Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?

piépt, țîță, Coastă, cosh, – Mr. chieptu, megl., istr. chiept. Lat. pĕctus (Pușcariu 1310; Candrea-Dens., 1382; REW 6335), cf. it. petto, fr. pis, sp. pecho, port. peito. Cu sensul 4 este m., pl. piepți (cf. Caragață, BF, III, 35). Cuvînt de uz general (ALR, I, 39). – Der. pieptar, s. n. (vestă, ilic, platoșă; partea din față a cămășii; curea lată care se trece peste pieptul unui cal înhămat); pieptăraș, s. n. (ilicel; obiect de îmbrăcăminte pentru sugari); pieptiș, adv. (direct, față în față); pieptos, adj. (robust, puternic; arogant, înfumurat); pieptoșa (var. pieptoși), vb. refl. (a se îngîmfa, a se făli). – Din rom. provin bg. keptar (Capidan, Raporturile, 205), rut. kyptár (Miklosich, Wander., 17; Candrea, Elemente, 402).

VEZI si "petalon"(gr.)=petala.

marcuzzzo, on 15th March 2012, 16:31, said:

Gugumane, vorbind despre epoca bronzului, cea nascatoare de limbi indo-europene, cea fauritoare de roata, megainventia preistoriei ce a pus in miscare mase uriase de oameni, lucru ce a contribuit la nasterea civilizatiilor ulterioare, ajungem la concluzia ca miezul miezului a fost in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic.
Diffusion of metallurgy in Europe. The darkest areas are the oldest: Stiu ca ti-e greu in engleza.



Incearca sa gasesti acest almanahe:) scris de una Gimbutas.

Si acum , intorcandu-ne la neolitic, uite pe unde slefuiau piatra europenii Fred si Barney acu 5000-8000 de ani.
Europe
Boian culture
Cernavodă culture
Coțofeni culture
Cucuteni-Trypillian culture
Dudești culture
Gornești culture
Gumelnița–Karanovo culture
Hamangia culture
Linear Pottery culture
Malta Temples
Petrești culture
Sesklo culture
Tisza culture
Tiszapolgár culture
Usatovo culture
Varna culture
Vinèa culture
Vuèedol culture
Adica aproape exclusiv de jur-imprejurul Carpatilor. GOGULEEE, trezeste-te.

raman, on 15th March 2012, 18:51, said:

mai precis spus, in zona extracarpatica (la vest si sud)
 Pict_18_Gimbutas_terkep.jpg   55.03K   18 downloads

CU alte cuvinte, Panonia, Iliria, Dardania, Moesia, zonele culturilor Bijelo-Brdo, Komani-Kruja, adica ceea ce au iubit
mai mult vlahii.

Pe intelesul tau: spatiul etnogenezei vlahe!

vlachian, on 15th March 2012, 19:20, said:

Fane, eu nu te-am contrazis niciodata pe acest subiect. Din contra, am apreciat argumentele tale pline de continut si de cele mai multe ori 100% pertinente. Jos palaria moncher.

vlachian, on 15th March 2012, 19:20, said:

Poti justifica de ce treci si mai sus de Dunare ca spatiu de ETNOGENEZA al vlahilor ?

Edited by tflorin40, 15 March 2012 - 19:50.

vlachian, on 15th March 2012, 19:20, said:

Nu fi necinstit! Știu două terase pe lîngă Mureș, unde daca ai ochi buni, după prașila cu calul de primăvară te poți alege în cîteva ore cu cel puțin o piesă din piatră frumos șlefuită. Dacă faptul că teritoriul României este un paradis arheologic, ca și cel al Bulgariei dealtfel, iar acest lucru îl induce ideea că România este buricul Europei, oferindu-i astfel un tonus psihic ridicat, să fie sănătos. Și să-și cultive mai departe ideile. Cred că si tu știi teoria conform căreia, cu cît un popor sau individ este mai troglodit, cu atît iși exacerbează un trecut pretins glorios al antecesorilor.

tflorin40, on 15th March 2012, 20:45, said:

fiindca am uitat sa fiu mai precis, adaugand speficarea "in linii mari, spatiu de etnogeneza al vlahilor".

