Casa din cânepă

In calitate de inginer specialitatea actionari hidraulice si pneumatice ( Politehnica, nu Constructii), va spun tuturor ca in Romania, si numai in Romania, apa face ce vrea ea. D'aia toate gurile scurgerilor de la terase sunt mai sus vizibil decit unde ar trebui sa fie, d'aia canalizarile au fie panta prea mare, fie negativa, etc, etc, etc.

Dar drenarea ta este ok, poate gaurile cam mari (12 mm) iti vor crea probleme cu "miscodeii" care inca mai bintuie solul romanesc, spre deosebire de cele straine care sunt sterpe.
Un subiect insa ma intriga: de ce cu gaurile in jos? Pt ca asta inseamna ca atunci cand vine apa mai multa in partea superioara a drenului va dori sa se scurga din teava imediat mai jos, si nu la capatul tevii. Plus colmatarea. Inevitabil, in timp va patrunde nisip fin prin geotextil, care se depune incepind cu straturile inferioare de pietris, apoi tot urca. Deci, daca gaurile ar fi sus....
Bun, o sa-mi spui ca ar dura mai mult timp pina cand apa ar ajunge la partea superioara a tevii. Asa este. Dar insusi drenul (stratul de piatra invelit in geotextil) are un capat liber, pe unde va curge surplusul de apa pina la atingerea nivelului tevii. Caci teava (sper ca) nu este pusa direct pe geotextil, ci pe un pat de ceva (pietris mai fin, nisip) daca este cu gaurile in jos. Daca era cu gaurile in sus, mergea direct pe geotextil/nisip de compensare.

Am vazut, la un moment dat, niste discutii despre sistemul de colectare al apelor pluviale, sistem care sa includa si conducte ingropate. Din pacate, nu mai stiu unde am vazut asta.
In fine ... o sa va spun, pe scurt, ce stiu eu despre acestea si promit sa revin cu amanunte. Nu cu calculele ingineresti, ci cu niste aproximari cat de cat ... De obicei descurajez aproximarile de orice fel dar , in cazul sistemelor de cananlizare (menajera sau pluviala), totul se bazeaza pe probabilitati asa ca ... ma risc  ...

Edited by DIY, 31 July 2017 - 12:09.

Eu as vrea sa ingrop pluvialele in pamant..si sa le colectez..sau deversez mai departe..Orice idee e binevenita.

Pai chiar despre asta citisem, undeva pe forum. Cu referire la ce am mai citit si, in general, din amintiri ...

Debitul apei in burlan se calculeaza in raport de suprafata in proiectie orizontala a acoperisului si de regimul ploilor in zona de calcul; nu dupa lugimea jgheaburilor, deci. Lungimea jgheaburilor si debitl ala de mai sus dau, la o adica, numarul de burlane (colectoare verticale). In cazul caselor, nu e cine stie ce folozofie si, in general, burlanele de fi100, la colturile caselor normale, sunt acoperitoare.

Pentru dirijarea apelor pluviale prin sisteme de canalizare, tot asa, pentru o casa normala, fi110 (teava de canalizare) e ok, chiar daca preia de la mai multe colectoare.

De ce? Deoarece (1) curgerea in burlane este o curgere in sistem deschis, unde apa are o curgere elicoidala; adica merge, invartindu-se, pe peretii burlanului. In acest caz, pentru "incurajarea" curgerii, gradul maxim de umplere al burlanului, f, este intre 0.20 si 0.33; acest f este adimensional dar, in general, se situeaza destul de aproape de % ca arie utila.
(2) in conducta orizontala, de canalizare, coeficientul de umplere, u, este de max 1. Deci, un calcul grosier ne spune ca 3 burlane de 100, daca nu chiar 5, merg  bine merci intr-o conducta de 110.
Mai mult, in aceasta conducta se poate considera chiar curgere sub presiune. De aceea este recomandat ca aceasta conducta de canalizare sa aiba, mai sus de primul punct de colectare, un racord pentru serisire. Adica, in caz ca se trece in curgere sub presiune, nu dorim ca aerul evacuat sa se impotriveasca curgerii elicoidale din burlan si, de aceea, este bine sa aiba o alta cale de evacuare. Din cele doua (burlanul si aerisirea), aerul din canalizarea pluviala va "alege" calea cea mai convenabila O teava cu un diametru de max 32 ar trebui sa fie ok; ascunsa undeva, de o inaltime de max 1/4 din inaltimea burlanului. Este un pic de overkill dar, pentru o cheltuiala minima, se ridica siguranta in exploatare a sistemului.
Voi reveni, dupa cum spuneam, si cu niste cifre.

