Fundații de mică adâncime protejate la îngheț

Alexandru2212, on 27 iulie 2021 - 15:39, said:

Mulțumesc pentru videoclipul de mai sus!

Ar fi neplăcut pentru vecin, într-adevăr Dar mai îngrijorat sunt de conexiunile de sub placă ale utilităților, care ar putea fi afectate la deplasări relativ mici...

Sigur, există soluții tehnice care presupun folosirea de racorduri flexibile sau cămine de vizitare, dar aș prefera ca din proiectare să fie asigurată stabilitatea laterală a construcției.

Quote

În videoclip am impresia că nu au folosit așa ceva, probabil pentru că se bazează pe încălzirea permanentă a pardoselii, cu pierderile de căldură aferente...

„...O fundație clasică concentrează mult mai multă greutate pe o suprafață mai mică față de o fundație de tip radier, care distribuie această greutate pe o suprafață mult mai mare....”

aici greșești: majoritatea greutății casei residă exact pe unde ai pereții de rezistență, deci pe margini și în interior unde ai pereți de rezistență - adicătelea acolo unde este fundația clasică
pe mijlocul planșeelor NU ai mai deloc greutate

în consecință acea „distribuție” de care vorbești - NU EXISTĂ

cât despre „greutățile” întâmpinate la construirea fundației clasice, îmi pare rău - dar sunt numai închipuiri - dacă lucrezi cu constructori și nu cu dorei, nu ai acele aspecte!

Deci tu ii spui ca greseste, dupa care aduci argumente care spun ca are dreptate. Ai fost tare
Evident ca distribuind incarcarea adusa de pereti pe o suprafata mai mare obtii o presiune mai mica. Mi se pare ciudat cum ai reusit sa intelegi fix pe dos.

Radierul are sens doar dacă este un teren foarte prost de fundare și ar fi prea scump să excavezi până la 4 metri sau să faci piloți. Altminteri e mult mai scump. Economisești o oră de excavator și o cifa de beton ca să nu sapi până la adâncimea de îngheț dar adaugi costuri de 2500 euro diferența între fundații sub pereți/stâlpi și radier general. Cum spuneam și înainte, dacă era asta o soluție genială o folosea toată lumea.

gushpi, on 30 iulie 2021 - 08:12, said:

Ipoteza este valabilă strict pentru fundațiile continue sau izolate. În mijlocul planșeului nu este susținută aproape nicio greutate pentru că acesta nu este structural.

Soluția pe care am propus-o în principal dezbaterii este una de tip radier general dală groasă cu grosime constantă (iar în secundar cea de tip raft foundation, care conține niște îngroșări în scopul asigurării stabilității la forțe laterale) care, atât în normative, cât și în literatura de specialitate este recomandat, printre altele, pentru:

• terenuri cu rezistență scăzuta, care impun suprafețe mari ale tălpii fundațiilor;
• terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasări diferențiale;
• construcții cu înălțime mare, care transmit încărcări importante la teren.

De ce, în cazul fundațiilor clasice, în funcție de caracteristicele terenului de fundare și de greutatea clădirii sunt impuse tălpi cu lățimi variabile? Tocmai pentru a prelua și distribui greutatea clădirii pe o suprafață mai mare decât strict amprenta elevației. Dacă terenul este slab portant talpa de fundare este lățită foarte mult, dar elevația rămâne la o grosime relativ constantă, nu?

Toate aceste aspecte sunt rezolvate pentru că radierul general este foarte rigid (și, implicit, este structural pe toată suprafața sa). El nu flexează semnificativ, are rezistență egală atât sub pereți, cât și în câmp deschis și, ca atare, greutatea este distribuită relativ uniform la nivelul suprafeței de contact cu solul și nu este concentrată doar în punctele unde elementele verticale se sprijină pe radier.

Principiul este similar rachetelor de zăpadă, care îți permit să-ți distribui uniform greutatea corpului, astfel încât să nu te afunzi în zăpada afânată.

Nu trebuie să ne sperie nici sintagma „dală groasă” pentru că nu va fi la fel de groasă precum cea a unui bloc, de exemplu. Aceasta va fi dimensionată corespunzător unei locuințe P sau P+1.