Totodata, daca observi, pe harta respectiva, este inclusa si zona dintre raurile
Sava, Drava, Dunare, exact unde se afla localitatea Bijelo-Brdo.
Tot acolo se afla localitatea Vukovar (pe raul Vuko, in antichitatea denumit
Volcos/Volcae/Volco).

In opinia mea, identitatea vlaha se formeaza la zona de intalnire
dintre latinofonii balcanici si slavi (acestia fiind poporul imperiului avar).
Slavii care populau România si Ungaria la granita spatiului lor
ii aveau pe latinofonii balcanici.

Zona de intalnire era acolo: Drava, Sava, Dunare (sudul Panoniei),
adica unde se afla raul Volcos/Volcae/Volco.

entwistle, on 15th March 2012, 20:57, said:

nu te inteleg!

entwistle, on 15th March 2012, 20:57, said:

imi este greu sa-ti urmaresc gandurile.
La ce te referi?

Observi ca harta respectiva se referea in special la
teritorii foarte putin populate astazi in Romania
(muntii Apuseni, Crisana si Banat, care in antichitate
au avut o densitate enorm de mica)
iar majoritatea teritoriului este sud panonic si balcanic:
provincia Illyricum.

Edited by vlachian, 15 March 2012 - 20:05.

circula pe net documentarul asta, vad ca este la moda: http://www.youtube.c...;v=duj_84hnc58#!

vlachian, on 15th March 2012, 20:08, said:

1. Mă refeream la faptul că și în spațiul intracarpatic există foarte multe urme ale civilizației străvechi
2. Ai dreptate, cu amendamentul că Valea Mureșului face parte totuși din spațiul intracarpatic. Iar bogatul inventar arheologic foarte vechi de aici este comparabil cu cel din Balcani, probabil datorită sării. În privința ultimului citat, vreau să spun că îi înțeleg oarecum pe protocroniști. Și cîteodată îi mai și invidiez datorită seninătății lor cu care transforma miturile în realități. Ca în poezia lui Blaga, dintr-un mister fac un mister încă și mai mare.

Cine mi-a sters posturile?

entwistle, on 15th March 2012, 20:29, said:

Asa si cu latinomanii care nu stiu ca in 150 de ani vorbim despre cateva generatii, cam cat ar fi de la inceputul sec. 20 pana la jumatea sec. 21.

Istorie plasmuita, lingvistica plasmuita, ...

Este suficient sa ne gandim in urma cu cateva decenii pe cand nu existau dictionarele etimologice online si ambele directii se concentrau pe doua fenomene inexistente: romanizarea dacilor fie slavizarea vlahilor sau rom^nizarea slavilor.

Cautand sa explic listele de termeni aparent latini, am descoperit ca cu cat dictionarele sunt mai elaborate cu atat romanizare devine un mit si mai indepartat. Desi wiktionary este destul de bine realizat, el are cca. 80% din capacitatea totala ce ar conduce la rezultate consecutive masive.


Un alt rezultat lingvistic nedigerat este comparatia: TERME (greco-roman) cu GERME (geto-frigian).
In fapt GERME este JERME cu radacina JER=foc, caldura, usturator, intepator; practic dubletul lui GER=frig, ... de asemenea ce arde, ustura, inteapa ...

JER /GER il avem si la slavi si la balti si la indo-iranieni avand acelasi inteles, cu toate acestea ne este dat din GELUM (lat.).

Totusi si latinii il aveau pe GERME sub forma GERME-natio ce insemna un fel de "clocire", a sta la cald si a creste, procesul de crestere la cald, ... patul germinativ fermentativ caldut, ...

De asemenea TERME sunt mai ales baile.

PORC:

http://en.wiktionary.org/wiki/pig


Afrikaans: vark

Anglo-Norman: porc m, bacon m

Aromanian: porcu m

Asturian: gochu (ast) m, gocha (ast) f

Campidanese Sardinian: procu m, mannali m, sue f
Catalan: porc m

Dutch: zwijn (nl) n, varken (nl) n

Estonian: siga (et), põrsakest (et) pl

French: cochon (fr) m, porc (fr) m
Old French: porc m, bacon m
Friulian: purcit m
Galician: porco m