P.S. Intre timp, am hotarat ca pentru acoperisul cladirii anexe, din tabla flatuita click, vom instala tabla direct pe membrana care, la randu-i, vine direct pe astereala de OSB. Adica fara caroiaj. Acoperis neventilat.
Pareri ?!

Eu am lust deja teava SN4 de 160 pt partea ingropata. E posibil sa mai racordez tot acolo..2 ciusmele de suprafata..si poate un sistem de rigole..La inceput acele tevi de 160 ingropate ar trebui sa adune apa din 5 burlane de pe casa (cam 200mp de sarpanta).
Urmeaza sa iau caminele pt pluviale + racorduri /Y-uri.. coturi/aerisiri, etc.

Edited by manghels, 31 July 2017 - 15:17.

Spor!

Edited by DIY, 31 July 2017 - 15:21.

... stejar(el), alun, nuc adolescent, nuc pui mic si cateva margarete ce nu au fost in calea coasei ...

DIY, on 31 iulie 2017 - 14:45, said:

În fond, este o anexă, nu o casă locuită... și totuși, care este motivația pentru acoperișul neventilat? Diferența de costuri nu cred că este chiar așa de semnificativă, deci nu cred că este vorba de buget, nu?

P.S. „flătuită” sau „flatulată”? Acuma, serios, spune și tu, te rog, mai exact, ce tablă vei folosi (producător, marcă etc.).

DIY, on 31 iulie 2017 - 17:12, said:

Din poza asta, văd că m-ai uitat cu „casa canadiană”...

Edited by raduk, 31 July 2017 - 17:57.

raduk, on 31 iulie 2017 - 17:56, said:

Timp A intervenit factorul timp si ne impune anumite variante. In plus, la noi in familie e mare controversa intre chestii de building envelope si de  noise control. Adica ... vrem acoperis ventilat a.k.a. cutie de reverberatii?!? Sau nu? Asa ca mergem pe varianta clasica, pentru acoperisul unei cladiri anexe, neincalzite si care (daca) are 120mm izolatie termica la acoperis.

raduk, on 31 iulie 2017 - 17:56, said:

Viking, faltuita, click.

raduk, on 31 iulie 2017 - 17:56, said:

Nuuuu, in nici un caz! Am si facut multe, multe poze, dar nu am apucat sa le sortez, aranjez. Nu e timp. Ori construim cu "manurile" noastre, ori pe SP. Asa ca lasam pe week-end info re "casa canadiana".
Oricum, poza aceea chiar s-a dorit o ... nada

DIY, on 31 iulie 2017 - 14:45, said:

E ok solutia, dar membrana trebuie sa fie speciala pentru tabla faltuita ( caci acea tabla se incinge la 60-80 de grade), deci nu membrana obisnuita pt acoperisuri ventilate, unde tabla este la 2-3 cm distanta de membrana (nu in contact direct).

In ceea ce priveste canalizare, treburile sunt simple :
1. cea menajera are panta 2-3 LA MIE (nu la suta), pt ca sa nu se scurga apa si sa ramina solidul;
2. never ever (cum spune rusul) menajera si pluviala nu se string in aceeasi fosa/bazin;
3. panta pluvialei e mult mai "la ochi", fara limita maxima as zice, deci panta terenului te ajuta sa pui si o teava mai subtire ( sa zicem un 110);

Succes.

DIY, on 31 iulie 2017 - 18:25, said:

DIY, on 31 iulie 2017 - 18:25, said:

Dacă aduci vorba de „building envelope & noise control”, atunci revin la ce am spus mai sus: este vorba doar de o anexă... cît „building envelope & noise control” vrei să ai pentru o astfel de construcție?
Și dacă tot veni vorba asta cu „building envelope & noise control”, uite ce am făcut eu în 2006 la căsuța mea de „camping”:
 DSC00301.JPG   954.86K   104 downloads
... adică un acoperiș ventilat (sub folia anti-condens este astereală de (scîndură de) lemn, iar peste OSB este șindrilă bituminoasă.

DIY, on 31 iulie 2017 - 18:25, said:

Am recepționat.

DIY, on 31 iulie 2017 - 18:25, said:

Te înțeleg.   Din punctul meu de vedere, nu este nici o grabă.