Quote

Principala „greutate” este durata destul de mare de realizare, pentru că sunt foarte multe etape secvențiale ce trebuie respectate (le-am enumerat într-un mesaj anterior). În câte zile estimezi că poate fi realizată în mod corect, după normativ, fără a sări etape, o fundație pentru o casă de 100 m² amprentă la sol? Eu aș dori ca acel timp să fie redus la 2 zile, prin soluția propusă (respectiv o zi pentru fundațiile în jur de 50 m²).

mihand75, on 30 iulie 2021 - 08:44, said:

Ideea de la care am pornit vizează în special rapiditatea realizării construcției și, implicit, a fundației.

După cum spuneam, lucrez la proiectul unei asociații nonprofit care are drept scop realizarea de case pasive și nZEB pentru membri, cu costuri reduse și foarte predictibile.

Ca atare, în vederea optimizării cheltuielilor, este absolut necesar să ne mișcăm repede și să nu ținem șantierul sau șantierele deschise prea mult timp, mai ales că nu toate vor presupune case grupate în mini-cartiere, existând și proiecte izolate, care constau într-o singură construcție.

De ce mă gândesc la această soluție? Sunt mai multe considerente, unele țin de costuri, altele de operativitate sau de caracteristici funcționale ale clădirilor...

În primul rând, vom oferi câteva proiecte de case gata proiectate dintre care asociații să-și poate alege. Reducem astfel costurile de proiectare, deoarece repetăm același proiect de cât mai multe ori (cu posibilitatea de personalizare la nivel estetic/decorativ/anexe).

Evident, aceste case vor fi realizate pe terenuri diferite, cu caracteristici diferite. Dacă stăm să reproiectăm semnificativ fiecare fundație în funcție de studiul geotehnic, atunci: 1) cresc costurile cu proiectarea, 2) crește durata de realizare și 3) nu putem preciza din start un preț cât de cât final pentru proiect și nu putem comanda în avans materialele.

Prin urmare, aș dori să adopt această soluție pe care am adus-o în discuție deoarece, fiind de tip radier, ar trebui ca teoretic să fie realizabilă în aproape orice condiții geotehnice pe care le-am puteam întâlni la noi în țară. Un fel de „one size fits all”.

Resursele unei asociații nonprofit fiind destul de limitate și constituite exclusiv din contribuțiile membrilor, va trebui să le administrăm judicios și să ne bazăm pe o bună organizare, pe negocierea unor contracte avantajoase pentru materiale (spre a evita impredictibilitatea și volatilitatea pieței, cu plata în avans drept concesie din partea noastră), pe prefabricare, mecanizare și pe soluții inovative. Vom repeta deci aceste proiecte peste tot, fără aproape nicio modificare (doar le verificăm în raport cu studiul geotehnic, nu le și reproiectăm).

Chiar dacă soluția de fundare s-ar putea să fie mai scumpă decât una clasică (mai ales în cazul solurilor bune de fundare chiar la adâncimea de îngheț din normativ), consider că se vor realiza economii de ansamblu pe alte căi, precum durata mai mică a fazei de șantier (cu costurile aferente de pază, organizare, furturi, etc.), faptul că te poți muta mai repede în casă, că ai o stabilitate structurală mult mai mare în timp (evitând și consecințele unui studiu geotehnic eronat din lipsa unui număr suficient de puncte de forare, de exemplu), dar și din reducerea riscurilor de inundare a fundației în timpul lunilor ploioase sau de întârziere semnificativă din cauza condițiilor meteo (realizându-se repede fundația, ne putem încadra în câteva zile bune de lucru atunci când le identificăm în prognoza meteo).

Din punct de vedere funcțional, soluția propusă îmbunătățește semnificativ inerția termică a casei, ceea ce este un comportament dezirabil în cazul caselor pasive și nZEB, mai ales pentru cele care se bazează pe aportul solar.

Nu în ultimul rând, chiar dacă soluția ar fi mai scumpă, per ansamblu casa tot va fi mai ieftină decât una cumpărată de la dezvoltator deoarece asociația este una nonprofit.

Nu aș dori neapărat să indic în procente cât este profitul dezvoltatorului în cazul construirii unor case, pentru că depinde foarte mult situația concretă și de câte compromisuri face (am compara mere cu pere), dar în mod cert acest profit este semnificativ peste diferența de cost a fundației propuse de mine în raport cu cea clasică.