Greek: γουρούνι (el) (gouroúni) n, χοίρος (el) (choíros) m

Italian: maiale (it) m, porco (it) m

Karelian: poèèi

Ladin: porcel

Latin: sus c, porcus m

Occitan: pòrc (oc) m

Portuguese: porco (pt) m

Spanish: cerdo (es) m, chancho m (Argentina, Bolivia, Chile, Costa Rica, Ecuador, Honduras, Nicaragua, Paraguay, Peru), chon m (Northern Central Spain, specifically Cantabria), coche m (Guatemala), cochi m (Northwestern Mexico), cochín m (Northern Spain, specifically Aragon), cochino m (Mexico, Southwestern Spain and Canary Islands, standard usage in Venezuela), cocho m (Northern Spain, specifically Leon), cuchi m (Northern Central and Northwestern Argentina), cuto m (Northern Spain - specifically Aragon, La Rioja and Navarra), gocho m (Northern Spain, specifically Asturias and Leon), gorrino (Southern Central and Eastern Central Spain), guarro m (Western Spain, specifically Extremadura), marrano m (Central and Western Venezuela, Colombia), puerco m (Caribbean Islands, Costa Rica, Mexico, Panama), tocino m (Northern Spain, specifically Aragon), tunco m (El Salvador)


West Frisian: baarch


Ciudat cum majoritatea ibericilor l-au uitat pe porcul latin, dar in acelasi timp il au o parte a germanicilor, in plus toti slavii striga denpreuna cu germanicii svi /suin ... ss scrofa vierus !!!  

Endinion, on 15th March 2012, 22:18, said:

auzi geniule,
in mintea ta geniala, care din 2006 cand am postat prima oara aici pe forum,
nu s-a schimbat nimic: ai ramas la dictionare.

In mintea ta geniala limba se reduce la cuvinte.
In mintea ta geniala, daca o limba are 70% cuvinte latine este o limba latina.

Problema este ca engleza, care are 70% cuvinte latine, NU este o limba latina. Este o limba germanica.


Mintea ta geniala, de premiul Nobel pentru copii speciali, care au nevoie
de ajutor la invatat,  nu intelege o chestie de baza:
limba nu se reduce la cuvinte, la lexic, la vocabular,
limba inseamna multe alte chestii, precum fonetica, morfologie, sintaxa, ba chiar si ortografie.

De exemplu, intr-un studiu lingvstic se analiza limbi vorbite in Oceania (adica in
arhipeleagurile din Pacific). S-a constatat formarea unor limbi complet noi,
in contact cu colonialistii francezi, englezi, olandezi, limbi care pastreaza
in proportie de 80% gramatica limbii originare in schimb lexicul este total nou.

Dupa cuvinte le poti clasifica in functie de influente ca franceza, engleza, olandeza.
Problema este ca un vorbitor de franceza sau engleza sau olandeza nu intelege o boaba.

Intelegi geniule?
Intelegi geniule ca-ti pierzi vremea cu dictionarele?

vlachian, on 15th March 2012, 21:47, said:

Stefi, inteleg ce spui dar eu ma refer la cuvintele de baza, lexicul uzual, fara neologisme, deoarece cca. 50% dintre cuvintele latine din engleza nu au nici un inteles pentru majoritatea anglofonilor.
Gramatica limbii rom^ne este si mai non-latina decat lexicul, s.a.m.d

vlachian, on 15th March 2012, 21:47, said:

Fonetica noastra este SATEM 100%, inrudita cu fonetica slavo-iraniana.
Morfologia si sintaxa nu au nimic cu latina, probabil foarte putin are de a face cu grupul de limbi "neo-romanice", in rest ... SATEM.

Oceania este un exemplu gresit, deoarece avem o populatie totala ce nu face nici cat cea dintr-un judet micut din Rom^nia, in plus raspandita in tot Pacificul la distante de sute si mii de km, avand limbi si dialecte diferite de la o insula la alta.

Totusi daca iei toata Oceania (Australia, Papua, NZ, ..., atunci modelul se schimba.

Edited by Endinion, 16 March 2012 - 07:44.

UMAR:  From Proto-Indo-European *h₁omh₁sos, *h₃emsos. Cognates include Sanskrit अंस (áṃsa), Latin umerus, Old Armenian ուս (us), and Gothic 𐌰𐌼𐍃 (ams).