DIY, on 31 iulie 2017 - 18:25, said:

Adică mi-ai testat vigilența?

fastcojo, on 25 iulie 2017 - 18:32, said:

Asta e o gluma, da?

fastcojo, on 25 iulie 2017 - 18:32, said:

Ia mai analizeaza Apa alege traseul cu cea mai mica rezistenta. Daca apa se infiltreaza, in sus, cum e normal, odata ce patrunde in teava, apa are acelasi nivel; si in teava, si in pamant. Vorbim despre principiul vaslor comunicante. In aceasta situatie, apa din teava o ia in jos, prin teava ca e mai usor.
Cand apa din pamant este la un nivel mai mare decat nivelul gaurilor, e si mai clar. Apa va fi impinsa in teava unde .. din nou la vale.
Cand ajungi la stadiul in care apa o ia in jos, prin gauri, nu te mai intereseaza. Este un fenomen in afara zonei de interes, fiindca totul se petrece sub nivelul inferior al talpii fundatiei.

Am raspuns mai in gluma, fiindca - desi nu e un fenomen intutiv - e totusi ... foarte clar. Este vorba despre presiunea statica a coloanei de apa (chiar daca ne referim la apa din pamant), considerata presiune disponibila, vs rezistenta  (care tot o "presiune" e) intampinata de apa, in teva, in curgere.

fastcojo, on 25 iulie 2017 - 18:32, said:

... nisipul fin, pe care-l poemensti (si care ... nu se foloseste ca pat de instalare pt teava!!) ar fi mai usor angrenat de catre miscarea apei de sus in jos   Spui tu, deci, ca este mai periculos nisipul care urca, angrenat fiind de o curgere cu viteza minima, decat cel care se poate scurge, gravitational, cu sau fara apa, prin gaurile superioare ?!?

fastcojo, on 25 iulie 2017 - 18:32, said:

Nu spun.
Spun, insa ca am explicat mai sus cum anume si pe ce strat se instaleaza teava de dren. Nu, nu se pune direct pe geotextil, dar nici pe nisip. Daca era cu gaurile in sus ... n-o instalam asa, si gata Problem solved.

DIY, on 31 iulie 2017 - 14:45, said:

Parerea mea este ca daca citesc specialistii , te-ai scos ....

fastcojo, on 31 iulie 2017 - 18:38, said:

Care ar fi aia la care te referi ?

raduk, on 31 iulie 2017 - 18:53, said:

Este ok asa , poate cel mai ok ...dar distractia asta ridica pretul .
N-ai spus destinatia spatiului si restul izolatiilor , dar in practica , se simte ???

fastcojo, on 31 iulie 2017 - 18:38, said:

Eu stiam ca membranele pt acoperis sunt certificate pana la cel putin +80*C . Ma refer la membrane pentru acoperis, adevarate; nu la ... incropeli, "asimilari" ori sugestii mesteresti de care, din pacate, este plina piata.

DIY, on 01 august 2017 - 11:35, said:

De exemplu, dar nu numai

http://www.finaldist...liant_delta.pdf


La acoperisuri neventilate

Edited by fastcojo, 01 August 2017 - 16:55.

@DIY- cu ce intentionezi sa plachezi anexa? Tot cu lambriuri arse sau cu altceva?

Edited by the_lion, 02 August 2017 - 14:59.

86-APP, on 01 august 2017 - 11:21, said:

Nu știu să-ți spun care este diferența dintre ventilat și ne-ventilat (pentru că nu știu cum ar fi fost în varianta ne-ventilat), dar eu mă declar mai mult decît mulțumit de rezultatul obținut.

Anexa - ziua 1

Anexa este o constructie de tip casa canadiana, dupa metodele din Canada   Celor interesati le recomand https://www.cmhc-sch...b/pdf/61010.pdf
Este o constructie din rame, in care OSB-ul are si rol de rigidizare, aceasta rezultand in mai putine contrvantuiri. Totusi, constructia se realizeaza in zona cu gradul cel mai inalt de seismicitate si cu materiale romanesti. Daca asta cu seismicitatea e clara, problema cu materialele romanesti (lemnul romanesc) este aceea ca prefabricatele nu vin cu agrement tehnic care sa certifice rezistenta la incovoiere, smulgere, etc. Asa ca ... supradimensionam ; nu eu, ci structuristul. Din pacate, asta este situatia.
"Straturile" sunt, dupa cum urmeaza, de la interior, la exterior: rigips, folie anti condens, vata (minerala sau de sticla) intre elementele de lemn, OSB, folie contra intemperiilor, fatada ventilata din lambriu de lemn.