În concluzie, această soluție cred că este o soluție optimă pentru cazul nostru specific și, desigur, s-ar putea să nu fie la fel de bună în alte circumstanțe, de exemplu pentru cei care construiesc în regie proprie.

„...Principiul este similar rachetelor de zăpadă, care îți permit să-ți distribui uniform greutatea corpului, astfel încât să nu te afunzi în zăpada afânată....”

o fi prințipiul acela valabil, dar NUMAI pt că tu calci pe toată talpa, iar tălpicul preia din mijloc și distribuie spre margini

o casă calcă pe margini (85% din cazuri, alte 15% mai calcă și prin interior unde ai pereți de sprijin - dar acolo ai și fundație), deci principiul enunțat de tine nu se mai aplică

exemplu: ia calcă tu numai pe marginea tălpicului, să vezi cum se curbează interiorul...; pt a rezista tre să faci interiorul mult mai gros, deci practic ideea devine inutilă!

gushpi, on 03 august 2021 - 08:41, said:

Deși suprastructura calcă pe margini și pe amprenta pereților interiori, o casă pe radier general are totuși o distribuție relativ uniformă a greutății atunci când ne referim la interfața dintre radier și sol deoarece radierul este un element mai rigid, care preia și redistribuie încărcările ... sau, cel puțin, casa poate fi proiectată în acest sens atunci când se dorește folosirea fundației de mică adâncime.

Interiorul nu trebuie să fie neapărat foarte gros, ci doar suficient de rezistent structural (comparând cu adâncimea fundației clasice radierul este mult mai subțire, în mod evident). Din acest motiv, o casă pe radier general rezistă mult mai bine tasărilor diferențiale, după cum am citat mai sus din literatura de specialitate.

Ne-am putea imagina un experiment ipotetic: construim o casă cu un radier general la mică adâncime, apoi excavăm solul de sub toate elementele verticale ale casei, ba chiar și câțiva centimetri dincolo de ele, clădirea rămânând sprijinită doar pe suprafața deschiderilor dintre elementele verticale. Ce se întâmplă? Absolut nimic, clădirea este complet susținută în continuare, radierul general având foarte mari rezerve de capacitate portantă...

Să nu uităm totuși că vorbim despre structuri P sau P+1 unde oricum încărcările sunt mici, cel puțin în raport cu rigiditatea care poate fi atinsă de către radier, chiar și fără a-l face neeconomic de gros.

Repet ce am mai spus: această soluție nu este pentru toți, nu este un panaceu. Dar pentru anumite situații (de exemplu când trebuie construit mult într-un timp scurt și nu vrei să proiectezi multe soluții diferite în funcție de caracteristicile geotehnice particulare ale fiecărui teren în parte) poate fi o variantă optimă, chiar dacă presupune costuri mai mari.

Propun, deci, să ne concentrăm pe analiza acestor situații, în special pe aspectele normative, pentru că tot nu găsesc prea multe informații în acest sens...

Așa că revin cu întrebarea pe care o adresez tuturor cititorilor: există în România vreun normativ (sau referiri în alte normative) pentru fundațiile de mică adâncime protejate la îngheț? Dar în Eurocoduri?

Edited by subss, 03 August 2021 - 11:57.

La noi e greu ...
https://youtu.be/yKmS-xSW8VI?t=1250

Marius Șoflete mai are un proiect interesant pentru o clădire pasivă despre care a vorbit, în care a realizat două fundații una peste alta, cea superioară fiind un radier. La bază este o cuvă al cărei scop este să limiteze mișcările laterale ale clădirii. Urmează stratul de polistiren extrudat și apoi radierul care devine astfel complet izolat termic (vezi schița simplificată de mai jos, proiectul în sine era mult mai complex, clădirea fiind în mai multe trepte).

Așa ceva este însă extrem de costisitor financiar...

Până la urmă, când se referă la încastrarea clădirii și seism, este vorba despre limitarea mișcărilor laterale, nu? Pentru că acest lucru, cel puțin pentru case, s-ar putea rezolva lejer cu o formă convexă a pernei de pietriș de spumă de sticlă pe care plasezi radierul (similar unei raft foundation, vezi imaginile de mai sus).

