Gerunzii școlărești

 AdiJapan, on 23 februarie 2015 - 04:47, said:

Adică, să-ți fac un desen?
Am înclinație, să știi... n-ai vrea să-l vezi.

 Noian, on 23 februarie 2015 - 15:26, said:

Discuția e despre gerunzii. Dacă aveți ceva relevant de spus, vă rog, spuneți (cît puteți mai inteligibil).

 AdiJapan, on 23 februarie 2015 - 16:39, said:

Trecând pe aici (atrăgându-mă titlul) și văzând cum vorbești despre gerunzii insultând și știind că-ți stă în obișnuință, am crezut că-ți pot fi de ajutor semnalând. Încă mai cred. Hai, salut și nu te supăra, las-o așa!...

Edited by Noian, 23 February 2015 - 16:59.

În lipsă de altceva, încerc să-mi răspund singur la întrebare.

Gerunziile acestea pe care le numesc școlărești mă deranjează pentru că produc un conflict între ce aștept de la ele și ce obțin în loc. Cel puțin în idiolectul meu, de la un gerunziu aștept să precizeze circumstanțele în care se produce acțiunea verbului regent. De exemplu: Doar alergînd au ajuns la timp. Cum am ajuns? Alergînd. În plus mai aștept ca din restul frazei să fie clar cine este subiectul verbului la gerunziu; dat fiind că e un mod impersonal, din forma lui nu putem deduce persoana și numărul, deci e nevoie de precizări de altă natură.

Exemplele pe care le-am dat la începutul discuției încalcă cel puțin una din cele două așteptări:

1. Zona nu are sisteme de supraveghere, ea fiind patrulată continuu de agenți de securitate, furtul avînd loc între două ronduri. --- Gerunziile nu arată circumstanțele, ci folosesc doar la concatenarea informațiilor. În schimb e clar cine e subiectul gerunziilor.

2. Dintre orașele Japoniei Tokio este cel mai mare, avînd 13 milioane de locuitori. --- La fel, gerunziul nu arată circumstanțele, ci e folosit ca lipici. Subiectul gerunziului e și el clar, dar la o distanță puțin mai mare (subiect subînțeles).

3. Fiind ai noștri, înseamnă că avem o anumită responsabilitate. --- Aici gerunziul arată într-adevăr circumstanțele (cauza), dar subiectul lui e neclar: noi sîntem ai noștri? alții sînt ai noștri? voi sînteți ai noștri? Probabil subiectul trebuie căutat în contextul mai larg, într-o altă frază.

Cu asta am făcut și clasificarea de care ziceam a gerunziilor deranjante:

A: Gerunzii cu rol de conector (rol sintactic, nu semantic). Categoria asta o împart în două: gerunziile cu subiect explicit și cele cu subiect subînțeles.

B: Gerunzii ale căror subiecte sînt prea neclare sau trebuie căutate prea departe.

Fericiti vorbitori de chineza mandarin,si alte dialecte, ca ei nu au moduri si timpuri verbale. Practic, nu conjuga verbele.

 petit_christian, on 24 februarie 2015 - 03:02, said:

Chiar credeți că vorbitorii limbilor fără moduri și timpuri verbale sînt scutiți de probleme?

Eu nu am experiență directă cu chineza, dar știu bine ce înseamnă ca o limbă (în particular japoneza) să nu aibă număr, gen, persoană și să-i lipsească o parte din timpuri (viitor, mai-mult-ca-perfect). Și vă asigur că asta nu înseamnă fericire. Și în română lipsesc chestii – utile, dar posibil complicate – pe care le au alte limbi, iar asta nu ne face fericiți. Nu poți fi fericit doar pentru că nu ai o problemă despre care nu știi că ai fi putut s-o ai.

Una peste alta toate limbile lumii sînt aproximativ la fel de complexe. Nivelul de complexitate se află în punctul de compromis optim dintre două forțe opuse: pe de o parte o limbă trebuie să fie suficient de simplă pentru ca vorbitorii ei s-o poată învăța, iar pe de alta trebuie să fie suficient de complexă pentru a-și face eficient datoria de instrument al comunicării. Dacă nivelul de complexitate se abate la un moment dat de la acest echilibru, una din forțe îl împinge la loc.

Influenţa englezei joacă şi ea un rol. Mă refer la construcţii precum:
- Having been involved in the restaurant business, it was a joy to attend.
traduse mot-a-mot prin:
- Fiind implicat în business-ul de restaurante, a fost o bucurie să iau parte la asta.

Nu e vorba neapărat de neştiinţă sau nepăsare, dar dacă sunt pus să traduc oral un text (lung) din engleză în română, aşa o fac. Aş consuma semnificativ mai mult timp şi energie ca să formulez ceva de genul:
- M-a bucurat să iau parte la eveniment, cu atât mai mult cu cât deţin afaceri în domeniul restaurantelor.

Probabil pentru unii a devenit o obişnuinţă să facă astfel de traduceri la repezeală indiferent de situaţie, ceea ce perpetuează folosirea gerunziilor şcolăreşti.

Edited by Rabbit, 26 February 2015 - 05:29.

 Rabbit, on 26 februarie 2015 - 05:25, said:

La asta nu mă gîndisem, probabil pentru că am văzut gerunzii școlărești și înainte de 1990, cînd engleza încă nu-și manifesta vizibil influența în română. Dar e posibil ca acum să joace într-adevăr un rol. O să fiu mai atent, mulțumesc.