Legiferarea parteneriatului civil

Ce e imoral in concubinaj (adica fix ca intr-o familie, dar fara hartia aia)?

Homosexualii sunt oameni si cetateni ai acestei tari. Statul are datorie fata de toti cetatenii. Nu e treaba lui sa emita pareri morale, dupa cum spuneam, treaba lui e sa acorde sanse egale la viata tuturor cetatenilor. Parteneriatul civil, care nu e casatorie, ofera niste facilitati pragmatice pe care si alti cetateni le au, credite mai usor adica aport la cererea de pe piata constructiilor, facilitati testamentare, etc.

mie mi se pare imorala lipsa de asumare formala. este un fel de provizorat perpetuu.
"hartia aia" sau "slujba aia la biserica", asta inseamna de fapt, o asumare formala in fata partenerului si in fata comunitatii.

sigur ca nici asumarea formala nu garanteaza nimic (adica parteneriatul pana la moarte), dar este mai mult decat nimic.

de asemenea, probabil ca pot aparea si noi forme de asumare formala, cum este "parteneriatul civil". si este tot atat de bun ca oricare alta forma, atata timp cat este acceptata de soti si de comunitate.

Statul sîntem noi cetățenii, este o „emanație” a societății, nu este o entitate abstractă undeva deasupra noastră. Prin urmare nu are cum să nu aibă treabă cu ceea ce este moral și drept și nu se poate ca legile să nu țină cont de standardele de moralitate și dreptate. Nu există niciun drept al omului pentru homosexuali pentru a întemeia o familie sub orice formă legală ar fi; prin urmare în cazul lor parteneriatul civil este exclus din start ca o formă de legiferare pe baza drepturilor omului sau pentru a li se face vreo dreptate, pentru a li se acorda un drept legitim. Acest drept nu îl au și prin urmare nu este obligația nimănui să legifereze din punctul ăsta de vedere, în ceea ce îi privește pe homosexuali. Aici nu au nicio relevanță „facilitățile pragmatice”, ci drept sau „nedreptul”; neexistînd dreptul, nu există nici o obligație a statului, și implicit a noastră a cetățenilor, să le inventăm homosexualilor un „drept” pe care ei de fapt nu îl au și să instituim legal ceva ca instituție pentru a favoriza (pentru că ar fi vorba despre un privilegiu nedrept, nu despre un drept) tulburări de orientare sexuală, care s-ar cuveni să fie orientate în altă direcție spre rezolvare sau măcar ameliorare (spre cadre și instituții medicale de specialitate).

Şi dacă vor să lase moştenire partenereului/partenerei, să aibă acelaşi drept ca familia la vizite în spital.

Bre, in timpul orelor de vizita, poți intra in orice spital din tara asta. Nu te întreabă nimeni la intrare daca ești sau nu ești rudă cu cineva !

Parteneriatul Civil se va legifera pana la urma, e o chestiune de timp doar.

îi va tenta pe cei „slabi de înger” și pe cei lipsiți de suficientă răspundere să se arunce în niște „aventuri” care oricum vor sfîrși prost pentru toată lumea, iar instituția legitimă, familia prin căsătorie, va avea de suferit.

Pe cand un referendum pe tema desfintarii divorturilor?

Coaliția pentru Familie a transmis astăzi liderilor partidelor parlamentare și liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților o scrisoare prin care solicită respingerea [derp]

Nu e vorba numai de vizite, dar si de decizii medicale in cazul in care nu le poti lua singur din varii motive. Chiar nu stiu daca, in Romania, tu ca persoana casatorita poti spune ca nu vrei ca sotul/sotia sa ia decizii medicale in astfel de situatii si sa dai aceastra responsabilitate unei persoane cu care nu ai nici vre-un grad de rudenie.

Statul sĂ®ntem noi cetățenii, este o „emanație” a societății, nu este o entitate abstractă undeva deasupra noastră. Prin urmare nu are cum să nu aibă treabă cu ceea ce este moral și drept și nu se poate ca legile să nu țină cont de standardele de moralitate și dreptate. Nu există niciun drept al omului pentru homosexuali pentru a Ă®ntemeia o familie sub orice formă legală ar fi; prin urmare Ă®n cazul lor parteneriatul civil este exclus din start ca o formă de legiferare pe baza drepturilor omului sau pentru a li se face vreo dreptate, pentru a li se acorda un drept legitim. Acest drept nu Ă®l au și prin urmare nu este obligația nimănui să legifereze din punctul ăsta de vedere, Ă®n ceea ce Ă®i privește pe homosexuali. Aici nu au nicio relevanță „facilitățile pragmatice”, ci drept sau „nedreptul”; neexistĂ®nd dreptul, nu există nici o obligație a statului, și implicit a noastră a cetățenilor, să le inventăm homosexualilor un „drept” pe care ei de fapt nu Ă®l au și să instituim legal ceva ca instituție pentru a favoriza (pentru că ar fi vorba despre un privilegiu nedrept, nu despre un drept) tulburări de orientare sexuală, care s-ar cuveni să fie orientate Ă®n altă direcție spre rezolvare sau măcar ameliorare (spre cadre și instituții medicale de specialitate).

pe cei buni îi face și mai buni, pe cei răi, și mai răi.

Sau, cu alte cuvinte, ar trebui sa insemne ce spui tu, pe virtuosi si mai virtuosi, pe pacatosi si mai pacatosi(desfranati, profitori de bunatatea altora etc.). Ca ce altceva sunt bunii si raii? Cum ii definesti pe unii si pe altii? Ori binele si raul pentru tine au alte semnificatii decat cele din cartea crestinilor si de aceea iti rezulta cu plus?

N-o să stau eu să categorisesc binele și răul altora, că nu am vocație de Dumnezeu.

De altfel, e binecunoscută maxima cu paiul și bârna.

Dar dacă vrei tu neapărat, se poate spune și cum ai spus-o tu mai sus.