie. Acum ar trebui spus ca si culoarea in tuica nu este ceva imaterial, ea vine din compusi colorati extrasi din lemn. Odata cu acesti compusi colorati cu siguranta din lemn se extrag si alti compusi (necolorati) care toti impreuna modifica gustul si aroma produsului, Si aici nu e vorba doar despre compusi care se extrag din lemn ci si de compusi care se formeaza intre ce se extrage din lemn si compusii care sunt deja in tuica, alcool etilic in primul rand (prezent si in alcoolul neutru) dar si multi alti compusi. Daca aceste modificari ale gustului si aromei sunt in bine sau in rau asta este de discutat si , cum am mai spus, cred ca depinde de calitatea butoiului si de timpul de pastrare.
Opinia mea este insa ca tuica de prune, ca de fapt si restul tuicilor din fructe traditional facute la noi (mere si pere), daca sunt de calitate, au in mod natural un gust si o aroma foarte placuta care nu ar trebui imbunatatita  prin pastrare in butoaie de lemn. Sincer va spun, eu am gustat ceva (nu foarte multe) tuici patrate la butoi, nici una nu m-a dat pe spate, dar in schimb am gustat mai mute tuici abia iesite din cazan care erau excelente.
In ceea ce priveste gustul catifelat/armonios care ar trebui urmarit a se obtine la tuicile de fructe, nu cred ca vine de la maturarea la butoi, acesta ar trebui sa existe inca de la inceput in distilat si apoi, ar trebui sa se desavarsesca la maturare, care, cred eu  ca se intampla si daca tuica este pastrata  intr-un alt recipient neutru  (de sticla de ex.).

keta, on 14 martie 2019 - 02:33, said:

Gustul va fi în funcţie de lungimea perioadei în care ţinem distilatul în butoi sau cu aşchiile respective.
Maturarea în butoaie taie din asprimea distilatului, îl face mai catifelat la gust.
Perioada poate dura de la o lună până la câţiva ani, de ex.  în cazul coniacului sau a whisky-ului.

Sicosan, on 20 martie 2019 - 12:50, said:

Stii asta din propria experienta sau din foarte multele povesti care de fapt stau in spatele tuturor bauturilor de firma si care dau in mare parte valoare acestora ?

AlexD2, on 23 martie 2019 - 20:08, said:

..o stiu eu din propria experienta,..si pot sa arevaresc ce zice colegul de mai sus. Si credema ca acei producatorii de de renume de whisky..rum,..calvados,..etc..tin intradevar destilatele lor in butoaie,. Pt maturarea  rachiurilor in butoaie exista o adevarata meserie, specialisti, chimisti , special pt aceat domeniu. E o adevarata stiinta cu care se ocupa aia. Un whisky..sau alt destilat fara maturare in butoaie speciale , nu ar fi nimic,..doar un fel de vodca din ceriale.
Deci nu sunt  povesti in spatele  produselor. ..mai mici asa or fi,..e secretul fiecarui producator.