Pământul scos de sub radier poate fi folosit ca umplutură pe lângă' casă şi în acest fel e stabilizat şi radierul la mişcări laterale!
Practic intrarea în casă nu mai are nevoie de trepte (scară) ci va fi un plan înclinat...

Alexandru2212, on 16 august 2021 - 11:46, said:

Parțial rezolvi astfel și problema îndepărtării apei de ploaie de fundație, pui gazon până la perete... Nu neg că ar fi interesant, dar sigur ar fi inedit

Oricum, radierul nu trebuie să fie neapărat ieșit complet deasupra cotei terenului natural, poate fi lejer îngropat pe jumătate, deci îi pot fi limitate mișcările laterale din simpla sprijinire de maluri, prin intermediul polistirenului extrudat și al stratului de pietriș de sticlă compactat care este prevăzut împrejur.

După cum poți observa din imaginea de mai jos, suplimentar este dată o formă convexă pernei de pietriș de spumă de sticlă, ceea ce generează o formă concavă a bazei radierului, care astfel nu mai poate aluneca la fel de ușor în orice direcție laterală.

Principiul de bază al acestui tip de fundații este viteza de execuție. Ca atare, pașii de execuție se bazează cât mai mult pe mecanizare și ar putea fi următorii:

1. Trasare
2. Excavare
3. Montare instalații subterane (apă, canalizare, electrice, împământare, conducte ale pompei de căldură)
4. Plasare pietriș din spumă de sticlă și compactare (2-3 straturi)
5. Întindere folie anti-radon
6. Cofrare (cu posibilitatea montării și a polistirenului extrudat)
7. Armare
8. Montare instalații suplimentare direct în radier, dacă este cazul
9. Turnare beton
10. Decofrare
11. Plasare și compactare pietriș din spumă de sticlă perimetral

Este mai repede de realizat decât o fundație clasică? Eu cred că este mai mult decât evident că da...

Sunt oare costurile mult mai mari? Nu neapărat, ar putea fi egale sau chiar mai mici, mai ales dacă iei în considerare rapiditatea execuției și echipa mai mică necesară, faptul că armezi într-un singur pas (și într-o poziționare mult mai comodă), că este nevoie de semnificativ mai puțin cofraj (cu o formă mult mai simplă), că torni o singură dată beton (nu de patru ori: egalizare, talpă, elevație, placă), performanța termică și orele de muncă mai puține.

Am dat peste filmul ăsta şi am înţeles că e mult mai uşor de izolat o fundaţie tip radier decât una clasică...
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/07cEdnzuZLM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Urmăresc de multă vreme canalul lui de YouTube, „Enciclopedia Construcțiilor”, fiind o resursă foarte bună pentru multe aspecte și detalii tehnice. Înainte să înceapă să apară și el însuși în videoclipuri, aveam totuși impresia că este vorba despre o persoană mult mai în vârstă, din cauza vocii...

Da, în mod indubitabil tehnicile tradiționale de construire implică multe ineficiențe, etape redundante și soluții inutile, care sunt perpetuate aproape din inerție, fără o analiză critică, „pentru că așa se face”.

În trecut, acest lucru era suplinit prin forța de muncă ieftină și abundentă, respectiv materiale la un preț relativ redus. Acum, în vremurile moderne, când totul costă aberant de mult și stocurile sunt impredictibile, cred că devine imperios necesar să optimizăm brutal și să reevaluăm toate aspectele implicate în construire... motiv pentru care am și inițiat această discuție.

Fundația este însă doar o mică parte a problemei, trebui să aplicăm aceleași principii pentru tot restul construcției.

Mai subs...tu esti un mic Soflete...sau poate esti chiar Soflete...

Dacă eram Șoflete nu mai aveam multe dintre dilemele care au generat acest topic. Sunt doar un Șoflețel în devenire

Asta-i fără fier...prima  
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/asqSWrSX7Sw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Chiar și în zonele cu seismicitate redusă sau absentă precum cele din videoclip tot ar trebui prevăzut un minim de armătură, în special pentru a proteja radierul de tasările neuniforme ale substratului sau pentru un plus de rezistență la încărcările verticale...