Bulgarian: рамо (bg) (rámo) n

Catalan: espatlla

Czech: rameno (cs) n

Danish: skulder (da) c
Dutch: schouder (nl) m


French: épaule
Old French: espalle f, espaule f
Middle French: espaule, espaulle f

Georgian: (mxari)

German: Schulter

Greek:(ómos)

Italian: spalla

Latin: umerus (la), humerus (la)

Latvian: plecs
Lithuanian: petys

Macedonian: (rámo), (pléčka)

Occitan: espatla

Old English: sculdor

Portuguese: ombro


Romanian: umăr

Romansch: spatla

Russian: плечо (ru) (pleèó) n

Roman: rȁme, plèæa, plȅæka

Sicilian: spadda


Slovak: plece
Slovene: ráma

Spanish: hombro

Swedish: axel, skuldra

Edited by Endinion, 16 March 2012 - 08:51.

Vad ca se tot vehiculeaza ideea ca nu a ramas mai nimic de la daci.
Mai circulati prin tara care o tot judecati atit.
In inima fostei Dacii, regiunea Deva Hunedoara, populatia isi spunea acum 30 de ani...DACI. Fara gluma, ca nu am chef de asa ceva cu notiunile astea. Am petrecut vreo 2 ani, cu parintii, acolo, la 2-3 ani. Normal, nu imi aduc aminte de nimic.
Dar cind am facut o vizita prin deceniul 7, am aflat asta, din gura lor.
Inca nu incepuse propaganda ceausista, care mai mult a exagerat.

Era regiunea Ghelar.
Nu stiu in tara motilor sau Maramures cum era. Sau alte regiuni. Si acum nu stiu cum mai e. Probabil modernizati.

Deci a ramas de la daci....oamenii.

PEFTO (gr.) = “a cadea” (etimologia comuna pt. Piept)

KEFTIN, KETIN (kurmanji-kurda) = “a cadea”

Kewtin (sorani-kurda) =“a cadea”

PIEPT,  țîță, Coastă, cosh, – Mr. chieptu, megl., istr. chiept. Lat. pĕctus (Pușcariu 1310; Candrea-Dens., 1382; REW 6335), cf. it. petto, fr. pis, sp. pecho, port. peito. Cu sensul 4 este m., pl. piepți (cf. Caragață, BF, III, 35). Cuvînt de uz general (ALR, I, 39). – Der. pieptar, s. n. (vestă, ilic, platoșă; partea din față a cămășii; curea lată care se trece peste pieptul unui cal înhămat); pieptăraș, s. n. (ilicel; obiect de îmbrăcăminte pentru sugari); pieptiș, adv. (direct, față în față); pieptos, adj. (robust, puternic; arogant, înfumurat); pieptoșa (var. pieptoși), vb. refl. (a se îngîmfa, a se făli). – Din rom. provin bg. keptar (Capidan, Raporturile, 205), rut. kyptár (Miklosich, Wander., 17; Candrea, Elemente, 402).


VEZI si "petalon"(gr.)=petala.


UMAR in lb. Slave din “a-pleca, aplecare” plecte /flexiune - PIEPT ?:

Latvian: plecs -> piept?
Lithuanian: petys
Macedonian: (rámo), (pléčka)

From Proto-Indo-European *pleḱ- (“to plait, to weave”).

Proto-Indo-European *bhendh- (“to bind, tie”)

Pleco, pleto (gr.) = curbat, aplecat

Platus (gr.) =plat

From Proto-Indo-European *pl̥th₂us, zero grade of *pleth₂os (whence πλάτος (platos)). Cognates include Sanskrit पृथु (pr̥thú) and Avestan pǝrǝʮu.

FLEX, re-FLEX, … flecta, re-flecta, phlecta ->pecta.


From Proto-Indo-European *peth₂- (“to fall; fly”). Cognates include Sanskrit (pátati), Avestan  (pataiti), Old Armenian թիռ (tʿiṙ).


PETALON (gr.) = petala … “ce cade”.

Polish: płatek = petala

petala – пелюстка (ukr.)

 Afrikaans: val  (vale – “ce cade, apa ce se scurge …”)
 Albanian: bie  [bie(-p-)-t /piept?]
 Belarusian:  pádac', upásc' (pat /piept – upasc /pasct?)

 Polish: spadaæ, spa¶æ (vezi. Spata = "umar" in lb. romanice)

Edited by Endinion, 16 March 2012 - 10:21.